2,257 matches
-
obiceiul de a striga de pe dealuri, de Lăsatul Secului, făcând publice aventurile erotice petrecute în cursul anului sau acela de a invoca ploaia prin jocul paparudelor și prin îngroparea unei păpuși de pământ ce îl închipuie pe „tata soarelui”. Continuând Desculț, romanul Jocul cu moartea menține particularitățile anterioare, dar prin anumite note dominante devine o scriere cu o individualitate proprie, distinctivă. Lirismul acestei cărți consistă în extraordinarul ritm epic, încântător, ca de baladă. O bună parte din România, inclusiv capitala, și
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
rural prin cultură capătă o expresie inedită, adecvată epocii și experienței istorice noi, devine o nostalgie existențială a vieții fruste în mijlocul naturii. OV. S. CROHMĂLNICEANU Adevărata carieră a prozatorului Zaharia Stancu începe abia în 1948 cu romanul, cap de serie, Desculț. E un roman liric, o autobiografie imaginară în tonuri realist-barochiste, amestec de tragic și comic, cu sugestii din Foamea și Pan de Knut Hamsun, Copilăria mea și La stăpân de Maxim Gorki. AL. PIRU Proza lui arată o imaginație în
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Taifunul, București, 1937; Clopotul de aur, București, 1939; Pomul roșu, București, 1940; Iarba fiarelor, București, 1941; Oameni cu joben, București, 1941; Anii de fum, București, 1944; Zile de lagăr, București, 1945; Secolul omului de jos, București, 1946; Complotul..., București, 1947; Desculț, cu ilustrații de Perahim, București, 1948; ed. I-III, București, 1960; Brazdă-ngustă și adâncă, București, 1949; Pentru apărarea culturii, București, 1949; Călătorind prin URSS, București, 1950; Pentru viață, București, 1951; Primii pași, București, 1951; Dulăii, București, 1952; Adu-ți
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Ist. lit. (1941), 786, Ist. lit. (1982), 869-870; Virgil Ierunca, „Anii de fum”, „România viitoare”, 1944, 5; N. Carandino, O carte fără menajamente: „Zile de lagăr”, „Jurnalul”, 1945, 156; Camil Baltazar, Scriitor și om, București, 1946, 167-175; Ovid S. Crohmăniceanu, „Desculț”, CNT, 1948, 116-118; Mihail Petroveanu, „Desculț”, FLC, 1949, 5; Mihai Novicov, Pentru literatura vieții noi, București, 1953, 36-48; Călinescu, Literatura, 84-88; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 53-68; Sorin Arghir, Zaharia Stancu, București, 1957; Ion Vitner, Firul Ariadnei
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
1982), 869-870; Virgil Ierunca, „Anii de fum”, „România viitoare”, 1944, 5; N. Carandino, O carte fără menajamente: „Zile de lagăr”, „Jurnalul”, 1945, 156; Camil Baltazar, Scriitor și om, București, 1946, 167-175; Ovid S. Crohmăniceanu, „Desculț”, CNT, 1948, 116-118; Mihail Petroveanu, „Desculț”, FLC, 1949, 5; Mihai Novicov, Pentru literatura vieții noi, București, 1953, 36-48; Călinescu, Literatura, 84-88; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 53-68; Sorin Arghir, Zaharia Stancu, București, 1957; Ion Vitner, Firul Ariadnei, București, 1957, 119-127; Petroveanu, Pagini, 283-293
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ani buni de pregătire: scoate în 1958 o culegere de versuri alese și abia în 1975 o selecție din cele mai frumoase poezii ale bardului de la Mircești. Traduceri: Mai román költők [Poeți români de azi], Budapesta, 1940; Zaharia Stancu, Mezítláb [Desculț], București, 1949, A főld viragai [Florile pământului], București, 1958, A piros fa [Pomul roșu], București, 1973; Nina Cassian, Deli Nika [Nică fără frică], București, 1954; Tudor Arghezi, 1907. Tájak és emberek [1907. Peisaje și oameni], București, 1956, Telehold. Válogatott versek
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
Oxford [ed. rom.: Microelectronica și societatea la bine și la rău. Raport către Clubul de la Roma, traducere de Ana Maria Sandi și Ion Mihăilescu, Editura Politică, București, 1985]. Schneider, Bertrand, 1988, The Barefoot Revolution, I.T. Publications, Londra [ed. rom.: Revoluția desculților. Raport către Clubul de la Roma, traducere de Sanda Mihăescu-Cîrsteanu, Editura Politică, București, 1988]. Schneider, Bertrand, The Scandal and the Shame: Poverty and Underdevelopment, Circulo de Lectores, Galaxia Gutenberg, Bertelsmann, 1995; Vikas, New Delhi, 1995 [ed. rom.: Scandalul și rușinea, traducere
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca noi. Ia închipuți-vă,de exemplu,că vă plimbați liniștiți într-o pădure de brazi după o ușoară ploaie de vară, când rășina curge ca mierea pe trunchiurile bătrâne răspândind mireasmă de tămâie; sau, mai simplu, imaginați-vă că mergeți desculți prin iarba verde și mătăsoasă ce se întinde cât vezi cu ochii, că stați întinși pe un braț de iarbă abia cosită și priviți cerul limpede și albastru... albastru... Soarele și păsările întregesc tabloul.Oare e nevoie de mai mult
