2,615 matches
-
RĂDULESCU, Mircea Dem. (21.VII.1889, Giurgiu - 6.VI.1946, București), poet și dramaturg. Este fiul Ecaterinei (n. Drăgănescu) și al lui Dumitru Rădulescu, profesor. Urmează cursurile primare în orașul natal și, tot aici, intră la Liceul „Ion Maiorescu”. Lipsit de orice înclinație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
lit. (1941), 835, Ist. lit. (1982), 920-921; Ciopraga, Lit. rom., 287-289; Massoff, Teatr. rom., VII, 114; Șerban Cioculescu, O samă de cuvinte... contemporane, FLC, 1979, 34; Brădățeanu, Istoria, II, 315-316; Piru, Ist. lit., 424; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 98-99; Mircea Dem. Rădulescu, DRI, IV, 271-288; Dicț. scriit. rom., IV, 34-35. S.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
secolul XVIII, între Josif al II-lea și Alvinczy Krisztina. Interesul subiectu-lui a fost probat și în industria cinematografică germană. În vara anului 1941, studiourile UFA au și început, în comuna Mănăstirea (Szentbenedek), de lângă Dej, turnarea filmului intitulat Tanz mit dem Keiser, distribuind-o în rolul principal pe Rökk Marika, cu o poveste total modificată și ridicând, în același timp, pe piedestal, și ideea germanismului. Lucrările filmului au stârnit atenția organelor de poliție care - în ciuda alianței de război - urmăreau cu oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
noastre este strict literar. Pe linia creațiilor literare noi cinstim: credința, aprinzând lumini peste umbletul lui Hristos în țara noastră; românismul, pe care-l vedem slujit mai mult pe tăria dacică decât pe pompoasa fală latină.” Semnează versuri Margareta Isbășoiu, Dem. Iliescu și Ion Caraion; proză - N. Niculescu, Clemența Beșchea, N. Alexandrescu-Toscani, N. Bucuroiu, Geo Dobrescu, Lya Huțu; traduceri - Dem. Iliescu (din lirica italiană), Traian Mărculescu. Cronică literară fac N. Niculescu, Criticus, Alexandru Lungu, iar publicistică scriu Nichifor Crainic (Un Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
noastră; românismul, pe care-l vedem slujit mai mult pe tăria dacică decât pe pompoasa fală latină.” Semnează versuri Margareta Isbășoiu, Dem. Iliescu și Ion Caraion; proză - N. Niculescu, Clemența Beșchea, N. Alexandrescu-Toscani, N. Bucuroiu, Geo Dobrescu, Lya Huțu; traduceri - Dem. Iliescu (din lirica italiană), Traian Mărculescu. Cronică literară fac N. Niculescu, Criticus, Alexandru Lungu, iar publicistică scriu Nichifor Crainic (Un Eminescu monumental), N. Niculescu, George Gh. Pâslaru, N. N. Manolescu, Ion Coman, Bucur Țincu. Sunt remarcați, la rubrica „Condicar”, Ion Biberi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
Asociația a acordat o atenție deosebită literaturii, reușind să întrunească adeziunea celor mai mulți dintre scriitorii epocii. Printre membrii ei, permanenți sau ocazionali, s-au numărat I. L. Caragiale, B. P. Hasdeu, G. Coșbuc, B. Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, N. Iorga, Anghel Demetriescu, G. Dem. Teodorescu, H. G. Lecca. Statutul societății prevedea citirea și discutarea operelor scriitorilor români contemporani, popularizarea celor mai valoroase lucrări din literatura română, răspândirea a cât mai numeroase cunoștințe despre istoria culturii naționale, cultivarea memoriei marilor scriitori. Majoritatea membrilor, prețuind aproape ostentativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
