1,420 matches
-
nord-vestic, ori că cele două sunt subgrupe ale greacăi vestice, aceasta nu este decât o distincție verbală: dialectele și gruparea lor rămân aceleași. Dialectele grecești de nord-vest diferă de cele din grupul doric în două însușiri generale: dativul plural al declinării a III-a în ("-ois") (în loc de ("-si")) și ("en") + acuzativ (în loc de ("eis")). Dialectele sunt, după cum urmează:
Limba greacă dorică () [Corola-website/Science/307330_a_308659]
-
și Su Song (1020-1101) au încorporat progrese în toate domeniile de studiu, între care biologia, botanica, zoologia, geologia, mineralogia, mecanica, orologeria, astronomia, medicina farmaceutică, arheologia, matematica, cartografia, optica, critica de artă etc. Shen Kuo a fost primul care a discernut declinarea magnetică a nordul geografic în timp ce experimenta cu o busolă. Shen a teoretizat că există schimbări climatice graduale odată cu trecerea timpului. El a creat o teorie de formare a Pământului care cuprindea concepte acceptate de geomorfologie modernă. A efectuat experimente optice
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
Observații: La unele forme ale unor substantive și adjective se intercalează un "a" între două consoane, dar la alte forme acest "a" dispare. De exemplu, rădăcina cuvântului care înseamnă „bătrân” este "starc-", nominativul său singular fiind "starac", dar în cursul declinării "a" cade: "starca" „bătrânului” (genitiv), „pe bătrân” (acuzativ). În cazul rădăcinilor de feminine terminate cu două consoane, acest "a" apare la genitiv plural între cele două consoane: rădăcină "sestr-", nominativ singular "sestra" „soră”, genitiv plural "sestara". Cuvintele masculine terminate cu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
ajung în contact prin adăugarea la un cuvânt a unei desinențe sau a unui sufix, prima consoană devine la fel cu cea următoare din punctul de vedere al sonorității (asimilare regresivă). Astfel, De exemplu, în cuvântul "vrabac" „vrabie”, în cursul declinării, / b/ alternează cu perechea sa surdă /p/. Aceasta apare atunci când cade /a/ dintre /b/ și /t͡s/, acesta din urmă fiind surd și asimilându-l pe /b/: "vrapca" (genitiv singular). Unele consoane aflate la sfârșitul formei de nominativ a
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
găsi numai după o silabă accentuată. După cum se vede din exemplul precedent, caracterul accentului și durata vocalelor au valoare funcțională, bunăoară să diferențieze, ca aici, două cazuri: nominativul singular de genitivul plural. Locul accentului are de asemenea valoare funcțională (vezi Declinarea adjectivelor). Sunt și cuvinte care nu primesc niciodată accent, și altele care uneori se accentuează, alteori nu. Prima categorie o formează encliticele, adică pronumele personale neaccentuate, formele neaccentuate ale verbelor auxiliare și particula "li", a doua fiind constituită din proclitice
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
flexionară în grad mai mare decât româna, cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor distingându-se mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru substantive regulate din două clase de declinare cu numărul cel mai mare de substantive. Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele pot avea două forme, scurtă sau lungă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor distingându-se mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru substantive regulate din două clase de declinare cu numărul cel mai mare de substantive. Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele pot avea două forme, scurtă sau lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminația consonantică
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
-se mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru substantive regulate din două clase de declinare cu numărul cel mai mare de substantive. Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele pot avea două forme, scurtă sau lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminația consonantică la nominativul masculinului singular, iar cea lungă prin terminația
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
superioritate se obține din forma de comparativ, cu prefixul "naj-": "bliži" „mai apropiat” > "najbliži" „cel mai apropiat”. Sunt posibile trei construcții cu grupul de termeni dintre care se distinge unul prin atributul adjectival la superlativ: Dăm mai jos ca exemplu declinarea unuia dintre tipurile de adjective regulate: Observații: La nominativ, vocativ, instrumental și locativ, pronumele personale au numai forme accentuate, iar la genitiv, dativ și acuzativ au forme accentuate și forme neaccentuate. Pronumele de politețe este "Vi", scris de obicei cu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
a verbelor: "Ja sam se počešljao" „M-am pieptănat”, "Ti si se počešljala" „Te-ai pieptănat” (feminin), "Sestra se počešljala" „Sora s-a pieptănat”, "Dječaci su se počešljali" „Băieții s-au pieptănat”. Numai pronume sunt "tko" „cine” și "što" „ce”: Declinare: Pronume și adjective pronominale sunt: În general, acestea se declină ca adjectivele: "čiji" și "koji" ca cele definite, "kakav" și "kolik" ca cele nedefinite. Ca exemplu, declinarea lui "koji": Formele reduse de dativ/locativ ale acestui pronume ("kȏmu, kȏme, kȏm
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
počešljali" „Băieții s-au pieptănat”. Numai pronume sunt "tko" „cine” și "što" „ce”: Declinare: Pronume și adjective pronominale sunt: În general, acestea se declină ca adjectivele: "čiji" și "koji" ca cele definite, "kakav" și "kolik" ca cele nedefinite. Ca exemplu, declinarea lui "koji": Formele reduse de dativ/locativ ale acestui pronume ("kȏmu, kȏme, kȏm") se deosebesc numai prin natura accentului de cele la aceleași cazuri ale pronumelui "tko": "kòmu, kòme, kȍm". Acestea exprimă trei grade de depărtare: Majoritatea acestora se formează
