5,794 matches
-
brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat apărând brîuri cu vărguțe, în careuri, s-au îngustat și la capete s-au ornat cu motive decorative alelese. În Transilvania și Banat s-au confecționat și purtat brăcire cu tricolorul. În colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier există câteva exemplare provenite din Clisura Dunării din Ogradena, Eșelnița, așezări azi dispărute. Referință Bibliografica: Varvară Magdalena Măneanu. Brăcira-brâul-podoabă și
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
numitul drum al lădarilor13care trecea prin zonă. Piesele de mobilier pentru depozitat (cele care participau la ceremonialul nunții se numeau de zestre), amintite se încadrează în tipul de lăzi cu capacul drept iar din punct de vedere al al compoziției decorative al fațadei, în lăzi cu compoziție pe mai multe registre orizontale, compoziții diptic sau cu un element decorativ central. 14 Din această perspectivă, a numărului mic de obiecte ce ilustrează viața oamenilor din această subzona Dealurile Motrului, nu putem să
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
se numeau de zestre), amintite se încadrează în tipul de lăzi cu capacul drept iar din punct de vedere al al compoziției decorative al fațadei, în lăzi cu compoziție pe mai multe registre orizontale, compoziții diptic sau cu un element decorativ central. 14 Din această perspectivă, a numărului mic de obiecte ce ilustrează viața oamenilor din această subzona Dealurile Motrului, nu putem să nu amintim donația de obiecte etnografice, unelte, obiecte de uz gospodăresc, piese de port popular oferită cu generozitate
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
zonă de vest, Platoul Severinului, zona de vest, partea de sud a Jilțurilor 12, Valea Motrului 7 și Valea Hușnișei 5. Rămâne cercertătorului posibilitatea de a descrie materialul etnografic existent din punct de vedere estetic, al ornamenticii, tehnicii decorului, compoziției decorative, cromaticii, să facă unele comparații cu piese aflate încă la deținători,4locuitori ai satelor din această subzona. Dat fiind faptul că Zona Centrală, până pe la mijlocul sec XX, a fost o placă turnanată a legăturii dintre Nordul Mehedințiului, Plaiul Cloșani, Satele
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
decorul monocrom, ales în război. ( P223- Șișești, P224-Șișești, P2721-Căzănești, P2722-Căzănești, P1174-Crăguiești, P1209-Crăguiești). În afară de o singură piesă (P2472)care se încadrează la tipul poncio, toate ciupagele se încadrează la tipul carpatic încrețit în jurul gâtului, iar din punct de vedere al compoziției decorative predomina mânecă tripartită.7Câteva ciupage păstrează elemente de veche tradiție a croiului-altița separată( P1150, P1397, P2547, P1790)la altele se observă inovații recente remarcate și în alte subzone ale Mehedințiului că încrețul colorat: mov, cu flori geometrizate, albastru, grena, roz
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
P1378, P1379, P174, P1157, P1234,P1228, P1263, P1393), dar și influențe târzii din Câmpia dunăreana, remarcate de cunoscută cercetătoare Elenă Secoșan: “altița amplasată sus pe umăr, încrețul fiind eliminat că reminiscența inutil a vechiului tip de croi, (având doar rol decorativ), iar mânecă rămâne albă fără râuri”.8(P1311, P232). Nouă ciupage destinate unui costum de sărbătoare au mânecă dintr-una, largă la capat decorată fie cu rânduri de motive decorative florale, vegetale mărunte(P1149, P2594, P1155), fie cu rânduri de
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
reminiscența inutil a vechiului tip de croi, (având doar rol decorativ), iar mânecă rămâne albă fără râuri”.8(P1311, P232). Nouă ciupage destinate unui costum de sărbătoare au mânecă dintr-una, largă la capat decorată fie cu rânduri de motive decorative florale, vegetale mărunte(P1149, P2594, P1155), fie cu rânduri de motive florale mai mari(P1129, P2114, P1132) sărite(P1242) sau nu(P1129) sau în tablă(P1126, P1298). Până în prezent se desprinde ideea că ciupagele din Zona de Mijloc a Mehedințiului
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
LUMINĂ ȘI CULOARE GABRIELA CĂLINOIU - pictor, grafician, designer Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România 1971 - S-a născut la 21 august, la București. 1989 - Absolvă Liceul de Artă ,,Nicolae Tonitza” ( grafică, animație, scenografie), București. 1997 - Absolvă “Facultatea de Arte Decorative și Design” din cadrul Universității Naționale de Artă, București. Expoziții personale și colective: 1992- Bienala de Grafică din Brazilia-Brusque 1993-Expoziția de Grafică - Timbre, Japonia 1994- Prezentare modă-Universitatea Națională de Artă, Teatrul Național “ Ion Luca Caragiale”, Casa Americii Latine, București 1995-Prezentare modă
GABRIELA CALINOIU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345388_a_346717]