antologii, la Cluj-Napoca și la Berlin. Traduceri: Aurel Rău, Auf diese Weise schlaf ich eigentlich weniger [În felul acesta dorm mai puțin], București, 1980; Ion Barbu, Das dogmatische Ei [Oul dogmatic], București, 1981 (în colaborare cu Hedi Hauser); Eugen Jebeleanu, Dem Leben geborgt [Împrumutat vieții], București, 1983; Adrian Popescu, Die Amseln sind im allgemeinen ungefährlich [Mierlele în general sunt inofensive], București, 1985; Alexandru Căprariu, Die allgegenwärtigen Augen [Ochii de pretutindeni], Cluj-Napoca, 1987; Ana Blandiana, Engel ernte [La cules îngeri], București-Zürich, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287437_a_288766]
-
apărută la București în 16 iulie 1933 și în 11-15 martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Revistă bilunară de literatură, artă, critică și informație culturală”. Director: Gabriel Drăgan. R.l. cuprinde poezie de Bazil Gruia, Gabriel Drăgan (ciclul Trofee de aur), Dem. Bassarabeanu, Eugen Constant, Vladimir Nicoară, Nichita Bradovan. În primul număr G. Drăgan semnează comentariul Tragedia lui Panait Istrati, în cel de-al doilea evocarea Fantoma străzilor: poetul Artur Enășescu. Cu proză sunt prezenți Sandu Teleajen, Const. I. Săndulescu și Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289154_a_290483]
-
Colaborează și Ion Sân-Giorgiu (Originile dramei engleze burgheze, Credințe și mafii literare), D. Furtună (Scrisori ale lui Ion Creangă). Contribuie cu poezie idilică și mistică G. Topîrceanu, Aron Cotruș, V. Bogrea, I. U. Soricu, Elena Farago, George Voevidca, Virgil Tempeanu, Dem. Gâlman, Gh. V. Butnaru, Mihail Iorgulescu, Ioan I. Ciorănescu, Al. Iacobescu, N. Vulovici, Teodor Murășanu, H. Frollo, Volbură Poiană-Năsturaș, Ecaterina Pitiș, Radu Boureanu, Alice Soare. Semnează, în special nuvele și romane în foileton, Romulus Cioflec, N. Pora, V. Cârlogea, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este depășită, ca și la A.I. Odobescu, faza admirației exclamative față de creația populară. Folclorist modern, H. formează o școală de prestigiu, din care fac parte G. Dem. Teodorescu, Lazăr Șăineanu, S.Fl. Marian ș.a.; între elevi se află și culegători de folclor, iar în revistele pe care le conducea, apar unele dintre cele mai semnificative texte publicate în epocă. Totodată, el inițiază metoda chestionarului indirect, reușind să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
George Vasiliu George Bacovia BACOVIA, George Jacques-Anatole Thibaud FRANCE, Anatole Observații: Se fac fișe de trimitere. 4.3. Pseudonimele alcătuite dintr-un singur nume, fără inițială, vedeta uniformă este formată din acel nume singur PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Urmuz Demetru Dem. Demetrescu-Buzău URMUZ Vercors (Jean Bruller) VERCORS Observații: Se fac fișe de trimitere. 4.4. Pentru pseudonimele alcătuite dintr-un nume personal însoțite de un epitet (calificativ) sau indicând localitatea de origine, vedeta uniformă este alcătuită din numele personal PE CARTE
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
rar în sumarul revistei. Apar versiuni românești ale unor scrieri de Giovanni Papini (Iisus pe cruce), Charles Baudelaire (Cugetări și paradoxe), Heinrich Heine (De pe stâncă). Alți colaboratori: George Nedelea, Ciprian Doicescu, Radu Miu, A. Mândru, George Ursu, Ion Sân-Georgiu, G. Dem. Mihăilescu, Leca Morariu, G. Pallady, Petru T. Gâdei. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
