3,441 matches
-
către Clodagh. Nu se prea plăceau. Joy o considera pe Clodagh prea răsfățată, iar Clodagh era nemulțumită de apropierea lui Joy de Ashling. Haide, spuse Joy. Salman Rushdie, Jeffrey Archer sau James Joyce? —James Joyce viu sau în descompunere? — În descompunere. Ashling se gândea la dificila ei alegere, în timp ce Clodagh părea complet pe dinafară. —James Joyce, se decise Ashling într-un final. Bun, vaco. Gerry Adams, Tony Blair sau prințul Charles? Joy strâmbă din buze. —Ooooh! Păi, evident nu Tony Blair
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acest moment, nu luase În calcul că un copil va zăcea mort Între ei. Nu era tocmai cadrul perfect. Așa că spuse: — Îmi poți comunica o oră a decesului? Isobel Își ridică ochii de la trupul copilului, care prezenta semne avansate de descompunere, și roși aproape insesizabil. — Wilson nu era departe, răspunse ea, ocolindu-i privirea. Două, poate chiar trei luni. Voi ști mai bine după autopsie. Îi cunoști identitatea? — David Reid. Trei ani, Încuviință Logan. E dat dispărut din august. — Bietul copilaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și epuiză repede etapa preliminară. În timp ce Logan privea, ea cercetă pe Îndelete rămășițele lui David Reid. Trei luni Într-un canal, acoperit cu o foiță de lemn, Îi făcuseră pielea aproape neagră. Tot corpul era umflat ca un balon, pe măsură ce descompunerea Își făcea numărul de magie trupească. Mici pete albe ca niște pistrui se vedeau din loc În loc pe pielea puhavă, acolo unde mucegaiul deja se instalase. Mirosul era groaznic, dar Logan știa că va fi din ce În ce mai rău. O tăviță din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
său vizual, Încercând să ignore Înjurăturile mormăite ale lui Watson. Clădirea de la numărul 17 nu era cu nimic diferită de toate celelalte de pe stradă. Trei etaje de cărămizi banale de granit, pătate din loc În loc de rugina țevilor de scurgere În descompunere. Lumina se infiltra prin ferestrele cu draperii, iar sunetul Înăbușit al televizoarelor era abia perceptibil din pricina ploii. Abia la a patra tură, Logan Îi spuse lui Watson să parcheze mașina În stradă În fața imobilului lui Chalmers. Watson sări afară În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
detalii despre starea corpului pe măsură ce Îl dezvelea. Sub bandă, fata era dezbrăcată. Un smoc voluminos de păr amenința să se desprindă În timp ce Isobel Încerca să desfacă banda de pe capul copilului. Îl Înmuie În acetonă, iar mirosul chimic acoperi miasma de descompunere. Dar măcar acest cadavru nu zăcuse În nici un canal timp de trei luni. Isobel lăsă foarfecele pe tăviță și asistentul Începu să Împacheteze banda adezivă În pungi pentru probe etichetate. Corpul era Încă ghemuit În poziție fetală. Isobel se ocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Fiecare suprafață era lucioasă din cauza ploii dese, reflectând lumina gri a zilei. — Ca acasă, spuse Logan, Încercând să spargă gheața. Apoi simți mirosul. — O, Doamne! Își duse imediat mâna la gură și la nas. Era mirosul scârbos și greu al descompunerii. Al cărnii lăsate prea mult timp În soare. Mirosul morții. 11 Agentul Steve se clătină o dată, de două ori și eșuă În tufișuri, unde făcu o reprezentație zgomotoasă și susținută a stării de greață În care se afla. — Vezi? zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
că totul era legal, astfel că un asistent social de la Închisoarea Craiginches fu nevoit să stea lângă Hoitar câtă vreme acesta se legăna și bătea câmpii și puțea. Camera de interogatoriu duhnea de-ți muta nasul. Parfum de Animal În Descompunere și Deodorant Pour Homme. Hoitarul chiar avea nevoie de o baie, iar inspectorul Insch se folosi de prima ocazie ivită să iasă naibii de-acolo, lăsându-i pe Logan și pe asistentul social să sufere În timp el se duse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
frecat. Isobel părea că vrea să se curețe până la os. Logan n-o mai văzuse niciodată atât de afectată de munca ei. — Estimez data decesului undeva Între douăsprezece și optsprezece luni În urmă. Greu de spus din cauza stării avansate de descompunere... Se cutremură. Va trebui să fac niște teste de laborator pe mostrele de țesut ca să fiu sigură. Logan o atinse ușor pe umăr. — Îmi pare rău. Nu știa nici el sigur pentru ce. Că relația lor se destrămase? Că o dată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Robertson fusese Închis, nu mai aveau nimic În comun? Că ea trebuise să treacă prin ce trecuse pe acoperișul acela? Că el n-ajunsese mai repede la ea... Că trebuia să disece un copil aflat Într-o stare avansată de descompunere ca pe-un curcan? Îi zâmbi tristă, dar la colțurile ochilor Îi sclipeau lacrimi. Exista o legătură Între ei preț de o clipă. Un moment de tandrețe Împărtășită. După care Brian, asistentul ei, strică tot. — Mă scuzați, doamnă doctor, aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
