1,930 matches
-
foarte vii, foarte plastice " Tocmai de aceea descântecele și vrăjile „prezintă multă imaginație și derivațiune, cu bogăția de cuvinte pe care nu le întâlnim în altă parte atât de mult ca aici” Descântecele și vrăjile, alcătuiesc obiectul vastului studiu Limba descântecelor,. Densusianu își concentrează atenția mai mult asupra expresivității limbii descântecelor și vrăjilor. El subliniază caracterul lor înapoiat, dar de o mare bogăție estetică explicând sursa acestor frumuseți. „Versuri cu relief poetice ne dau însă cu deosebire vrăjile, când, vine să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
prezintă multă imaginație și derivațiune, cu bogăția de cuvinte pe care nu le întâlnim în altă parte atât de mult ca aici” Descântecele și vrăjile, alcătuiesc obiectul vastului studiu Limba descântecelor,. Densusianu își concentrează atenția mai mult asupra expresivității limbii descântecelor și vrăjilor. El subliniază caracterul lor înapoiat, dar de o mare bogăție estetică explicând sursa acestor frumuseți. „Versuri cu relief poetice ne dau însă cu deosebire vrăjile, când, vine să vorbească sufletul tânăr cu încântări de sine și tresăriri la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
prin ele se transmit chemări spre cineva așteptat cu drag, ori blesteme care se împotrivesc gândului, izbucniri pasionate care dau vrăjilor ceva din lirismul doinelor" Cea mai mare parte a studiului este consacrată formei și înțelesurilor vechi de limbă ale descântecelor și vrăjilor. Semnalează numeroasele latinisme dispărute din uzul conducându-1 spre perioada de începuturi ale limbii române. Capitolul Expresivitatea în descântece scoate în evidență notele stilistice proprii acestei specii. Sesizează rolul repetiției sinonimice care are o frecvență mare în descântece având
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
vrăjilor ceva din lirismul doinelor" Cea mai mare parte a studiului este consacrată formei și înțelesurilor vechi de limbă ale descântecelor și vrăjilor. Semnalează numeroasele latinisme dispărute din uzul conducându-1 spre perioada de începuturi ale limbii române. Capitolul Expresivitatea în descântece scoate în evidență notele stilistice proprii acestei specii. Sesizează rolul repetiției sinonimice care are o frecvență mare în descântece având uneori valoare expresivă mare. Procedeul acesta este arhaic, alte trăsături specifice descântecelor fiind repetarea prin adăugarea unui prefix sau a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ale descântecelor și vrăjilor. Semnalează numeroasele latinisme dispărute din uzul conducându-1 spre perioada de începuturi ale limbii române. Capitolul Expresivitatea în descântece scoate în evidență notele stilistice proprii acestei specii. Sesizează rolul repetiției sinonimice care are o frecvență mare în descântece având uneori valoare expresivă mare. Procedeul acesta este arhaic, alte trăsături specifice descântecelor fiind repetarea prin adăugarea unui prefix sau a unui sufix. 3.8. Cercetător al stilului folcloric Încă din 1894 a dat la iveală studiul Aliterațiunea în literatura
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de începuturi ale limbii române. Capitolul Expresivitatea în descântece scoate în evidență notele stilistice proprii acestei specii. Sesizează rolul repetiției sinonimice care are o frecvență mare în descântece având uneori valoare expresivă mare. Procedeul acesta este arhaic, alte trăsături specifice descântecelor fiind repetarea prin adăugarea unui prefix sau a unui sufix. 3.8. Cercetător al stilului folcloric Încă din 1894 a dat la iveală studiul Aliterațiunea în literatura română populară în care a semnalat câteva aspecte stilistice ale creației folclorice: „Dintre
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Aliterațiunea în literatura română populară în care a semnalat câteva aspecte stilistice ale creației folclorice: „Dintre toate genurile de literatură populară, cele mai bogate în formele de aliterațiune sunt proverbele, ghicitorile, jocurile de copii, freaturile sau frământările de limbă și descântecele. " După 1920, în cursurile despre Evoluția estetică a limbii române surprinde contribuția unor scriitori la îmbogățirea expresivității limbii române. În comunicarea din 1925, Vorbirea populară din puncte nouă de vedere arată trăsăturile principale ale stilului oral țărănesc din proza epică
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
pentru că are o importanță de netăgăduit în cercetările de filologie” Prin însuși titlul ei - grai filologie și suflet folclor această revistă reafirmă ideea raportului între filologie și folclor. În această revistă, interesul lui Densusianu nu se limitează numai la limba descântecelor și vrăjilor. El ia în discuție și alți termeni vechi cu diferite implicații folclorico-etnografice, mai ales din sfera vieții păstorești. Explică evoluția semantică a unor cuvinte ca „dolus". Astfel „dolus" pentru ciobanii înstrăinați de sat și de familii, însemna ceva