teritoriile pierdute, intitulate: Les Roumains et le plebiscité demandé par la Délégation magyare și Les Roumains et les droits des minorités réclamés par la Délégation magyare. Totodată, el a participat, alături de Dr. I. Cantacuzino, primul delegat al României și de Dem. Ghika, ministrul țării la Paris la consfătuirea comună a celor trei delegații -română, iugoslavă și cehoslovacă, desfășurată la sediul delegației iugoslave, unde s-a hotărât să se prezinte Conferinței un singur răspuns la toate memoriile delegațiunii ungare. Redactarea memoriului comun
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
memoriului comun al românilor, cehoslovacilor și iugoslavilor ca răspuns la memoriile delegației ungare s-a făcut de către un membru al delegației cehoslovace, Șt. Osusky, iar 64 42 revizuirea și completarea acestuia au fost meritul lui Alexandru Lapedatu și al lui Dem. Ghika. Memoriul nu a fost tipărit, ci numai dactilografiat și înaintat Conferinței. Contribuțiile lui Alexandru Lapedatu au avut rezultate benefice asupra situației țării. Conferința păcii a recunoscut noile realități postbelice, respectiv noile granițe ale României Menționăm că tratatul de la Trianon
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Camil Petrescu, Ion Biberi. Câteva comentarii au caracter polemic: Mihail Ilovici îi răspunde lui Cezar Petrescu (5/1934), Mircea Mateescu lui Liviu Rebreanu (52/1936). Louis Barrol traduce în limba franceză Împărat și proletar de Eminescu (54/1936). Alți colaboratori: Dem. Bassarabeanu, Emil Vora, Virgil Gheorghiu. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
cele ale prim-redactorului Adrian Sulcina, se publică diverse scrieri aparținând lui Al. Macedonski, Panait Mușoiu, Petru Vulcan, Radu D. Rosetti, Panaite Zosân, D. Nanu, G. Marinescu, Eugen Herovanu, Matei Rusu, I. Neagu (care semna și Elenă Dăscălescu), Const. Cantilli, Dem. Demetrescu-Piatra ș.a. Al. Macedonski recenzează volumul de versuri Romanițe al directorului revistei și, folosind recenzia ca pretext, întreprinde o trecere în revistă cuprinzătoare a situației literaturii naționale, urmărind mai ales principalele curente literare (romantism, simbolism ș.a.). Lui C. Dobrogeanu-Gherea i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288991_a_290320]
-
București și în alte centre românești l-au pus în contact și i-au adus sprijinul unor personalități culturale și științifice din țară, printre care, alături de B. P. Hasdeu, se numără A. I. Odobescu, Ioan Slavici, Ioan Bianu, George Barițiu, G. Dem. Teodorescu ș.a. Corespondența cu unii dintre aceștia se adaugă studiilor, edițiilor de documente slavo-române și descrierilor de manuscrise de proveniență românească din diverse fonduri europene, în care se vădește un profund atașament al cercetătorului față de istoria și cultura română. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
V. Voiculescu, Camil Baltazar, N.M. Condiescu, Petru Manoliu, Șasa Până, Cezar Petrescu, Șerban Cioculescu, Lucia Demetrius, I. Brucăr, F. Aderca, I. Peltz, G. Bacovia, Elenă Farago, Ion Barbu, Adrian Maniu, Tudor Arghezi, Urmuz, Ion Vinea, Perpessicius, Coca Farago, Ion Petrovici, Dem. Theodorescu, Mateiu I. Caragiale, Lucian Blaga, Mihail Sebastian, Gh. Brăescu, Al. A. Philippide, Mihai Ralea, Ion Marin Sadoveanu, Pompiliu Constantinescu, Calistrat Hogaș, B. Fundoianu, Mihail Dragomirescu, Emil Botta, George Lesnea, D.I. Suchianu, I. Valerian. Aceste portrete vor forma materia volumului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