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
frumuseți ale patriei în care s-a născut. Fetița cu chibriturile de Hans Christian Andersen ( text adaptat) Era un ger cumplit, ningea și începuse a se înnopta. Pe frigul acela năprasnic mergea pe stradă o fetiță cu capul gol și desculță. Ea avea în șorțulețul ei câteva cutii de chibrituri. A fost o zi rea pentru ea, nu reușise să vândă nicio cutie de chirituri, astfel nu avea nici un ban; îi era tare frig și era tare înfometată...... Biata fetiță! Frigul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
au cotropit satul meu natal. Atunci am lăsat mamă și tată și m-am refugiat cu armata română în Moldova. Mi-aduc aminte că, fugind, mi-a rămas o opincă în noroi și cu un picior încălțat și cu unul desculț am fugit... Am ajuns până la Focșani. Aci, un plutoner major m-a lăsat la familia lui, la Panciu, unde ne-am îmbolnăvit cu toții de tifos. Internat în spital, am avut parte de niște medici ruși și așa am scăpat. Deoarece
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au stins cu adevărat abia în 1996, aceștia lansau permanent zvonuri privind averile lui Coposu, Câmpeanu și Rațiu, aventurile erotice ale Doinei Cornea și Anei Blandiana, venirea moșierilor, a regelui și a „boierilor” (ce puneau botnițe țăranilor ca în romanul Desculț de Zaharia Stancu), pericolul maghiar, originile tulburi și intențiile antiromânești ale foștilor exilați, vânzătorii de țară ș.a.m.d. Vechile spaime activate timp de decenii de propagandă erau reactivate - muncă de teren aproape de oameni, împreună cu ei. Ca și transportul în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 132-135; Eliza Botezatu, „Un adevăr în patrie trăiește...”, „Nistru”, 1978, 5; Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 116-128; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare socială, Chișinău, 1988, 275-281; Ana Bantoș, Un poet mergând desculț pe pământul Basarabiei, „Limba română” (Chișinău), 1991, 3-4; Leo Butnaru, Umbra ca martor, Chișinău, 1991, 141-145; Ion Ciocanu, Contururile definitivului, „Limba română”, 1993, 1; Mihai Cimpoi, Poezia ca rezistență, CC, 1993, 7-9; Timofei Roșca, Lacrima revelatoare a poeziei, LA, 1995
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
Omului în locul unui Dumnezeu caduc. În erupțiile de energetism rebel ale vârstei, tânăra nu clama expansiunea eului, ci contopirea cu masa: „Țip pe uliți cu oamenii,/ În oaste cu ei azvârl suliți./ Să-mpuște toți dumnezeii mărunți./ Mă iubesc copiii desculți. Ei sunt fiii mulți ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva prozaicului, demonetizarea lirismului, vidarea miturilor, radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât amprenta vitalismulului expresionist al lui Lucian Blaga e tutela argheziană
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
cititorul, asemenea unui semn pe o poartă, că, deschizând cartea, pătrunde într-o lume bizară, tulbure, întoarsă pe dos, răscolită, scoasă din țâțâni. Un țăran și-a instalat culcușul într-un plop, profesorul de desen de la o școală oarecare umblă desculț și nu răspunde oamenilor la salut, în schimb salută vitele și câinii, un alt personaj, fără să aibă înclinațiile zoofile ale băiatului din Cătunul lui Faulkner, ce aleargă dement după o vacă, își adoră capra și nu iese nicăieri fără
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
minți ce funcționează anapoda, iar tot ce se petrece, în orice istorisire, e îmbibat de poezia Bărăganului, a bălților dunărene, a Deltei. O poezie de genul celei cuprinse în eposul sadovenian, dar pigmentată de țărănisme iuți, asemănătoare parțial acelora din Desculț al lui Zaharia Stancu, de exotisme și senzualități vrednice de Panait Istrati, punctată de situații ce amintesc de proza rurală americană (Faulkner, Caldwell, Steinbeck), răscolită de freamăte ce răspund în felul lor tumultului din Pe Donul liniștit al lui Mihail
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
prin care descrierea unor sinestezii - sunetele „de sticlă” ale bluesului unui jazman virtuoz - primește reverberări magice: „și el despică arșița/ Cu pasul jaguarului/ [...] trompeta se-ntoarce spre umăr,/ vibrațiile cerului se sparg/ în mii de sunete colorate/ și oamenii aleargă desculți/ în urma picioarelor lui goale”. Dominantă într-o primă etapă este comunicarea într-un orizont epopeic, dar și cerebral încifrată - tiparul de adâncime e în barbiana Riga Crypto și lapona Enigel, afină fiind și „ceremonia” hibernală regizată de Gabriela Melinescu - a
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
