5,982 matches
-
dezvoltări a fost o imagine destul de confuză și dezordonată care avea nevoie de raționalizare. Din acest motiv, în 1999, prim-ministrul Lionel Jospin l-a rugat pe Pierre Mauroy, care, în calitate de prim-ministru în 1982 a supravegheat prima etapă a descentralizării, să elaboreze o comisie care să comunice relansarea și să dea coerență celei de-a doua etape a descentralizării. Chiar dacă această a doua etapă deja începuse, comisia Mauroy urma să ofere procesului un nou impuls și sens al direcției. Raportul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
prim-ministrul Lionel Jospin l-a rugat pe Pierre Mauroy, care, în calitate de prim-ministru în 1982 a supravegheat prima etapă a descentralizării, să elaboreze o comisie care să comunice relansarea și să dea coerență celei de-a doua etape a descentralizării. Chiar dacă această a doua etapă deja începuse, comisia Mauroy urma să ofere procesului un nou impuls și sens al direcției. Raportul Mauroy din 2000 cu privire la viitorul descentralizării 33 Mauroy și-a prezentat raportul în fața primului ministru în octombrie 2000. El
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
să comunice relansarea și să dea coerență celei de-a doua etape a descentralizării. Chiar dacă această a doua etapă deja începuse, comisia Mauroy urma să ofere procesului un nou impuls și sens al direcției. Raportul Mauroy din 2000 cu privire la viitorul descentralizării 33 Mauroy și-a prezentat raportul în fața primului ministru în octombrie 2000. El conținea 135 de propuneri care urmăreau să "refonder l'action publique locale" (să revizuiască bazele administrației și politicii locale) și a recomandat un program legislativ care cuprindea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ca Jospin să poată implementa cel puțin câteva dintre măsurile prevăzute în acest raport, el a fost învins în alegerile parlamentare din mai 2002, și a rămas ca succesorul acestuia, Jean-Pierre Raffarin să preia sarcina de a reînnoi procesul de descentralizare. Descentralizarea Partea a II-a Experiența politică a lui Raffarin a fost perfect potrivită pentru a putea aborda dosarul descentralizării. Chiar dacă a fost numit prim-ministru de către Jacques Chirac și se putea atașa ușor de chiraquieni, el era de fapt
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Jospin să poată implementa cel puțin câteva dintre măsurile prevăzute în acest raport, el a fost învins în alegerile parlamentare din mai 2002, și a rămas ca succesorul acestuia, Jean-Pierre Raffarin să preia sarcina de a reînnoi procesul de descentralizare. Descentralizarea Partea a II-a Experiența politică a lui Raffarin a fost perfect potrivită pentru a putea aborda dosarul descentralizării. Chiar dacă a fost numit prim-ministru de către Jacques Chirac și se putea atașa ușor de chiraquieni, el era de fapt de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
parlamentare din mai 2002, și a rămas ca succesorul acestuia, Jean-Pierre Raffarin să preia sarcina de a reînnoi procesul de descentralizare. Descentralizarea Partea a II-a Experiența politică a lui Raffarin a fost perfect potrivită pentru a putea aborda dosarul descentralizării. Chiar dacă a fost numit prim-ministru de către Jacques Chirac și se putea atașa ușor de chiraquieni, el era de fapt de partea politică a lui Giscard d'Estaing și își petrecuse mare parte din cariera sa politică mai degrabă în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de partea politică a lui Giscard d'Estaing și își petrecuse mare parte din cariera sa politică mai degrabă în politica locală și europeană decât în cea națională.35 Această experiență i-a conferit o anumită simpatie pentru ideea de descentralizare și una din primele lui declarații a fost să anunțe ceea ce el numea "La décentralisation Acte II" ("Descentralizarea Partea a II-a), "Acte I" fiind etapa de început a reformelor din 1982-1986. Probabil că cea mai remarcabilă dintre reformele lui
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
degrabă în politica locală și europeană decât în cea națională.35 Această experiență i-a conferit o anumită simpatie pentru ideea de descentralizare și una din primele lui declarații a fost să anunțe ceea ce el numea "La décentralisation Acte II" ("Descentralizarea Partea a II-a), "Acte I" fiind etapa de început a reformelor din 1982-1986. Probabil că cea mai remarcabilă dintre reformele lui Raffarin a fost aceea de a schimba Constituția din 1958 prin promulgarea unei legi constituționale în 200336 care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Franța și printr-un anume conservatorism al Curții Constituționale care a frânat reformele anterioare, considerate ca o încălcare a Constituției de la acea vreme. Prin enunțarea clară a acestor șase principii, într-o anumită măsură, puterile Curții Constituționale asupra procesului de descentralizare au fost diminuate, făcând astfel posibile măsuri mai îndrăznețe. Dar ceea ce este mai fascinant e că Franța și-a oferit în mod radical o nouă definiție a ceea