2,354 matches
-
dar pe undeva, În procesul de creație, era implicat și un artist. O revelație. Jack merse pînă la prima prăvălie cu mărfuri ieftine, de unde cumpără foarfece, bandă adezivă și o planșetă de desen. Lucră În mașină. Lipi pe hîrtie figurile decupate din reviste - bărbații și femeile separat, iar cei care apăreau În mod repetat puși alături, pentru a ușura identificarea. Merse În centru, la Birou, ca să facă o confruntare cu pozele femeilor albe care suferiseră condamnări. Patru ore de căutări atente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Două pe Havenhurst: la numerele 1611 și 1564. Ora 18.10. La 1611 era deschis. Șeful n-a reacționat În nici un fel la auzul numelor lui Sharon Kostenza, Bobby Inge și a celor doi Bergeron. Comportament identic la vederea fețelor decupate din reviste. Tipele care lucrau În stabiliment au ridicat și ele din umeri. Matroana de la 1564 a fost cooperantă, dar nici ei, nici tîrfelor pe care le păstorea numele și figurile respective nu le spuneau nimic. Încă un burger și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
aia, Lefferts. Se uită amîndoi la poze și mi-a zis că ai vrut să vezi niște chestii. Ed ieși. Un dosar gros - fotografii porno pe hîrtie lucioasă. Revistele de deasupra: puștoaice drăguțe, acțiune explicită, costume colorate. Unele capete fuseseră decupate și apoi lipite la loc cu bandă adezivă - conform depoziției - cînd Jack a Încercat să identifice subiecții din poze și s-a gîndit să-și ușureze munca, separîndu-le capetele de trupuri. Marfă urîtă, dar făcută artistic - exact așa cum spusese Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
parte încercând să înregistreze două dintre scenele din dormitor. Își ridică privirea și observă două mici orificii luminoase făcute în lemn, exact în locul unde stătea scara. S-ar putea oare să dea spre platou? (După cum a descoperit mai târziu, erau decupate într-o pictură în ulei, un îngrozitor portret de familie agățat pe peretele dormitorului, în spatele căruia își făceau apariția din când în când ochii vigilenți și înfricoșatori ai ucigașului.) Urcă scara în tăcere ca să se asigure că orificiile erau exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
deasupra buricului. Părul lung, negru-tăciune, i se revărsa pe umeri ca o pătură groasă și strălucitoare. Unghiile de la mâini și picioare Îi erau date cu lac de un alb sclipitor, care părea a emana o luminiscență dinlăuntru, iar tocurile sandalelor decupate la vârf adăugau Încă vreo opt centrimetri corpului care avea și așa un metru optzeci Înălțime. Reușea să pară nemaipomenit de sexy și rasată așa, pe jumătate goală cum era, dar mie mi se părea doar rece ca gheața. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
stimulat să faci altceva. CÎnd nici măcar nu te lasă să asculți știrile! Iar ăsta... Întinse mîna pe masă. Era un ziar acolo, Daily Express. Dar cînd Îl deschise, arăta ca fulgii de nea făcuți de școlari pentru Crăciun: știrile fuseseră decupate și rămăseseră doar paginile cu subiecte domestice, paginile de sport și caricaturile. Fraser Îl aruncă din nou. Asta fac ei cu mintea ta, zise el, dacă le dai voie. Nu-i lăsa, Pearce! Vorbea plin de pasiune, susținînd privirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Vreți să vă uitați? Își ridicase mîna. În cele din urmă Înțelese că arăta spre un punct. Își Întoarse capul și văzu două figuri. Stăteau la mică distanță și păreau la fel de Împietrite ca ea. Erau luminate de focul slab și decupate din Întuneric: ceea ce remarcă mai Întîi fu paloarea nenaturală a fețelor și mîinilor prin comparație cu locul acela mizerabil de murdar. Apoi, una din ele făcu un pas și Își dădu seama că era Helen. Își acoperi ochii și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
alegi litera care trebuie de la Început, Emily, economisim o grămadă de timp. —Katie, nu fii așa de dură, are doar cinci ani, spune Richard, care doar ce a coborât agale de sus, cu părul Încă ud de la duș, iar acum decupează cu grijă o mască Cruella De Vil de pe spatele unei cutii de Frosties. Îi arunc o privire furioasă peste masă. Pot să contez pe Richard că nu mă va susține. Nu e deloc În stare să facă front comun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de pantofi culoarea caramelei cu toc cui, tocmai buni să-l calc pe Guy cu ei pe degetele de la picioare, și cizme până la jumătatea gambei, din piele Întoarsă, moale. Gândindu-mă mai bine, iau și o pereche de pantofi negri decupați la spate și garnisiți cu atâtea găurele Încât arată ca un limbaj braille pentru fetișiști. La capătul celălalt al magazinului, dau cu ochii de o brunetă lucioasă, o victorie a injecțiilor cu Botox asupra gravitației, Înfășurată din cap până-n picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
