1,351 matches
-
geneza, ignoră existența lumii superioare și se consideră pe sine unicul Dumnezeu. Tot el însuflețindu-i cu respirația sa, făurește două categorii de oameni: “hylicii” și “psihicii”. Însă elementele spirituale răspândite de Sophia în lumea inferioară intră în respirația lui Demiurg și duce la apariția celei de-a treia clase umane, “pneumaticii”, singurii capabili să se mântuiască. Gnosa răspândită de Mani susține că la începuturi cele două substanțe primordiale, lumina și întunericul, binele și răul, Dumnezeu și materia, coexistau, dar erau
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
c) credința într-un tărâm secund paralel, rar infernal și de obicei paradisiac, dar nu în sensul biblic, deoarece credințele păgâne nu au pătruns încă în acest mit. d) convingerea că undeva există nemurire, așa numita tinerețe-fără-bătrânețe-și-viață-fără-de-moarte. Zeul creator sau demiurgul reprezintă entitatea responsabilă pentru creația întregii lumi materiale și spirituale, în unele cazuri, sau doar a lumii materiale. De obicei, zeul creator este și cel care a dat viață primilor oameni. Existența lui reflectă necesitatea omului de a-și explica
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
univers, lumea era stăpânită de întuneric și dezordine, sau pe scurt de haos primordial. Acest termen abstract definește un spațiu gol, infinit și indefinit. În multe mitologii lumea a fost creată din haos, adică din nimic, ceea ce amplifică puterea zeului demiurg. Există însă și mituri în care geneza lumii se desăvârșește prin sacrificarea unui monstru, unui gigant sau a unui zeu care personifică haosul primordial. Sacrificiul este obligatoriu în acest caz, fără el neputându-se clădi ceva semnificativ și durabil. De
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
zeița-mamă, Danu este una din principalele zeițe din acest panteon, deci are o importanță foarte mare, mai ales că poporul de zei celtici poartă numele „Tuatha de Danann” adică „triburile zeiței-mamă Danu”. Zeul șalatan este zeul care intervine în creația demiurgului, de obicei cu intenții malefice, din cauza invidiei, urii, răutății lui înnăscute sau din naivitate și lipsa conștiinței că ar putea provoca rău. Fiindcă lumea la începuturile ei se caracterizează prin puritate primordială și perfecțiune, acest zeu este responsabil pentru aducerea
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
atrasă de aceste locuri ca un magnet, setea de necunoscut a crescut și mai mult, încercând să descifrez mesajul acestor civilizații străvechi, evoluția în timp culturală, deosebirile, dar mai ales apropierile care fac din omenire cel mai interesant experiment al Demiurgului. Am văzut locuri accesibile, spre care duc toate drumurile, dar și din cele unde puțini ajung. Am avut parte de situații dificile care au ridicat probleme financiare și rezistența fizică. Le-am rezolvat în parte datorită intensei pregătiri documentare înaintea
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
această regresie la infinit a justificării unei existențe prin alta și tot astfel, gânditorii trecutului au presupus existența unei cauze prime, a unui agent creativ de eveniment care nu provine din altul anterior. Filozoful grec Platon a sugerat existența unui demiurg, a unui creator al universului, care le face pe toate conform unei concepții a perfecțiunii, necesității și binelui absolut. Aristotel alt mare metafizician grec, a introdus ideea de 'cauza prima', sau 'motor creativ universal', cel care le face-mișcă pe toate
Argument cosmologic () [Corola-website/Science/308814_a_310143]
-
perioadă preromana). 9.Dacia în cadrul lumii antice, Editura Unirea, Iași, 1992, 60 p. 10.Istoria Românilor. Compendiu (coordonatori: I. Agrigoroaiei, I. Toderascu), Editura Cultură fără frontiere, Iași, 1996, p. 15-54 (Epoca veche). 11.Începuturile istoriei pe teritoriul României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 1998, 200 p.; ediția revăzuta, 1999. 12.Contribuții privind neoliticul și eneoliticul din regiunile est-carpatice ale României, vol.1, Editura Universității "Al.I.Cuza" Iași, 2000, 388 p. 13.Istoria României, vol.I (coordonatori: M.Petrescu-Dîmbovita, Al. Vulpe), Ed.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
este o poezie de Nichita Stănescu din volumul "O viziune a sentimentelor", apărut în 1964. Nichita Stănescu a lărgit aria unui lirism individualizat, mai ales pe linia vizualului. Omul, în creația sa devine demiurg, spațial este nelimitat, distanța dintre om și univers dispare. Poetul devine creator, făcând universal într-o clipă, iar lumea o privește dintr-o lunetă ce colorează totul afectiv. Iubirea este un prilej de a descoperi cele mai simple lucruri. Poezia