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și de croați în cea mai mare parte a Croației, de către bosniaci și de către muntenegreni. Unii lingviști consideră sârbesc și un dialect numit "torlački" „torlakian”, vorbit în Șerbia de sud-est, apropiat de limbile bulgară și macedoneană, în principal prin pierderea declinării substantivelor și adjectivelor. Una din subîmpărțirile dialectului štokavian se face după felul în care a evoluat în diasistemului slav de centru-sud sunetul din limba slavă veche "ĕ" transcris prin litera ѣ „iat”, în trei grupuri de graiuri: Varianta torlakiană este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
caracterul sau locul accentului, de exemlu "grad" „oraș” vs. "grȁd" „grindină”. Accentul poate diferenția și forme gramaticale ale aceluiași cuvânt: "ȉmena" „al/a/ai/ale numelui” vs. "imèna" „nume” (nominativ plural) vs. "iménă" „al/a/ai/ale numelor” (vezi și Declinarea adjectivelor). Privitor la locul și caracterul accentului există următoarele reguli: Și vocalele neaccentuate pot fi lungi sau scurte. Cele lungi se notează (nu în scrisul obișnuit) cu ¯ ("žèna" „femeie” - "žénă" „al/a/ai/ale femeilor”). O silaba lungă neaccentuata se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cu cea de genitiv singular) și "-e" la feminin (identică cu cea de nominativ plural). Exemple: "dva metra „doi metri”, "obe mačke „ambele pisici”. Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în trei sau patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Declinarea I este cea a masculinelor (în afară de cele terminate în "-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
-e" la feminin (identică cu cea de nominativ plural). Exemple: "dva metra „doi metri”, "obe mačke „ambele pisici”. Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în trei sau patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Declinarea I este cea a masculinelor (în afară de cele terminate în "-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
obe mačke „ambele pisici”. Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în trei sau patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Declinarea I este cea a masculinelor (în afară de cele terminate în "-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în trei sau patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Declinarea I este cea a masculinelor (în afară de cele terminate în "-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
de la nominativ singular. Declinarea I este cea a masculinelor (în afară de cele terminate în "-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au o formă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Declinarea I este cea a masculinelor (în afară de cele terminate în "-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au o formă scurtă și una
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
-a") și a neutrelor. Declinarea a II-a cuprinde femininele și masculinele în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au o formă scurtă și una lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminație consonantica la masculin
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în "-a". Femininele în consoana aparțin declinării a III-a. Există și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au o formă scurtă și una lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminație consonantica la masculin nominativ singular, iar cea lungă se obține prin adăugarea lui "-i" la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
poznatiji" „mai cunoscut” > "nâjpoznàtiji" „cel mai cunoscut”. Vocală prefixului este lungă și totdeauna accentuată, iar adjectivele mai lungi, ca acest exemplu, au accent și pe rădăcina formei de bază. Adjectivele se declina astfel: Formă lungă Formă scurtă Observații: Formele și declinarea pronumelor personale sunt cele de mai jos: Observații: 1. La nominativ, vocativ, instrumental și locativ, pronumele personale au numai forme accentuate, iar la genitiv, dativ și acuzativ au forme accentuate și forme neaccentuate. Formele neaccentuate sunt enclitice, formând un cuvant
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
acordă cu numele predicativ, ci se folosește la neutru singular: Ovo je moj sin / moja ćerka" „Acesta e fiul meu / Aceasta e fiica mea”, To je bilă nesreća" „A fost o nenorocire”, "To șu bili uspesi" „Acestea au fost succese”. Declinarea demonstrativelor este aceeași că a adjectivelor, inclusiv existența formelor cu vocală suplimentară în cazul folosirii lor că pronume: "ovog(a)" „al/a/ai/ale acestui(a)”, "onom(e)" „acelui(a)”, "o onom(e)" „despre acel(a)”, "s tim(a)" „cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nu au corespondențe analoge în română: Numai pronume interogative sunt cele referitoare la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot fi pronume sau adjective pronominale: Declinarea acestora este aceeași că a adjectivelor, inclusiv prezenta vocalei suplimentare la genitiv, dativ și locativ masculin și neutru singular, în cazul folosirii pronominale. "Koji" are și forme reduse la aceste cazuri: "kog(a)", "kom(e)". Următoarele cuvinte, pe lângă statutul de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
7, "osam" 8, "devet" 9) și "deset" 10 sunt invariabile. "Jedan" se declina că adjectivele cu forma scurtă. La plural se folosește cu substantivele care au numai formă de plural: "jedne makaze" (feminin) „o foarfecă”, "jedna vrata" (neutru) „o ușă”. Declinarea celorlalte nume de cifre este: Numeralele corespunzătoare numerelor de la 11 la 19 au fost la origine grupuri de cuvinte formate după formulă nume de cifră + prepoziția "na" + "deset" 10, ceea ce a dat "jedanaest" 11, "dvanaest" 12 etc.. Numeralele corespunzătoare zecilor
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]