poftă din buzele lui, ca dintr-un măr roșu. Mai erau și alte chipuri feminine care îi rătăceau prin minte, suprapunându-se ca niște măști peste același trup de femeie - invariabil, trupul Andei. Zăcea în pat cu ochii închiși și decupa meticulos din corpurile lor, așeza în mintea încețoșată bucăți din alte trupuri peste trupul gol al Andei, alți genunchi, alți sâni, alte pulpe, și se scutura îngrozit, mișca brusc caleidoscopul minții pentru a recompune trupul Andei așa cum îl știa el
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pic. Un milițian, în haine de doc albastru, se îndreaptă spre el, controlându-și din mers corectitudinea ținutei, tocul pistolului de la centură și potrivindu-și cât mai la îndemână bastonul negru de cauciuc. De undeva, din mulțime, din arrière-plan, se decupară câteva siluete civile, marcând, în deplasarea lor, aceeași direcție cu a omului în uniformă, care-și manevra bastonul negru de cauciuc. -Se vede că s-o fi dat alarma la Școala de reeducare! își explică Mircea atitudinea maselor, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
unei păduri, care exala o mireasmă dulce de specii arboricole demult dispărute. Se ridică încă buimăcit de neașteptata surpare gravifică și contemplă cu o uimire în creștere desfrâul vegetal al misteriosului tărâm, până când, din gama de verde virgin, reuși să decupeze profilul de harfă al unui pom răsărind din adânca despicătură a unei colosale copite de bazalt. E un arbore tipic medicinal, care nu crește decât pe anumite latitudini ale Timpului, se înfioră Profesorul, în timp ce examina interesantul exemplar botanic. Doamne, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
am pomenit Însă cu drag atunci când am hotărât să facem anunțurile de presă. * Era logic: dacă ne anunțaserăm ca firmă cu veleități literare, acum trebuia să Începem comerțul! Așa că din banii Andreei am cumpărat toate publicațiile cu anunțuri gratuite, am decupat taloane și le-am completat. Ne rămăseseră Însă niște bani, prin urmare Sorin, din nou neutilizat, ne-a propus să cumpărăm jumătăți de pagină În cotidienele locale - spațiu publicitar. Să ne plasăm și așa anunțurile, el avea să le aranjeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Ceilalți au acceptat jocul nostru. Unii cu entuziasm, fiindcă găseau ceva subversiv Într-o asemenea concentrare de forțe consumiste, alții mai rezervați, ca Leac, dar el era oricum un minimalist. Așa că ne-am apucat de strâns etichete și capace, de decupat taloane, coduri de bare, ne-am pus pe răzuit, dezlipit și lipit timbre pe plicurile cu care ne expediam sorții. Mie Îmi era cel mai ușor să fac asta, aveam destule produse la bar care erau Însoțite de tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
grup de rezistență. Toți oamenii mei au fost lichidați în timpul luptei, mai puțin două camarade. Mâine ar fi trebuit să fim transferați către o unitate specială de interogare, dar spre fericirea noastră ați apărut dumneavoastră. De sus, prin fereastra minusculă decupată în zidul dinspre exterior, se aud strigăte înăbușite și dupăitul unor pași grăbiți. Cunoașteți văd foarte bine limba română. Am avut ocazia să vizitez des România înaintea războiului, mai ales Aradul unde sunt mulți dintre prietenii mei. Domnule locotenent, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
care nu mai este altceva decât o adunătură de ruine. Arde pretutindeni. Peste tot se văd doar ziduri sparte, cadavre și cratere uriașe. Câteva grinzi metalice lucesc umed în lumina tot mai slabă a zilei. Etajul dispăruse, parcă cineva îl decupase cu un foarfece uriaș. Un proiectil explodează și aruncă pământ peste coma zidului, nu mai înalt de un metru din preajma subsolului, acolo unde el și alți câțiva supraviețuitori își găsiseră adăpost. Novăceanu, așezat pe o manta, începe să se zvârcolească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
înfățișare foarte îngrijită, poartă o jachetă tricotată de lână, deschisă în față, cu fustă închisă la culoare croită după ultima modă și pantofi cu tocul jos, ornați cu mici catarame argintii. Ajunsă pe coridor, trece pe lângă alte câteva uși ce decupează forme dreptunghiulare întunecate în pereții tapetați cu bun-gust pe care sunt atârnate la întâmplare tablouri în ulei de dimensiuni diferite, în general peisaje marine. Pune palma pe balustrada scării interioare de lemn care face o buclă ușoară și întoarce spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