față. — Ei? Întrebă Logan. Se Îndreptă cu totul de spate și, cu o voce ca de clor Înghețat, fu de acord că leziunile corespundeau scenariului descris. Că era imposibil de spus În ce ordine surveniseră leziunile, din cauza stării avansate de descompunere. Că leziunile păruseră a corespunde unei bătăi grave. Că pusese cel mai bun diagnostic pe care putuse să Îl pună, pe baza stării În care se afla corpul. Că nu se putea cere de la ea să fie clarvăzătoare. — Ticălosul, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de lucru, palid, lucios și foarte, foarte mort. Studenții luau notițe, iubițelul zâmbea afectat, iar Isobel tăia și examina și extrăgea și cântărea. Era exact aceeași poveste ca și În cazul lui David Reid, doar că lipseau starea avansată de descompunere și mutilarea gentială. Strangulat cu un fel de cordon, probabil acoperit cu plastic. Un obiect inflexibil fusese inserat În corp după moarte. Alt copil mort pe masa de examinare. Micuța cameră de anchetă a lui Logan era goală când acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
amestecată cu praf, trepidez la fel; reacția mea nu e declanșată doar de rara combinare a unor loțiuni finisime, inventate de cei mai cunoscuți parruchieri de la Paris sau din Londra; la fel mă extaziază și mirosurile fetide, ignare, trădând degradarea, descompunerea fiziologică sau lipsa de Îngrijire, exalațiea animalescă; e o formă dezabuzată a unui rafinament În exces, o perversiune. E. avea plete lungi, bogat răsfirate pe umeri, de culoare neagră-lucioasă, bătând În albastru-violet, ca la fiicele șefilor de trib indieni văzute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu aibă timp să-l infecteze. Ciocolata cu lichior și ritmul legănat al valurilor Îl făcură să se simtă din nou amețit și se sprijini de un șampan plin de apă care se lovi de debarcader. Uitîndu-se la cargoul În descompunere, Jim păși fără să se gîndească pe puntea șampanului și Îl Împinse pe apa ca o gelatină. Vasul putrezit era pe jumătate plin cu apă, udîndu-i pantofii și pantalonii. Rupse o parte din bordul liber și folosi scîndura groasă ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de privirea răbdătoare a lui Jim, ca un elev mai vîrstnic, obligat să recunoască un admirator din clasele mici. În ciuda tinereții lui, părea să se lase copleșit de o disperare de adult. Nori de muște se ridicau din trupul În descompunere al unui hamal chinez care zăcea În trestia de zahăr printre rezervoare de combustibil și blocuri de motoare. Muștele rătăceau În jurul gurii pilotului, atingîndu-i buzele ca niște musafiri nerăbdători la un banchet. Îi aminteau lui Jim de muștele care acopereau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cu mine însumi, când m-am oprit la răspântia drumurilor înguste, înfricoșat de ideea dispariției mele. Ar fi un act arbitrar al destinului. Făcui socoteala anilor trăiți și cifra lor mi se păru prea mică, existența mea prea scurtă și descompunerea celulelor organice o problemă de viitor îndepărtat. Înviorat de constatare, intrai într-o cafenea mică, ce abia își ridica obloanele. Scaunele erau încă pe mese. Un chelner bătrân mă întâmpină, târșâindu-și ghetele fără urmă de tocuri, dar bine lustruite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Hoțoman dă Biciclete, da, cum mandea nu renunț nicicând să subliniez la moment că luptătoru a fost inervat și să aglomerează ale mai beznite pronosticuri, apare naintașu fenomen și marchează un goal; pentru patrie - Monstru; pentru tagma noastră În adevărată descompunere - camionagiu. Patriotu ăla, pentru care jos pălăria, a gonit ca la patinaj și a oprit brusc lângă cel mai Înviorat din ceata care fugea. I-a aplicat subit masaje care a doua zi, din pricina la cucuie, toți mă confunda cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Barnes și Fletcher sprijineau cadavrul. Spre suprafață se ridică rapid o explozie de bășici argintii. — Ce fac acolo? Îi umflă costumul. — De ce? N-o aduc aici? Întrebă Ted. — Nu se poate, spuse Tina. Nu au unde s-o pună aici. Descompunerea produșilor secundari ne-ar consuma aerul. — Dar trebuie să existe vreun container etanș... — Nu există, zise Tina. Nu avem posibilitatea să depozităm resturi organice În habitat. — Vrei să spui că nu s-au așteptat să moară cineva aici? — Exact. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