Pierre Dorian, Madeleine V. Beldiman, Petru Comarnescu, André Rousseaux, Micaela Catargi, Jules Chancel, Guy Laborde, Alice Simionescu, Noël Sabord, A. Bertrand, Elvira Popescu, Abel Hermant, Georges Bourdon, Léo Larguier, Paul Morand, Camille Mauclair, H. Sanielevici, Emil Riegler, Elenă Văcărescu, Lucia Dem. Bălăcescu. În 1940 se adaugă nume că Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Al. O. Teodoreanu, Lucia Mantu, Tudor Vianu, Ion Petrovici, I. Simionescu, C. Manolache, Mihail Sebastian, Eugen Herovanu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
mai largă răspândire teritorială, a dat naștere celor mai numeroase interpretări și se dovedește a fi cel mai rezistent în timp. Alături de varianta-arhetip, au circulat și alte variante de mare valoare artistică. De la vestitul lăutar brăilean Petrea Crețul Șolcanu, G. Dem. Teodorescu a cules în 1884 varianta cunoscută sub numele Oaia năzdrăvană. Această baladă, ce se distinge printr-un viguros patos epic, este considerată reprezentativă pentru tipul muntenesc al Mioriței. Tot așa cum varianta culeasă de la cântărețul Gh. Avasiloaiei din Goești, județul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
mioritice a dat naștere la o vie dispută. În viziunea lui Lucian Blaga, moartea transfigurată metaforic în nuntă nu ar fi decât o „unire sacramentală cu o stihie cosmică”. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 1-4; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 435-437; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 3-4; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909, 24; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 70; Ov. Densusianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; Victor Onișor, Doine și strigături din Ardeal, Iași, 1890; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, I, Caransebeș, 1892; Ștefan Munteanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
Prezentate succint, ar fi: I Volume de versuri: Risipă avară, 1941; Greul Pământului, 1943; Maree, 1945; Ostrovul meu, 1958; Dragostele aceleiași inimi, 1967; Țărmurile clipei, 1983; Traduceri: Iluminările lui Arthur Rimbaud, 1945; Sonete de Shakespeare, 1964. II - Studii monografice: G. Dem. Mirea; Șt. Valbudea; C. Rosenthal; Paciurea; Peisajul românesc înainte de Grigorescu; (...și multe altele!). III - Traduceri din literatura universală: Piese de teatru din: Shakespeare, Calderon, Lope de Vega, Goldoni... și altele Thackeray: Bâlciul deșertăciunilor Cervantes: Don Quichote Proza satirică spaniolă (de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Vlahuță și a lui Alceu Urechia, din primăvara lui 1895 conducerea revenindu-i în întregime lui Vlahuță. Au colaborat B. Delavrancea, George Coșbuc, O. Carp, I. N. Roman, St. O. Iosif, Radu D. Rosetti, Constanța Hodoș, Ion Gorun, Ion Găvănescul, Dem. Moldoveanu, George Murnu. Publicația își propunea - articolul-program Două vorbe..., nesemnat, îi aparține lui Al. Vlahuță - să impună un climat sănătos în atmosfera literară a epocii, caracterizată, cu exagerare, printr-o luptă înverșunată, nejustificată și neleală între scriitori, prin aservirea literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
Cealaltă..., București, 1925; Bodo Vildberg, Cazul ciudat al doamnei Buroff, București, 1926; Eliezer Steinbarg, Fabule, București, 1947. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IX, 65, 116-119; Lovinescu, Scrieri, IV, 529-530, VI, 127-128; George Baiculescu, „De vorbă cu bălanul meu”, ALA, 1925, 233; Dem. Theodorescu, „De vorbă cu bălanul meu”, ADV, 1925, 12 717; Perpessicius, Opere, II, 164-166; I.M. [Ioan Massoff], „Bărbați fără femei”, RP, 1933, 4617; Emil Dorian, RRI, I, partea II, 833-836; M. Gr. [Miron Grindea], „Romanul greierului”, „Adam”, 1937, 99; Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]