voia să asculte, atunci când apăsară clapele externe ale comenzii de deschidere. Fusese deschisă manual. După ce se asigurară că nu era aer în capsulă, cei trei îl puseră la treabă pe robotul-sudor. Flăcările gemene ale aparatului de sudură sfâșiau tenebrele și decupau în același timp panoul din două părți: atunci când limbile de foc se întâlniră în partea de jos a obstacolului, doi dintre bărbați îl reținură pe cel de-al treilea pentru a-i permite robotului să împingă placa de metal cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
era. ― Hai sictir, murmură el când grenadele se ciocniră. La acest toast final culoarul se lumină, ca de strălucirea unui soare. Ripley și Newt și Hicks alergau cât îi țineau puterile. Erau deja departe de deschizătura pe care caporalul o decupase în conductă, dar unda de șoc a exploziei celor patru grenade zdruncină această secțiune a coloniei. Newt își păstra mai ușor echilibrul decât adulții și le-o luă înainte. ― Pe-aici, pe-aici! striga. Veniți, am ajuns! ― Așteaptă, Newt! Ripley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
În spatele pleoapei, dincolo de canalele irisului, acolo unde imaginile prind contur și lumina se revarsă ca mișcarea potolită a valurilor sub podurile Amsterdamului (sau doar în cloaca Dâmboviței), mă simțeam stăpânul absolut al corpurilor și-obiectelor. Nimeni nu mă putea controla. Decupam detaliile chirurgical, pompam fragmente întregi din viețile altora, nepăsător la sensul și menirea lor. Pe vremea lui Ceaușescu, aș fi fost un bun informator, gata oricând să alcătuiască milioane de fișe mentale despre tot ce se întâmpla în jur. Astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de două asistente mai tinere. Uneori, apetitul filologic depășea orice așteptări. Studenții fugeau acasă cu pagini întregi, tăiate fin, cu lama, ca Biblia lui Mitică Popescu în Lumini și umbre. Definiții, capitole de teorie, pasaje întregi de istorie literară erau decupate dintre coperți, cu râvnă, abnegație și spirit de disciplină. Unele cărți deja nu se mai comandau, studenții știau ce-i așteaptă: Larousse-ul fusese făcut ferfeniță, din Eco lipseau capitolele despre fabulă, iar prin Crohmălniceanu băgai pumnul și-l scoteai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și-alte metode, mai puțin subtile, dar la fel de eficiente: clămpănitul ușii de la amfiteatru (la Litere toate ușile sunt descentrate), vorbitul tare pe holuri sau târșitul scaunelor pe ciment. Dacă nimic nu mergea, intrau resemnați în sală. La început, studenții mă decupau cu privirea, căutau să-și agațe curiozitatea de ceva, un braț, o mânecă de tricou prost călcată, culoarea șosetelor, cureaua, șlițul, forma feselor, pieptul, gâtul și ligamentele sale, freza nepieptănată, zâmbetul, degetul arătător frecându-se de nas. Rupeau membre, dezveleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tine dacă nu-i cumpărai tot pachetul (de la el mă alesesem cu câteva zeci de dubluri, numai ca să fac rost de două-trei numere rare). Popa, în schimb, vindea doar paginile în care apărea Arthur, fantoma în formă de prezervativ; le decupa și le lipea frumos în mape de carton: „O să vezi tu ce valoare or să aibă peste cincizeci de ani!“. Nimic mai simplu decât să te imaginezi peste cincizeci de ani: la datorie amândoi - el scrum, iar eu un sac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Dincolo de el, familia Protase îl culca pe Petrișor, liniștit, ca în fiecare seară: mâinile băiatului de 45 de ani se cramponau de brațul tatălui, buzele urlau ceva, cocoașa coloanei vertebrale, cât un pepene negru copt, se-așeza pe perna specială, decupată în mijloc. Petrișor era un copil etern, un mic monstru inofensiv, încremenit în cancerul lui osos ca un Nicolae Ceaușescu în pantalonași cu bretele. Îl observam uneori pe balcon, cu basca albă de pionier încă îndesată pe urechi, balansându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în cu totul alte locuri, cu sutiene cu volane sau corsete din piele strânsă, fuste extra-scurte și tocuri-stiletto, dumnezeiești, dresuri până pe pulpe, linse de portjartiere recunoscătoare, fardată impecabil, cu manichiura la zi și chilotul de mătase cu margini de dantelă decupându-i perfect fesele ridicate. Sunt lucruri extraterestre, pe care nu le întâlnești în Facultatea de Litere. Nepotrivirea sărea în ochi. Undeva apăruse un accident, o greșeală, un asemenea angrenaj de splendoare și demnitate n-avea voie să se plimbe liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]