Cu o ușoară nostalgie () [Corola-website/Science/309909_a_311238]
-
din punctul lor de vedere, începând de la idee și terminând cu personajele. Creionarea acestora din urmă a constituit mereu un detaliu asupra căruia cei doi autori s-au concentrat cu mare atenție, apreciind faptul că li se permitea să fie "demiurgi". Cei doi autori au împletit deseori SF-ul cu literatura polițistă ("Statuia șarpelui", "Paralela-enigmă") și cu cea umoristică ("Planeta Umbrelelor Albastre", "Statuia șarpelui"). Anania a pășit și pe domeniul literaturii istorice, îmbinând-o cu cea de aventuri în opere cum
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
grecescul γνῶσις gnōsis, cunoaștere, sau în sanscrită gnana), se referă la diverse mișcări religioase sincretice, constând în variate sisteme de credințe, generalizat unite în învățătura că oamenii sunt suflete divine închise într-o lume materială, creată de un Dumnezeu imperfect, Demiurgul, care este frecvent identificat cu Dumnezeul lui Avraam. Demiurgul poate fi descris ca o încorporare a răului, sau în alte instanțe la fel de imperfect și binevoitor atât cât insuficiența lui permite. Acest Demiurg există alături de altă Ființă Supremă îndepărtată și incognoscibilă
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
referă la diverse mișcări religioase sincretice, constând în variate sisteme de credințe, generalizat unite în învățătura că oamenii sunt suflete divine închise într-o lume materială, creată de un Dumnezeu imperfect, Demiurgul, care este frecvent identificat cu Dumnezeul lui Avraam. Demiurgul poate fi descris ca o încorporare a răului, sau în alte instanțe la fel de imperfect și binevoitor atât cât insuficiența lui permite. Acest Demiurg există alături de altă Ființă Supremă îndepărtată și incognoscibilă ce încorporează binele. Pentru a se elibera de lumea
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
o lume materială, creată de un Dumnezeu imperfect, Demiurgul, care este frecvent identificat cu Dumnezeul lui Avraam. Demiurgul poate fi descris ca o încorporare a răului, sau în alte instanțe la fel de imperfect și binevoitor atât cât insuficiența lui permite. Acest Demiurg există alături de altă Ființă Supremă îndepărtată și incognoscibilă ce încorporează binele. Pentru a se elibera de lumea inferioară materială, este nevoie de gnostic, sau cunoaștere ezoterică spirituală disponibilă prin experiență directă sau cunoaștere (gnostic) a acestui incognoscibil Dumnezeu. Printre sectele
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
Astfel concluzionăm asupra concepției Valentiniene asupra Universului ca fiind poate de natură fundamental monistă, în care toate lucrurile sunt aspecte ale Divinului; vederea noastră obișnuită este limitată la lumea materială datorată erorilor percepției, ce devin simbolizate mitopoetologic în actul creației Demiurgului. Problematica moralității gnostice poate fi rezolvată doar prin citirea pretențiilor contemporanilor. Numeroși scriitori Creștini acuzau pe unii învățători gnostici că în timp ce pretindeau ocolirea realității fizice, în același timp își tolerau cu libertate poftele trupești; totuși există motiv de suspiciune asupra
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
din punctul lor de vedere, începând de la idee și terminând cu personajele. Creionarea acestora din urmă a constituit mereu un detaliu asupra căruia cei doi autori s-au concentrat cu mare atenție, apreciind faptul că li se permitea să fie "demiurgi". Cei doi autori au împletit deseori SF-ul cu literatura polițistă ("Statuia șarpelui", "Paralela-enigmă") și cu cea umoristică ("Planeta Umbrelelor Albastre", "Statuia șarpelui"). Bărbulescu a pășit și pe domeniul literaturii istorice în "Insulele de aur și argint" (care descrie câteva
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
cum și ce face într-un anume fel cu punctul, cu linia, cu pata de culoare. A fi în măsură să motivezi fiecare astfel de amănunt și o dată cu el legătura lui organică cu ansamblul imaginii înseamnă să fii un mic demiurg al propriului fragment de univers. Și mai înseamnă să poți sta cu fruntea sus atunci când cineva, oricine ar fi acela, îți va cere să dai seamă pentru condiția ta de artist. La cei aproape 80 de ani ai săi, maestrul
Traian Brădean () [Corola-website/Science/313381_a_314710]
-
ar fi Amon egiptean și Tinia etruscă. Conducătorul seleucid Antioh IV Epifanes a ridicat o statuie a lui Zeus Olympios în Templul iudaic din Ierusalim. Unii mitologi moderni compara cu zeul hindus, Indra . În neoplatonism, Zeus este reprezentat ca fiind Demiurgul sau Mintea Divină.