ce reprezintă ea ca stat-națiune. Au dispărut noțiunile potrivit cărora centralizarea și standardizarea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mai fascinant e că Franța și-a oferit în mod radical o nouă definiție a ceea ce reprezintă ea ca stat-națiune. Au dispărut noțiunile potrivit cărora centralizarea și standardizarea sunt norma, iar acestea au fost înlocuite de o definiție care recunoaște descentralizarea, dar și asimetria, diversitatea și experimentarea. Aceasta este o versiune foarte diferită față de vechea definiție care a predominat încă din timpul Revoluției până în 1982, când noua abordare a început să fie adaptată. Concluzii Din 1982, Franța și-a revizuit și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de organizare politică. Regionalismul a redescoperit un nou elan și s-a mutat către partidele de stânga precum PSU și, în cele din urmă, noul Partid Socialist al lui François Mitterrand. Toate aceste curente au dat roade odată cu programul de descentralizare din 1982 al nou-alesului președinte și partid socialist. Dar aceasta a fost și perioada (1984) când Comunitatea Europeană a fost relansată, iar Jacques Delors, aflat în fruntea Comisiei Europene, a montat în 1992 Programul de Piață Unică. Relansarea Comunității va
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
că multe din aceste idei au fost păstrate cu sfințenie în legile promulgate în timpul anilor 1990, dar și în propunerile raportului Mauroy. Noua legislație și raportul au fost criticate, pe de o parte, de cei care argumentau că procesul de descentralizare nu fusese dus destul de departe, iar pe de altă parte, de cei care credeau că schimbările legislative au mers prea departe, discreditând autoritatea statului. Există, totuși, mici dubii că ar fi o încercare serioasă de a aduce sistemul politico-administrativ al
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
iterativ de capacitate de construcție regională și locală; și, în cele din urmă, (3) ca un test de legături între formarea identității și instituțiile de la nivel "mezo"38. Conform autorului, chiar dacă fiecare dintre aceste aspecte ale "procesului dinamic" provocat de descentralizare este prezent, tema dominantă rămâne însă capacitatea de construcție. Următoarele pagini ale acestei cărți se vor axa pe examinarea mai detaliată a reformelor pentru a evalua eficiența acestora. Ar trebui arătat, totuși, că în prezent există în Franța o dezbatere
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o recunoaștere mai mare noilor politici teritoriale. Aceasta este o dezbatere care împarte aproape toate partidele politice între avocații și suporterii schimbării și cei ai tradiției. Capitolele care au mai rămas se vor focaliza pe anumite dimensiuni ale reformelor de descentralizare actorii și instituțiile politice și administrative pe care le-am prezentat până acum dintr-o perspectiva mai largă. Partea a II-a Instituțiile guvernării subnaționale franceze Capitolul 4 Municipalitatea (commune): între democrația locală și guvernarea efectivă Municipalitatea reprezintă cea mai
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
89 Franța metropolitană 36,570 56,615 104 0,99 Sursa: Recensământul populației 1990. INSEE. Întrebarea este dacă formele existente de guvernare teritorială sunt în măsură să ofere răspunsuri strategice instituționale, politice, administrative și publice acestor realități sociologice fundamentale. În timp ce descentralizarea a constituit o încercare de adaptare a guvernării teritoriale franceze la tendințele contemporane de guvernare, este evident că nu este suficient doar să-și transfere funcțiile și responsabilitățile către nivelele mai joase de guvernare pentru a preîntâmpina nevoile noilor realități
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la tendințele contemporane de guvernare, este evident că nu este suficient doar să-și transfere funcțiile și responsabilitățile către nivelele mai joase de guvernare pentru a preîntâmpina nevoile noilor realități urbane. În anii 1990, ca parte a noii faze de descentralizare, au apărut două clauze pentru a reduce ineficacitatea numărului mare de municipalități și de a implica cetățenii în sistemul de guvernare locală. Prima dintre acestea a fost încercarea de a uni municipalitățile în unități mai mari abordarea supralocală. Cea de-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
referire mai sus la puterea competenței generale supra afacerilor municipale pe care, teoretic, municipalitatea o deține. Acest lucru a fost definit într-un mod mai circumscris încă de la apariția legii guvernamentale locale din 1884 și, din nou, prin legile privind descentralizarea din 1982. Din anii 1980, funcțiile tradiționale ale guvernului local includ: ținerea unui registru civil (înregistrarea nașterilor, deceselor și căsătoriilor); oficializarea de căsătorii "republicane"; organizarea de alegeri; asigurarea ordinii locale; câteva îndatoriri legate de asigurările sociale; întreținerea drumurilor municipale (sunt