-
S.R.L. București 2008-Bienala de Artă Berlin, Germania 2008-2011-Expoziții de pictură prin firma “ Young and Arts” București, lucrări in galeria de artă “Galla”, București 2011-2013- Expoziții de grup, Galeria de Artă „Romulus”, București Din anul 2010 - expoziții de pictură, grafică, obiecte decorative in galeria personală “ Gabriela Călinoiu”, București Lucrări în colecții particulare din țară și din străinătate : Germania, Canada, Franța, Marea Britanie, Japonia, Italia, Brazilia, Belgia, SUA. "Arta mea face o declarație puternică, îndrăzneață, o declarație clară. Vreau ca oamenii care o privesc
GABRIELA CALINOIU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345388_a_346717]
-
contextul unui timp al imaginii construite pe temelia demonică a agresivității plurivalente, putem afirma faptul că DALIDA s-a reprezentat, de fapt, cu putere numai pe sine însăși, fără a se raporta vreodată la scurta și contrafăcuta licărire de elemente decorative înfipte deloc la întâmplare în ocazionalul său veșmânt scenic. Asemeni unui mim perfect cu mâinile dezlănțuite spre lumină și rugă, această seducătoare interpretă a limbajului universal al muzicii a fost în toate etapele vieții sale artistice (etapa Yolanda Giglotti, etapa
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
Timp de mai mulți ani a fost colaborator al Combinatului Fondului Plastic. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Între participările sale expoziționale sunt notabile: Trienala de design, Sala Dalles, București, 1972; Expoziție de grup - pictură, Ploiești, 1982; Expoziție de „Arte decorative”, Căminul Artei, București, 1984; Expoziție de desen „Joan Miro”, Barcelona, 1985; Trienala de design, Sala Dalles, 1985; Expoziția personală - Ceramică de la Căminul Artei, București, 1986; Expoziție de grup, Galeria Eforie, București, 1986-1987; Expoziție de artă decorativă, București, 1988; Expoziție de
DOUĂ GENERAŢII , EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376811_a_378140]
-
1982; Expoziție de „Arte decorative”, Căminul Artei, București, 1984; Expoziție de desen „Joan Miro”, Barcelona, 1985; Trienala de design, Sala Dalles, 1985; Expoziția personală - Ceramică de la Căminul Artei, București, 1986; Expoziție de grup, Galeria Eforie, București, 1986-1987; Expoziție de artă decorativă, București, 1988; Expoziție de pictură, personală, sub egida Fundației pentru Cultură Universală „Noua Junime”, Casa Americii Latine, București, 1997; Expoziție personală de pictură, Căminul Artei, București, 2004; Expoziție colectivă „Omagiu Divinului Anghel Gheorghe”, Ateneul Român” sub egida Fundației „Gh. D.
DOUĂ GENERAŢII , EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376811_a_378140]
-
crenelul turnului tău de gânduri respiri când și când răsuflarea dragonului alb prin tine rostogolești metaforele mai seci acum mai pline de gust în rezistența lor pe meterezele poeziei da. nu faci excese în scrierile tale recunosc lași gravurilor inserțiile decorative sau poate simplitatea o păstrezi pentru tine ca un dar e ca o naștere-renaștere mereu într-un punct anume al răscrucilor în care ajungi știu. nu vei fi acuzat de oameni pentru diabetul pe fond de stres generat în fond
ÎNTRE ADAOSURI ŞI ABSENŢE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377883_a_379212]
-
-se de la sculptura în lemn la cea în piatră, sub domnia lui Ștefan cel Mare, arta executării lespezilor funerare ajunge la un înalt nivel. În acele vremuri s-a constituit o adevărată școală autohtonă, cu trăsături specifice, cu un repertoriu decorativ bogat în stilizări vegetale și geometrice. În această gropniță au mai fost înmormântați: Maria de Mangop, a doua soție a domnitorului, la 19 decembrie 1477, fiii săi Bogdan și Petru, la 27 iulie 1479 și 21 noiembrie 1480, domnitorul ctitor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Acasa > Impact > Istorie > FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI Varvara Magdalena Măneanu
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Istorie > FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI Varvara Magdalena Măneanu Mediul natural influențează gândirea colectivă a comunităților umane în diferitele sensuri ale existenței . Elementele mediului natural înconjurător, în cronologia animistă, a miturilor strămoșilor, în ordinea atestării arăta Romulus Vulcănescu, se reflectă
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
sau de cult. În sensul celor arătate mai sus, o plantă deosebită, care se încadrează după clasificarea lui Romulus Vulcănescu în rândul fitototemurilor de origine fantastică este Rodul Pământului- , devenintă într-un caz singular, cu o imagine mult schematizată, simbol-element decorativ pe un ciupag din colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. Rodul Pământului- după cum se apreciază unanim este o plantă cunoscută din vechime(aproape pe tot continentul European) și la români. La la noi, la mijlocul sec.XX este semnalată în diferite