ciuperca piciorului) Dermatofitoza piciorului este cauzată de o infecție cu o ciupercă a stratului exterior al pielii „moarte”. Prevenirea este cel mai bun tratament. Este important să acordați o atenție mărită igienei. Aerisirea picioarelor este de asemenea foarte importantă. Mersul desculț prin casă ajută picioarele să rămână uscate. Când mergeți la dușuri publice sau piscină, purtați șlapi pentru a împiedica infectarea. Când purtați pantofi, pudrați ușor picioarele și pantofii cu praf de alaun pentru a preveni umezirea. Purtați șosete de bumbac
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
presărata pe picioare și pantofi pentru a trata ciupercile. Aceasta poate fi cumpărata de la drogherie. Remediu cu suc de lămâie pentru ciuperca piciorului Frecționați picioarele cu suc de lămâie și lăsați să se usuce. Încercați să umblați cât mai mult desculți. Reaplicați sucul de lămâie de mai multe ori pe zi. Remediu cu trifoi roșu pentru ciuperca piciorului Puneți 2 linguri de trifoi roșu în ½ cană de apă clocotită. Infuzați până se răcește. Adăugați suficient amidon de porumb pentru a face
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
bătătură în fiecare seară și bandajați. Elimină bătătura în 3 - 4 săptămâni. Funcționează și cu câțiva căței de usturoi zdrobiți. Îndepărtarea bătăturilor Bătăturile sunt provocate de pantofii care nu se potrivesc. Este foarte bine să umblăm cât de mult posibil desculți. Cred că obiceiul asiatic de a scoate pantofii la intrarea unei case este excelent. Eu mi-am lăsat întotdeauna copiii să umble desculți prin casă și pe afară cât de mult posibil, de pe vremea când picioarele lor erau în formare
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
sunt provocate de pantofii care nu se potrivesc. Este foarte bine să umblăm cât de mult posibil desculți. Cred că obiceiul asiatic de a scoate pantofii la intrarea unei case este excelent. Eu mi-am lăsat întotdeauna copiii să umble desculți prin casă și pe afară cât de mult posibil, de pe vremea când picioarele lor erau în formare. Nici unul nu are probleme cu picioarele. Se pare că au învățat să umble mai repede și au mușchi mai puternici la picioare și
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
este bine pentru picioare, e și foarte plăcut! Dacă suferiți de diabet trebuie să apelați imediat la ajutorul unui medic, în cazul în care apare vreo problemă a picioarelor. Aceasta este singura excepție pe care o fac de la a umbla desculț. Diabeticii ar trebui să poarte pantofi tot timpul, pentru a preveni tăieturile accidentale. Dacă deja aveți bătături, încercați aceste remedii pentru a scăpa de ele și apoi faceți un obicei din umblatul desculț și luați-vă pantofi care se potrivesc
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
pe care o fac de la a umbla desculț. Diabeticii ar trebui să poarte pantofi tot timpul, pentru a preveni tăieturile accidentale. Dacă deja aveți bătături, încercați aceste remedii pentru a scăpa de ele și apoi faceți un obicei din umblatul desculț și luați-vă pantofi care se potrivesc. Poate costa puțin mai mult, dar sănătatea dvs. este averea cea mai de preț. Tratament cu terebentină pentru bătături Eliminați bătăturile moi prin înmuierea unei pânze în terbentină rectificată și bandajând zona afectată
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
stomacului și zona V-ului magic. Apăsați atât fața, cât și dosul palmei, folosind degetul mare și arătătorul. O altă metodă este să-i mângâiați ușor mânuțele și brațele cu vârful degetelor, apoi cu partea netedă a unghiilor. Dacă este desculț, apăsarea ușoară a tălpilor și dosului tălpii face minuni. Importanța intestinului subțire și a celui grostc "Importan]a intestinului sub]ire [i a celui gros" Intestinele reprezintă segmentul cel mai întins al sistemului nostru digestiv. Intestinul subțire măsoară între șase
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
o sinecură. Dar nu e așa, pentru că lordul-gardian e silit uneori să muncească din greu pentru a-și băga în buzunar veniturile, care sînt ale lui în virtutea faptului că le bagă în buzunar. Cînd acei sărmani marinari arși de soare, desculți și cu nădragii suflecați mai sus de gleznele picioarelor lor subțiri ca niște țipari, au reușit, după multe opinteli, să tîrască pe plajă balena aceea dolofană, făgăduindu-și să scoată dintr-însa ulei și oase în valoare de o sută
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-l țină, ca să nu lunece cînd vasul are tangaj. între timp, omul cu sapa, stînd chiar pe fîșia aceea, o taie perpendicular, în bucăți ușor de transportat. Sapa asta e ascuțită la maximum, pe tocilă; omul care-o mînuiește e desculț, iar stratul de grăsime pe care stă, alunecă uneori sub el ca o sanie. E oare de mirare că i se întîmplă sa-și taie vreun deget de la picioare - de la propriile picioare sau de la cele ale ajutoarelor sale? Printre veteranii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]