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
civil (înregistrarea nașterilor, deceselor și căsătoriilor); oficializarea de căsătorii "republicane"; organizarea de alegeri; asigurarea ordinii locale; câteva îndatoriri legate de asigurările sociale; întreținerea drumurilor municipale (sunt 500000 km. în Franța); menținerea fizică a școlilor primare; dezoltarea și proiectarea locală. Legile descentralizării din 1982 au adăugat alte trei domenii acestor funcții tradiționale: politica urbană; responsabilități noi în cultură și educație; și dezvoltarea economică.9 Tabelul 4.3 însumează zonele curente de responsabilitate ale municipalităților. Este important să observăm că descentralizarea din 1982
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
locală. Legile descentralizării din 1982 au adăugat alte trei domenii acestor funcții tradiționale: politica urbană; responsabilități noi în cultură și educație; și dezvoltarea economică.9 Tabelul 4.3 însumează zonele curente de responsabilitate ale municipalităților. Este important să observăm că descentralizarea din 1982 a transferat câteva funcții care în mod tradițional aparținuseră statului central către nivelul local și în special către cele care aparțin serviciilor sociale și de sănătate (chiar dacă în cele mai multe dintre cazuri aceste noi competențe nu sunt exclusive, ci
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
excepției numărului de municipalități ale Franței ar fi fost abordat într-o manieră simplistă, totuși, argumentul său nu răspunde în mod adecvat la întrebarea numeroasele mini-municipalități chiar sunt capabile să-și îndeplinească sarcinile ce le sunt atribuite, în special în urma descentralizării. În practică, cele mai multe nu reușesc să facă acest lucru și își pun bazele fie în departamente, fie în serviciile statului. Încurajarea cooperării inter comunale: sindicatele și EPCI (Éstablissements publics de Coopération intercommunale)15 În practică, autoritățile franceze recunosc de mult
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
unitățile de tip pays identificate de DATAR, cuprinse între 350 și 450, adesea corespundeau celor 421 de baillages 33 și sénéchaussée, care reprezentau diviziuni administrative locale ce au fost abolite de Revoluția de la 1789.34 Mai în armonie cu spiritul descentralizării, a fost legea Voynet care, de asemenea, dezvolta ideea de agglomération și care expune diferențele dintre agglomération și pays. Am discutat deja despre communauaté d'agglomération mai sus în cadrul noțiunii de EPCI dar este necesar ca în acest punct să
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de asemenea remarcabil, e că aceste noi modele de organizare urbană reflectă câteva schimbări majore în felul în care rolul statului și legăturile central-locale din cadrul statului sunt conceptualizate. Ce s-a schimbat? În primul rând, este evident că reformele de descentralizare care au început în 1982 au schimbat însăși definiția statului. Aceasta a fost confirmată de a doua etapă a descentralizării și este simbolizată de recunoașterea ei în primul articol al Constituției potrivit căruia Franța este o "Republică descentralizată". Guvernarea teritorială
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
statului și legăturile central-locale din cadrul statului sunt conceptualizate. Ce s-a schimbat? În primul rând, este evident că reformele de descentralizare care au început în 1982 au schimbat însăși definiția statului. Aceasta a fost confirmată de a doua etapă a descentralizării și este simbolizată de recunoașterea ei în primul articol al Constituției potrivit căruia Franța este o "Republică descentralizată". Guvernarea teritorială franceză nu mai reprezintă entitatea foarte centralizată și uniformă care era înainte de anii 1980. Rolul și funcțiile statului s-au
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
abordarea contractuală care implică statul central și autoritățile locale și regionale. În centrul acestui sistem se află Contrat de Plan État-Région (CPER) care va fi examinat într-un capitol ulterior, dar, urmând celui de-al doilea val de reforme de descentralizare din anii 1990, și noile entități de cooperare intermunicipală, CA și pays. În al patrulea rând, au existat noi aranjamente instituționale care au unit municipalitățile, și aranjamente contractuale de finanțare între municipalități și regiuni. Însă, municipalitățile mai mari experimentează cu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea sub forma agențiilor de dezvoltare regională alese în mod indirect, iar această apariție lentă a început să dea roade odată cu crearea de consilii regionale alese, de către reformele de descentralizare din 1982. Opinia publică este ambivalentă în această problemă: sondajele de opinie au relevat un sprijin public constant pentru păstrarea departamentului, chiar dacă aceleași voturi indicau și faptul că cetățenii erau convinși că regiunea reprezenta instituția teritorială "a viitorului". Un sondaj
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]