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
floare a fost utilizată pentru a citi rodnicia anului, noi credem că această planta Arum Alpinum- Rodul Pământului, care făcea parte din repertoriul mitologic al dacilor , dar și a altor popoare europene, într-o formă mult stilizată apare ca element decorativ și pe un ciupag din colecția de textile a Muzeului Regiunii Porților de Fierr. Ciupagul (P1301) a fost achiziționat din satul Podeni, situat în Plaiul Cloșani-Mehedinți și a intrat în colecțile Muzeului Regiunii Porților de Fier în anul 1974 . Arealul
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
florii de Rodul pământului era firesc în preajma începutul noului an agricol . În acest context planta din rândul fitototemurilor de origine fantastică Arum Alpinum putea stimula imaginația a sătencei din Podeni, care prin stilizare a transformat Rodul pământului într-un element decorativ nemai întâlnit, ea demonstrându-și astfel măiestria și meșteșugul în arta cusutului. Rodul Pământului brodat ca motiv decorativ pe ciupagul identificat în colecțiile muzeului, apare în trei ipostaze. Două arată forma florii de rodul pământului, una pune în evidență un
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
de origine fantastică Arum Alpinum putea stimula imaginația a sătencei din Podeni, care prin stilizare a transformat Rodul pământului într-un element decorativ nemai întâlnit, ea demonstrându-și astfel măiestria și meșteșugul în arta cusutului. Rodul Pământului brodat ca motiv decorativ pe ciupagul identificat în colecțiile muzeului, apare în trei ipostaze. Două arată forma florii de rodul pământului, una pune în evidență un cornet cu un spadix, bine pus în evidență cromatic (portocaliu) (fig.A) și varianta monocromă (fig.B) ce
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
vârf se termină cu o aureolă ce redă schermatizat axele secundare. (variantă ce aduce cu reprezentări ale motivului sacsiei), care este completat de reprezentarea schematică a strugurelui(fig.D), parcă pentru a oferi o cheie în explicarea decorului. În compozițiile decorative de pe ciupagul de la Podeni floarea de rodul pământului în diferitele ei ipostaze imaginate de persoana care a confecționat cămașa, apare asociată cu două variante cromatice( verde, mov) de reprezentare a astrototemului solar, (fig.E) asociat acestui fitototem, pentru rolul său
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
special al viței de vie. Ciupagul de la Podeni, respectând linia de croi a cămășii încrețite în jurul gâtului, cu mâneca tripartită, largă la capăt, se încadrează în tipul de cămașă femeiescă fără poale cel mai des întâlnită în Mehedinți. Originea elemetelor decorative, însă ce descind din fito și astro totemuri, indică faptul că aceasta provine dintr-un areal-Podeni, microzona-Satul de sub Munte, subzona Plaiul Cloșani-Mehedinți, unde se păstrează până aproape de zilele noastre, reminscențe ale universului spiritual al strămoșilor daci acestea răzbătînd în maifestările
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Cloșani-Mehedinți, unde se păstrează până aproape de zilele noastre, reminscențe ale universului spiritual al strămoșilor daci acestea răzbătînd în maifestările comunitare și identitare ale așezărilor, mai ales cele din nordul Mehedințiului. Referință Bibliografică: FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1419, Anul IV, 19 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Dante, Shakespeare).Toate acestea devin o formă de histrionism metafizic. Traducerea critică a obiectului acestui eseu ar consta în descoperirea acelei iubiri eterne pentru femeie,prin care cuplul se întemeiază și se dezvăluie totodată,prin despuierea logosului întemeietor de învelișul decorative, fără rădăcini ontologice. Esența iubirii se leagă de suflet,recunoaștere, înțelegere, memorie și ajutor reciproc. Scris la limita dintre eseul poetic și speculația filosofică, eseul lui Vasile Dorin Ghilencea e, mai mult decât o contribuție notabilă, un exercițiu de prestidigitație
VASILE DORIN GHILENCEA ÎN SPATELE ICOANEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375128_a_376457]
-
rele etc., etc. Suntem, adică, un fel de unic actor, mai presus de cobai, un erou principal, față-n față cu cosmosul fără fund care ne găzduiește pe gratis... Ceilalți apar șters, doar pe-un fundal subsidiar - eroi episodici, oarecum decorativi, cunoscuți sau nu, apropiați sau indiferenți - și nimeni, niciodată, nu poate veni în sprijinul nostru, oricât ar vrea ei sau noi - absolut nimeni. În cadrele racursi, ne sunt surprinse euforiile trecătoare și tristețile; în traveling paralel și-n plan apropiat
FILMUL VIEŢII NOASTRE ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375182_a_376511]