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
greacă ș.a. pornesc de la ideea existenței unei materii primordiale din care este format ("zidit", după o expresie biblică) Universul actual. În unele din religiile și filozofiile creaționiste axate pe ideea "materiei primordiale" există o intenționalitate specifică în crearea Universului (un Demiurg personal), în altele nu; de asemenea, există trepte intermediare (zeități care prin relațiile dintre ele ajung să formeze Universul). În contrast cu acestea, creștinismul tradițional și cel fundamentalist, islamul și mozaismul, precum și alte religii, pornesc de la ideea existenței unui Dumnezeu (Allah/Iahveh
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
ei frumusețe abia la căderea nopții izbucnește în plină forță și pe deplin triumfătoare asupra întunericului. Atâtea uimiri am trăit eu acolo, tot contemplând încât mi s-a părut că am ajuns în cer. Un cer ivit din voința unui demiurg, în care se simțeau legile mecanice cerești, forțele intrate în acțiune și țelul pe care-l urmăreau. Nu se auzea nici un zgomot, totul era tăcut, dar din învolburarea acelor lumini se simțea că se petrece ceva măreț, că tot universul
Carom () [Corola-website/Science/318293_a_319622]
-
a fost publicată pentru prima dată în limba română în 2003 de editură Rao. Ainulindalë și Valaquenta Ainulindalë ("Muzică Ainurilor") este prima secțiune din carte. Eru, cunoscut ca si Ilúvatar („Părintele tuturor”), i-a creat pe Ainuri, un grup de demiurgi, numiți „vlăstare ale gândului sau”. Ilúvatar i-a adunat și le-a împărtășit o temă, și după ea i-a pus să creeze muzică. Melkor—căruia Ilúvatar îi dăduse „cea mai mare putere și înțelepciune”"— a deviat de la tema originală
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
vindecării, al mâniei și al creației. Numele ebraic "Ariel" înseamnă literal "altar" sau "Leul lui Dumnezeu", și apare în Vechiul Testament, de exemplu Isaia 29,1-7, unde este folosit ca o denumire a Ierusalimului. "Ariel" a fost o denumire veche pentru Demiurgul Gnostic (Dumnezeul Creator). Ariel este în general prezentat ca un înger, cu autoritate asupra elementelor, sau chiar asupra Pământului însuși. În Thomas Heywood - "Hierarchy of the Blessed Angels", Ariel este numit atât ca un prinț care stăpânește apele cât și
Arhanghelul Ariel () [Corola-website/Science/321030_a_322359]
-
întâlnește pe conducător, care pare un om bătrân și ia drogul anti-halucinogen. Astfel, află că toate viziunile sunt adevărate și, mai mult decât atât, că liderul partidului nu este doar extraterestru, ci o ființă atotputernică, asemeni unui zeu - poate un demiurg, poate chiar Dumnezeu - prădător al tuturor ființelor vii. Cunoscând aceste lucruri, Chien reflectează că ""O halucinație e îndurătoare. Aș vrea să fi avut una. O vreau înapoi pe a mea."" Povestirea se termină cu Chen rănit mortal, viața scurgându-i
Credința părinților noștri () [Corola-website/Science/320828_a_322157]
-
fost o religie politeistă prin excelență. Zeii egiptenilor antici au fost numeroși, numărul exact n-a fost încă determinat. Mulți dintre zei erau proslăviți doar într-o anumită zonă sau într-un anumit oraș. Conform credinței, zeii fuseseră creați de către Demiurg, primul zeu. Paradoxal, se credea că fiecare zeu a fost plăsmuit după chipul omului. Mitologia egipteană a conceput o teorie complexă a componenței ființelor, fie că sunt ele oameni sau zei. Există trei elemente care îi compun: "ankh", "ka" și
Religia în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/326336_a_327665]
-
economică de bază se numea "oikos".Principala bogăție o constituiau vitele. Ulise avea 72 de turme de vite cu 7-8 mii de capete. Se practica și agricultura, cultivându-se mai ales orzul și grâul, dar și pomicultura și grădinăritul. Meșteșugarii (demiurgii) erau în număr mult mai mic în comparație cu epoca miceniană.Totuși ei se bucurau de un anumit prestigiu în societate. Erau făurari,olari, pielari, dulgheri etc. Producția meșteșugărească era limitată la necesitățile comunității, căci Grecia homerică, spre deosebire de cea miceniană, nu avea
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
de apelative precum "garantor al progresului și independeței națiunii" și "arhitect vizionar al viitorului națiunii". Dan Ionescu, scriitor la Europa Liberă, a realizat o compilație de apelative adresate lui Ceaușescu de diferiți scriitori. Acestea includeau "arhitect", "corp ceresc" (Mihai Beniuc), "demiurg", "zeu secular" (Corneliu Vadim Tudor), "geniu", "sfânt" (Eugen Barbu), "miracol", "luceafăr" (Vasile Andronache), "navigator" (Victor Nistea), "Făt-Frumos" (Ion Manole), "mântuitor" (Nicolae Stoian), "soare" (Alexandru Andrițoiu), "titan" (Ion Potopin) și "vizionar" (Viorel Cozma). Totuși, a fost descris drept un om de
Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu () [Corola-website/Science/330035_a_331364]
-
În romanul " Femeia de treizeci de ani", el evocă: Criticul Alexandru Paleologu îl considera pe Balzac ca fiind „geniul suprem al literaturii franceze (...), cu nimic mai prejos de Shakespeare sau Dostoievski”. Scriitorul francez este perceput ca un observator subiectiv, un „demiurg” ce cunoaște cele mai secrete gânduri ale personajelor. Principalul impuls al ființelor umane în societate este, în concepția lui Balzac, pasiunea erotică integrată într-un context istorico-social specific. Energia vitală este principala virtute a eroilor balzacieni, în timp ce lipsa energiei dezvăluie
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]