calmari gigantici. Așa ceva ne-a atacat? — Da, cred că da. Îi spuse că se cunoșteau puține lucruri despre calmarul gigantic, deoarece singurele exemplare studiate fuseseră animale moarte, aruncate de apă la țărm, aflate În general Într-o stare avansată de descompunere și duhnind a amoniac. De-a lungul timpului, calmarul uriaș fusese considerat un monstru marin, precum krakenul din apele Norvegiei. Dar, În 1861, apăruseră primele rapoarte științifice credibile, după ce un vas de război francez reușise să tragă la țărm fragmente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
replică Doctorul și mă miră că tocmai el vorbește așa, ca o domnișoară oripilată de un cuvînt grețos. „-Te-a drogat mirosul de sînge și acum visezi crezîndu-te supraom.” Cum poate vorbi așa? „-Moartea ne sperie prin urîțenia agoniei și mirosul descompunerii”-îi răspund. „-Dar, oare, ce sens e atît de evident de dragostea și nașterea par nobile și înălțătoare? Dacă am descoperi o voluptate care să ne înnobileze umorile, e sigur că moartea near apărea a fi suprema eleganță.” Și tînărul
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
că am trecut un prag. Că Judecătorul din mine, privindumi căderile și eșecurile suferite s-a trezit și renunțînd la speranțele strălucitoare, dorește să mă salveze și mă împinge spre o ultimă, supremă nădejde. O amnistie. Viziunile fetide ale propriei descompuneri persistă încă ieșind insinuant din vîrsta mea tînără, acum acoperită de praf. Mă dor și mă întristează întocmai ca amintirea cutremurului. Dar nu mai declanșează nici o alarmă; nici nu mă mai împing spre disperare. Acum văd bine: spunem “eu” însă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
se scaldă în van. Un muritor vei rămâne, stimatul meu VIS, iar eu nemuritoare în pocaluri de ani. DE ATUNCI ATÂTA IUBIRE Simt un suflu renăscut în adierea norilor peste lăcașuri arzătoare de deziluzie. Plecarea mea din cuta răstignită a descompunerii, își așteaptă la capăt de vieți venirea ta prin aducerea suavă a întâmplăriloră Norii grăbiți despleteau în trupuri setea apropierii de ceea ce nu se poate ademeni în cele din urmă. E o amărăciune leșinată-n absență când strigătul meu te
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
multor muzicieni contemporani, dar nu se Înțelege ce urmări poate avea un domn), trombonul solist cu modulații arhaice al lui Radu Theodoru desfășoară plenar una dintre acele melodii tipice pentru arta calomniei. Linia este pătrunzătoare, elegantă, În stilul renascentist al descompunerii. O mai veche partitură a domnului Cornea este desființată pe capitole de asurzitorul instrument cu tijă ce produce pe alocuri duioase sunete fiziologice, culminînd cu re majorul prelungit care, tradus În cuvinte, sună astfel: „Cauza cauzelor, cloaca sordidă care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la masă, Îmi strigă Mariana, o interesantă prozatoare din Rusia, ce privește Înainte-Înapoi cu dorință și mă duc. SFÎRȘITUL LUMII LA JAPONEZI Clădirea hotelului Villa Mauresque este veche, cochet dărăpănată, ca mai toate clădirile din Lisabona, aflată Într-o leneșă descompunere ce lasă totuși să se mai vadă ceva din fosta splendoare, pierduta Brazilie, profilul lui Cabral, Angola, sextantul lui Vasco da Gama, imperiul portughez al Indiilor, decolorata tapiserie maritimă a secolelor XV și XVI și caravelele neobosite, Încărcate cu ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
afară aflată, au ralenti, Într-o neluată-n seamă dezagregare. Prin evitarea colosalului, prin mi minor, adevăruri puține dar necosmetizate, prin bizarele rotații interioare ale personajelor, filmul evoluează din perspectiva continuă a zădărniciei pînă la ultimele sale limite, pînă la descompunerea ei. Orașul inutilității este o Lisabonă Sodoma (mai mult) și Gomora Într-o inocentă putrefacție, prăfuită sub Întrebări care nici nu se mai pun și pînzele de păianjen ale corăbiilor de altădată. Un oraș extrem de puțin prezent În cinema și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
umbra lui stufoasă. Uite ce trebuie să-ți pui vara pe cap, la mare. * Nancy Friday, Fantasmele erotice ale bărbaților, Editura Trei, 2006. AUTOPSIE* Un asasin necunoscut. O crimă hidoasă. Povestită pînă-n cele mai mărunte detalii. Și descrierea clinică a descompunerii trupurilor celor două victime. Pe parcursul a șase zile. La Început oră de oră. Apoi zi de zi. Ce se Întîmplă cu sîngele. Cu limfa. Cu rănile. Cu pielea și mușchii. Cum sînt atacate cadavrele de insecte, păsări, crabi. Viermi. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]