3,498 matches
-
ai suprarealismului românesc, Gellu Naum și Gherasim Luca, dublat de un mediocru versificator comunist. Evoluând de la o imagistică de un onirism mai mult programatic și exterior - de unde și imixtiunile abstractizante ce trădează „calculul rece” - spre o transcriere mai epurată a „delirului”, ilustrată de ultimele poeme, suprarealismul lui Virgil Teodorescu câștigă treptat în substanță și autenticitate, dezvăluind o sensibilitate mai curând calm-contemplativă, decât una predispusă la grave deplasări tectonice ale geografiei lăuntrice. ION POP SCRIERI: Poem în leopardă, cu stilamancii de D.
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
a genera text, astfel încât miza supremă a trăirii poetice ajunge să fie textualizarea, adică exorcizarea morții, cu procedeele „unui barochist fantast care amintește, uneori, prin luxurianța imaginilor sale, de Ilarie Voronca, un Voronca mai riguros, care știe să-și stăpânească delirurile imagisticii și a învățat o tehnică a construcției și a configurării din cărțile de după război ale lui Gellu Naum” (Octavian Soviany). Proteismul personajelor duce la o serie de identificări, împinse până la acoperirea existenței și a literaturii, motiv pentru care nicolae
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
de talent și capodopere. Numai capodoperele ar constitui obiectul adecvat de studiu al științei literaturii. Toate lucrările lui Dragomirescu gravitează în jurul ideii de capodoperă, iar rezultatul e un sistem de judecăți labirintic. „E greu de urmărit până la capăt - mărturisește T. - delirul tripartit al numeroaselor diviziuni și subdiviziuni, clase și subclase de caracteristici.” Exegetul traversează, totuși, complicatul sistem în toate ramificațiile și variantele lui succesive. Prezentarea e constant acompaniată de analiză, care implică verificarea fiecărui enunț și a fiecărui termen, stabilirea sensului
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
Ticu Archip, Georgeta M. Cancicov. Observatoare atentă a fenomenului literar, spirit asociativ, mânuind un stil alert, T.-A. susține câteva idei fertile pentru proza contemporană. Insistă asupra analizei psihologice și a implicării în istorie a protagonistului („tensiunea participării”), precum în Delirul de Marin Preda sau în Fețele tăcerii de Augustin Buzura, pledează pentru complexitatea etică a personajului, pentru realismul polemic, în fond antidogmatic, pentru literatura de valoare autentică adresată tineretului și copiilor. În calitate de cronicar literar, preferă să elogieze decât să respingă
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
la condiția poeziei (La Connaissance des temps) sau la aceea de manifest, de discurs teoretizant, iar celelalte sunt ori ilustrate, ori dau impresia de experimente „aplastice”. Notă aparte fac Le Plaisir de flotter, în care predomină relatarea unor vise și deliruri, și Le Même du même, un fel de eseu abordând fenomenul visului. Totul se întemeiază, precum se declară în Dialectique de la dialectique, pe proclamarea iubirii drept „metodă generală revoluționară proprie suprarealismului”, „metodă de cunoaștere și de acțiune”. Inclusiv pe plan
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
de critică în imediata apropiere a Galeriei cu viță sălbatică, uneori chiar deasupra, romanul se distinge printr-o construcție mai strânsă, ca și prin eliminarea clișeelor ideologice. Se explorează, cu o îndrăzneală comparabilă cu aceea a lui Marin Preda în Delirul, istoria mișcării legionare. Pretextul îl constituie tocmai viața, faptele și moartea lui Babis Vătășescu, aderent al grupării, căruia nepotul său omonim încearcă să îi recompună biografia pentru a-și înțelege propriul rost. Altfel, cartea se află, ca și Galeria cu
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
cu un simțământ de epuizare”. Acesta fiind debutul cărții, scrierile care urmează o confirmă chiar când o infirmă printr-o oarecare elaborare narativă. Povestire are o rază cvasinulă, ca la Daniil Harms („Ce rost mai are să povestim ceva?”), Scara tematizează delirul fugii dintr-o scenă în alta, Dispariția lui Flory este o rescriere punctuală (și punctual-distorsionată) a lui E.A. Poe din Balerca de Amontillado. Finalizarea corupe sursa prin șarja pastișei: infamul ins pe care se răzbună vindicativul narator nu mai este
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
imagini analoage focurilor de artificii, fenomen similar celui din lirica lui Ion Vinea, dar de o violență considerabil sporită și de aparență cu totul spontană. Critica îl caracterizează prin formulări globale: „isterie verbală”, „frenezie rimbaldiană de imagini”, „uragan de imagini”, „delir liric”, „delir metaforic” (Pompiliu Constantinescu) sau prin caracterizări mai precise: „o colecție de expresii ce urmează să fie utilizate pentru un eventual volum de poeme”, întrucât versurile, câte există, sunt tot atâtea „bucăți diferit colorate și prinse artificial una de
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