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
al filologiei . Ovid Densusianu a fost preocupat și de devenirea folclorului în societatea industrială contemporană și a încercat să dea răspuns unei întrebări ce preocupă și pe cercetătorii de azi; ce va dispărea și va rămâne din folclorul tradițional: „Firește, descântecele sunt unul din genurile cele mai amenințate să dispară și desigur ele au să dispară afirma încă din 1923 Ovid Densusianu -pe când, de exemplu cântecele lirice sau cele satirice vor putea să trăiască mai departe". „Ceea ce e sigur că
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fost un șoc pentru amintita "instanță" (născătoare și naratoare). În orice caz suficient pentru a simți nevoia să scoată de pe caierul memoriei episodul la 29 de ani după petrecerea lui. Culpabilizare poate și pentru că ne-nașterea a fost evitată prin descântec, astfel încât pruncul își datora părăsirea pântecelui matern unor cuvinte fără de înțeles pentru ascultători, dar cu efect terapeutic. Practicile contemporane de pregătire a maternității bazate pe presupoziția că fătul percepe sunetele din mediu și le dă o semnificație în termeni de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pneuma emite raze ce mișcă lucrurile exterioare ... bucuria, speranța, teama, durerea se transmit și ele lumii sub formă de radiații ... principalul accident necesar generării unui lucru prin modelul imaginii mentale este dorința omului ... manipularea magică are loc prin sunet, rugăciuni, descîntece, prin gesturi ... folosirea sunetelor (phonai) a materiilor (hylai) și figurilor (schemata) pentru influențarea noeticului sensibil.”. Eroul părăsește lumea sa astrală ... imperiul său, casa sa, locul și matricea referențială, atunci cînd se află pe celălalt tărîm el nu mai are referențialitate
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
importante în care apa sfințită are efectul dorit: - pentru luminarea minții, înțelegere și pricepere (elevii și studenții să o consume și să-și stropească fruntea și haineleă - pentru vindecarea diferitelor boli se stropesc locurile dureroase - pentru îndepărtarea energiilor negative (farmece, descântece, vrăjitoriiă - pentru alungarea bolilor animalelor din gospodărie, pentru înflorirea grădinilor și pentru belșugul roadelor - pentru protejarea obiectelor folosite în gospodărie, inclusiv mașini și utilaje Apa sfințită poate fi folosită de femei numai în perioada din afara ciclului lunar. - APA PLATĂ - Este
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
cumplit...) și (Îmi spun...), aspre confesiuni ale alterității care inspiră și repugnanță, și desfătare, și cruzime, și tandrețe. Într-un ingenios poem programatic din această ultimă carte de versuri, poetul mărturisește a fi încercat să caute "Cheia. Formula. Codul. Parola. Descântecul. Ceva care să deschidă, să lumineze, să mă poarte pe un traseu coerent. Sensul. Înțelesul. Tâlcul. Deslușirea". În mod evident, enumerarea sună suficient de acid pentru a submina potențiala supradoză de misticism poetic sugerat. Ceea ce contează însă este doar faptul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și plictisitoarele ploi fără sfârșit/ Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor înaltă, înaltă,/ Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți,/ Să amețească, privindu-mă astfel, bărbații". (Descântec de ploaie). Într-o altă notă interpretativă, Descântecul de ploaie este plin de prospețimea, voioșia, candoarea și misterul tinereții, ploaia devenind, mai mult decât un laitmotiv al acestui poem, un personaj, al cărui nume se pare ca poeta nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu patimă ploile,/ Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor înaltă, înaltă,/ Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți,/ Să amețească, privindu-mă astfel, bărbații". (Descântec de ploaie). Într-o altă notă interpretativă, Descântecul de ploaie este plin de prospețimea, voioșia, candoarea și misterul tinereții, ploaia devenind, mai mult decât un laitmotiv al acestui poem, un personaj, al cărui nume se pare ca poeta nu se mai plictisește să-l pronunțe. Îl șoptește, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
îndeplinesc aceeași funcție, oricare ar fi structura ansamblurilor culturale în care s-ar găsi: ele preced orice formă și suportă orice creație"111. Având funcții germinative și purificatoare, apa sintetizează sensul începutului și al regenerării prin dizolvare; abluțiunile, botezul, potopul, descântecele cu apă neîncepută au sensul ștergerii păcatelor, răutăților de tot felul, a istoriei însăși. Datorită valorilor germinative, apa este asociată feminității și lunii măsură a timpului 112. Păstrându-și aceste funcții, în poezia Anei Blandiana, apa este asociată cu oglinda