focurilor de artificii, fenomen similar celui din lirica lui Ion Vinea, dar de o violență considerabil sporită și de aparență cu totul spontană. Critica îl caracterizează prin formulări globale: „isterie verbală”, „frenezie rimbaldiană de imagini”, „uragan de imagini”, „delir liric”, „delir metaforic” (Pompiliu Constantinescu) sau prin caracterizări mai precise: „o colecție de expresii ce urmează să fie utilizate pentru un eventual volum de poeme”, întrucât versurile, câte există, sunt tot atâtea „bucăți diferit colorate și prinse artificial una de alta, asemenea
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
s-ar fi târât / să o privească pe buza valurilor.” Un palpit de lirism e perceptibil în notațiile, în maniera lui Ion Vinea, ce aduc senzații provocate de contactul cu elementele: „Ploaia sapă în aer prăpăstii - / până la os te pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari, bunăoară, fondul de modernism al sensibilității poetului se declară franc: „Nu mai există potcovari. Nu
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
pe termen lung de ketamina, efectele consumului pe termen scurt pot cuprinde halucinații, distorssiuni vizuale, pierderea percepției timpului și a identității.. În cazul consumului de ketamine cu alcoool pot apărea dificultăți În funcționarea motorie, probleme respiratorii potențial fatale, convulsii și delir. Cercetătorii au semnalat În cazul consumului de steroizi, pe langă efectele somatice semnificative datorate perturbării sistemului endocrin, consumatorii pot suferi de gelozie paranoidă, iritabilitate extremă, iluzii și afectarea judecății determinată de sentimentele de invicibilitate. Efectele consumului pe termen scurt al
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
cu aspect coleros , evoluție supraacută , ce poate atinge paroxismul În cadrul așa-numitului “ furor maniacal”, conform vechilor tratate. În această situație există și o afectare a stării de conștiență, care se adaugă la creșterea marcată a fluxului ideator cu apariția unor deliruri caracteristice de grandoare , bogăție , omnipotență. Astfel individul poate acționa cu o forță uneori inimaginabilă , surprinzătoare pentru cei din jurul său , distrugând cu violență extremă și inutilă obiectele din jur , atacând chiar și diferite persoane. Acest comportament - vandalism, se poate Însoți de
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
Origins of the First World War, London, Palgrave, 1991, p. 143-150, 160-163; Gerald Volkmer, Die Siebenbürgische Frage, 1878-1900. Der Einfluss der Rumänischen Nationalbewegung auf die diplomatischen Beziehungen zwischen Österreich-Ungarn und Rumänien, Köln, Weimar, Wien, 2004, p. 345.</ref>. Un ușor delir naționalist a devenit sesizabil la București, la finele anului 1913, cel puțin În anumite cercuri, vizibil amețite de succesele din vară și „momentan Îmbătate” de ideea „România farà da se” <ref id="65"> 65 1918 la Români. Desăvârșirea unității național
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
sau mai mult se traduc prin intensificarea efectelor produse anterior, dar În plus pot să apară sinestezii, pseudohalucinații, scăderea capacității de raționament, prelungirea timpilor de reacție, confuzii, perturbarea sensibilă a capacității de a Îndeplini sarcini motorii simple, depersonalizare, idei până la delir paranoiac, agitație psihomotorie, panică extremă și chiar halucinații adevărate. (Cox et al 1983). Toxicitate. Notabil este faptul că dozele la care apar simptomele unei psihoze toxice acute și halucinații sunt sunt cel puțin de 5 ori mai mici decât cele
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
efectul negativ exercitat de drog asupra percepției și coordonării motorii s-a soldat nu odată cu accidente fatale, generate indirect de consumul de marijuana. Prima dintre cele două tulburări mentale organice induse de canabis - beția canabică -este mult mai frecventă decât delirul canabic. Criteriile DSM pentru beția canabică sunt: A.Uzaj recent de canabis B.Tahicardie C.Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore după utilizarea canabisului: 1.euforie 2.intensificarea subiectivă a percepției 3.senzați
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
se ocupă de ei, ostilitate, au o mare nevoie de securitate iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4. Dizabilitatea mentală de gradul III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală și definește persoana incapabilă să se autoconducă, să se apere de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
normal. Interesul psihopatologiei se axează pe omul în suferință, nu pe boală, ca în cazul psihiatriei clinice. Din aceste motive psihopatologia va studia următoarele aspecte: a) Câmpul de observație al „faptului psihiatric” va cuprinde structurile personalităților morbide, modurile și sensurile delirului, structurile socio-familiale, modurile de comunicare-expresie, actele și conduitele bolnavilor. b) Metodologia va fi orientată în trei direcții principale: Înțelegerea care constă într-un efort de pătrundere intuitivă a fenomenului psihic morbid, semnificația acestuia fiind raportată la persoana și viața bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perceptiv printr-un mecanism de proiecție. Prin aceasta își depășește atributele sale anatomice devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir, stări ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiholog, prin întoarcerea în trecutul acestuia. Semiologia sincroniei este cea care pune în evidență „aspectele extrinseci” ale suferinței psihice din prezent, așa cum sunt ele observate de către medic sau psiholog la data întâlnirii cu bolnavul psihic și examinarea acestuia (angoasă, halucinații, delir, depresie, idei sau tentative de suicid etc.). În această situație bolnavul psihic apare în „câmpul observației” ca o persoană „încărcată” de tulburarea psihică, pe care o comunică, sub forma „narațiunii clinice” sau „istoriei sale personale”, persoanei observatorului. Acesta este primul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În acest caz cuvântul devenit „termen științific” va fi cel care va denumi „obiectul cunoașterii” mele. Este important de remarcat faptul că toate „fenomenele psihice normale” (psihologie) sau „fenomenele psihice morbide” (psihopatologie) devin „obiecte ale cunoașterii” prin denumirea lor: nebunie, delir, halucinație, fobie, anxietate, depresie, monomanie, obsesie etc. În funcție de modalitatea în care le percepe conștiința mea reflexivă. Ele sunt și rămân interioare persoanei mele, dar prin „denumirea” lor sunt „obiectivate” sau devin „obiective” pentru ceilalți. Din acest moment începe constituirea cogito-ului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umane „limbajul” este cel care construiește obiectul științei prin obiectivarea lingvistică a unei stări interioare a „subiectului uman”. În filozofie, psihologie, psihopatologie, „termenii limbajului” denumesc și definesc „stări interioare” ale persoanei umane: ființă, substanță, esență, transcendență, memorie, gândire, sentimente, voință, delir, halucinație, fobie, obsesie, angoasă, pulsiune etc. Constituirea domeniului de cunoaștere științifică are un caracter formal, teoretic. Cuvintele, termenii sunt cei care „includ” și care „fac apel” la obiectul cercetării, care este intuit, fiind dedus din contextul lingvistic. În cazul gândirii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o „atitudine emoțională” față de obiect. Dacă ne referim numai la câțiva termeni în psihopatologie, exemplificarea este suficientă pentru a ne convinge: Tipul de termeni Cultural/emoționali Științific/raționali Nebunie Furie Sminteală Vedenii Păreri Frică Neliniște Neastâmpăr Alienație mintală Agitație psihomotorie Delir Halucinații Idei greșite Fobie Anxietate Impulsivitate Problema limbajului științific rămâne o temă permanentă în delimitarea, definirea și utilizarea „câmpului epistemologic” al unui domeniu de cunoaștere științifică. Semnificativ în sensul acesta ni se pare a fi comparația dintre „limbajul medicinei somatice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din sfera morală și transferul lor în medicină, schimbă și vocabularul psihiatric. Un rol important revine Școlii Franceze de Psihiatrie care aduce o contribuție extrem de importantă la constituirea „discursului psihiatric”, mai ales prin introducerea de termeni noi, medicali: halucinații, bizarerii, delir, manie, demență, imbecilitate, melancolie. Un moment important este marcat în schimbarea și lărgirea vocabularului și a discursului clinic prin căutarea unei „baze heredo-biologice” în explicarea bolilor psihice. Este momentul introducerii conceptului de degenerescență mintală, prin care, în mod definitiv „nebunia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
împins până la absurd. Limbajul delirant este un „limbaj dereistic”, străin și straniu totodată, atât ca formă, cât și în ceea ce privește conținutul său. El are un mare polimorfism, în raport cu tipul de tulburare psihică a bolnavilor. În egală măsură, mai ales în cazul delirului halucinator, limbajul are caracterul unei relatări care amintește de stranietatea situațiilor sau a scenelor onirice, încărcate de un simbolism fantastic, adesea incomprehensibil și bizar. Cele mai importante forme de limbaj delirant le întâlnim în cazul paranoicilor, la schizofrenici și parafrenici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
metodologii în psihopatologie. Ceea ce trebuie să surprindem, pentru a putea înțelege este întâi „tulburarea psihică” iar apoi „semnificația fenomenului psihic morbid”. În sensul acesta L. Binswanger spune următoarele: „Ceea ce noi trebuie să căutăm a pătrunde, nu este de fapt structura delirului, este cea a omului delirant, este structura noii sale ființe în lume”. La aceasta G.E. Morselli va adăuga faptul că „traversând biologicul, trebuie să descoperim umanul”. Elementul care intervine, în cazul trecerii de la vizibil la invizibil, este, pentru psiholog sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]