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poetului cu viața semenilor, realitatea interioară a Anei Blandiana regăsind suficiente resurse de luptă contra celei exterioare, care nu este, pare-se, nici chiar atât de aprigă și de neînvins, așa cum o percepe ea, la acea minunată vârstă a tinereții. Descântecul de ploaie, poezia de referință a primului volum al acesteia, se opune Păsării tăiate, prin prospețimea, voioșia, candoarea și misterul tinereții. Într-o analiză tematică, imaginea dansului, strâns legată de ideea de ploaie, precum și întregul ceremonial al jocului este unul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit,/ iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor înaltă,/ Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți,/ Să amețească, privindu-mă, astfel, bărbații." (Descântec de ploaie). Dorința reîntoarcerii către vârsta de aur a copilăriei, pe care o manifestă Ana Blandiana, devine la Ileana Mălăncioiu teroarea reîntoarcerii către universul rural, care continuă și în următoarele două volume care îi succedă primului, Către Ieronim (1970) și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mers la licitație cu buzunarul de la pestelcă plin de cocoșei de aur, i-a răsturnat pe masa de la tribunal și astfel și-a învins concurenții. Această bunică a fost povestitoarea copilăriei mele, era și moașă, se ocupa și cu felurite descântece. Îmi plăcea s-o ascult cântând când mânuia suveica la războiul de țesut sau când sfărâma grâul în piuă. 4) Au nevoie elevii noștri de profesori de religie? Sau numai de... sport? Cine are în casă un elev dilematic pe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pentru concret a gândirii tradiționale: orice afinitate sau înrudire spirituală trebuie să fie "justificată" și printr-o înrudire fizică, materială, concretă. Aceasta este Precista căreia i se închină poporul; ea este cea nelipsită din colinde, cea chemată în ajutor prin descântece, cea despre care se spun basme și legende cu rost apotropaic, cea invocată în cântecele funerare ca "gazdă" (adică stăpână) a celuilalt tărâm. Mai aproape de o Mare Zeiță neolitică, decât de o divinitate creștină, această Sântămărie este sufletul însuși al
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
129), subliniind, totodată, filiația dintre "imaginația folclorică" și spaima "de filiație gotică". Ca un detaliu suplimentar interesant: Copil schimbat are, în centru, o intrigă asemănătoare celei din povestirea From Shadowed Places (1960) de Richard Matheson, însă, la scriitorul român, magia descântecului malign nu se exercită dinspre exoticul spațiu rural către cel urban, ca la autorul american, ci rămâne cantonată în universul rustic. * * * Unul dintre cei mai rafinați (și, concomitent, neînțeleși) prozatori de analiză psihologică pe care i-a dat literatura autohtonă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
-se de aceste spirite cărora uneori le aduc sacrificii. Nu putem nega că un anumit număr de formule de incantație utilizate de români ar putea avea paralele asiatice sau siberiene, dar fondul central al practicilor magice și al formulelor de descântece Își au corespondentul În Europa sud-Orientală și Orientul apropiat, departe de zonele predilecte ale practicilor șamanice clasice. Totuși, tradițiile orale ale țăranilor români și balcanici permit sesizarea unui fenomen cultural de tip șamanic propriu Europei. Acești „șamani ai Europei” nu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
care aveau loc În ceremoniile magicoreligioase se serveau de plante narcotice și halucinogene, care provocau extazul și transa mistică. În cadrul acestui capitolul vom reveni asupra unora din plantele cunoscute pentru calitățile lor magice, folosite În ceremonii de magie precum și la descântece ori farmece de legare ori dezlegare. De asemenea, ne vom ocupa de un capitol de dendromitologie, referindu-ne la unii arbori ce se remarcă prin caracterul lor apotropaic și de asemenea la Întrebuințarea lor În cult, având „rădăcinile” În tradiție
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În câte cinci, șapte și nouă mănunchiuri numite „gherbe” și se pronunță numele persoanei menite. Se pun primele trei gherbe În oala cu miere, zahăr, pâine și vin, peste care se toarnă apă neîncepută de la trei izvoare și se rostește descântecul: „Eu Îți dau aceste bunătăți, tu să-i dai sănătate și frumusețe lu N. . Cum țâșnește apa din izvorul cel limpede și curat, așa când N. se va spăla și toți s-o strige”. Se fierbe amestecul până seara, apoi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cânepă 1 Ibidem, p. 232 45 este o practică până astăzi folosită de țăranii noștri”1. Un exemplu apare În Oltenia, unde semințele de cânepă erau folosite pentru Înlăturarea diferitelor dureri prin aruncarea lor pe cărbuni aprinși și rostirea unui descântec. Este recomandată și afumarea cu cânepă a celui bolnav de „lipitură”, un sindrom depresiv. Un rol psihotropic deosebit În desfășurarea unor practci religioase a avut vița de vie, mai exact vinul cu ajutorul căruia se ingerau și alte substanțe, propriu-zis halucinogene
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]