2,703 matches
-
cu care am răspuns celor cinci întrebări m-a făcut să mă îndoiesc serios că redacția îmi va accepta în cele din urmă opinia. (Slavă Domnului, n-a fost așa.) Pe scurt, vorbeam de obediența arhitecților (adeseori criminală cultural și devastatoare urbanistic) față de ce rințele megalomaniei și analfabetismului istoric specifice neociocoimii comanditare. De faptul că „legea o face cine dă banul“. De elanul iresponsabil cu care destui arhitecți dispre țuiesc trecutul și natura tradițiilor locale, visând tur nuri gigantice de beton
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mine ca trăitor în aceste vremuri. O remarcă pe care o fac e că vremea s-a încălzit accentuat, că troienele de zăpadă s-au diminuat și se diminuează văzând cu ochii și că există un real pericol de inundații devastatoare ce vor aduce noi și mari necazuri pe capul oamenilor... Pe la Fărcașa, Poiana Teiului și alte localități din valea Bistriței s-au pornit deja zăpoarele! Doamne ferește-i și apără-i pe necăjiți și pedepsește pe cei ce s-au îmbogățit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
mi s-a dat mie plicul? Și cum am reușit să-l găsesc? Mi-am dat seama că mă bănuia și m-am trezit cu o teamă tulbure. Am deschis fereastra să intre puțin aer proaspăt. E o secetă la fel de devastatoare, probabil, ca aceea din 1946, când am mâncat mălai stricat. De câteva zile, s-au năpustit cu furie valuri de caniculă, amestecând parfumul teilor înfloriți (sau amintirea lui) cu mirosul greu de gunoaie dospite la soare. Cerul e ars, acum
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cupluri fantezia de personalizării partenerilor, a uitării legăturii dintre ei, intensifică plăcerea erotică. Cu toate acestea, ceva din această legătură psihică dintr-un cuplu adevărat, numită dragoste, ceva esențial și despre care se vorbește prea puțin, supraviețuiește și celei mai devastatoare dezgoliri simbolice. Este, ca să zic așa, iubirea intensă dintre două corpuri. Chiar și când mințile și personalitățile sunt dizolvate în plă cerea irepresibilă a sexualității, intimitatea rămâne și dă actului acestuia violent și animalic ceva copi lăros, înduioșător, ceva pe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
reuși să zâmbească. Ajunsese la o vârstă la care toată lumea se încadra într-unul dintre cele treizeci și șase de tipare fizionomice disponibile. Numărul celor pe care-i cunoscuse la un moment dat, fără să-i revadă vreodată, căpătase proporții devastatoare. În jurul vârstei de cincizeci de ani trecuse de un prag, dincolo de care fiecare persoană nou întâlnită îi aducea aminte de altcineva. Problema se exacerba atunci când necunoscuții îl salutau familiar. Putea să treacă pe lângă cineva pe coridorul centrului medical universitar, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și a sindromului Fregoli la același pacient. Lui Mark Schluter i se întâmpla ceva cu adevărat remarcabil. Un nou efort sistematic ar putea face lumină asupra proceselor mentale care nu erau înțelese nici măcar aproximativ, procese pe care doar această deficiență devastatoare le-ar putea dezvălui. Toate lucrurile pe care nimeni nu vrea să le audă. Dar chiar pe măsură ce această idee prindea contur, îi mai veni una. Gerald Weber, neurolog oportunist. Violator al intimității și exploatator al problemelor de plan secund. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
În tot acest timp, bărbatul o privea rostind puține cuvinte, dar sorbind-o din ochii mari, negri, În care ardea neîncetat flacăra mistuitoare a morții și care parcă se hrănea fizic din ființa ei, cu o dragoste duioasă, lacomă și devastatoare. Era evreu, trupul lui neobișnuit de Înalt, cadaveric, era măcinat de boală În așa măsură, Încît se pierdea cu totul, aproape că dispărea sub hainele groase și scumpe În care era Îmbrăcat. Fața albă și slabă, atît de topită că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
astfel Încît aproape că nici nu se putea numi un chip omenesc, ci un mare cioc al morții, luminat de doi ochi strălucitori și lacomi și colorat pe laturi de două flamuri roșii arzătoare. Și totuși, În ciuda urîțeniei datorate bolii devastatoare, era un chip ce-ți rămînea În amintire și te impresiona, un chip de o tragică noblețe, purtînd pecetea morții. Dar venise momentul despărțirii. Controlorii avertizau În gura mare pasagerii, pe toată lungimea peronului grupurile de prieteni făceau gesturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
rămas acolo nu au fost distruși, așa cum s-a crezut că s-a întâmplat. Trase adânc aer în piept și încheie: - Aveți vreo explicație pentru faptul că - aparent - două rase umane - Troog și cei asemenea mie, aflați aici - au supraviețuit devastatoarei catastrofe? Tăcere. Comesenii săi îl priveau fix. Nu era timpul să se oprească. Gosseyn supralicită: - Când mă uit la tine, domnule comandant, și la colegii tăi, care se află aici, În această încăpere, văd o formă umană care pare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
mai există loc pentru ironia inteligentă, pentru aluzia care de-abia atinge problema, pentru folosirea amabilă a „diminutivului”; totul es-te imediat evident, declarat și strigat. Au căzut prea multe pro-tecții care apărau frumusețea, iar urâțenia s-a revărsat în valuri devastatoare; s-au impus anonimatul, vulgaritatea, impersonalul, nedreptatea, într-un cuvânt ceva care apăsă; dar „de apăsare se moare” (J. Maritaine). Cum este posibil ca, în acest context, să apară frumoasă și demnă lumea noastră? Lumea de astăzi s-a desfigurat
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
luă fără nici o vorbă. Se lăsă tăcerea cât timp îl citi. * Așadar, Enro știa de la început. Așa se gândi Gosseyn. Micul lor complot ridicol - care nu apucase să depășească perioada embrionară - îl amuza probabil chiar când pregătea răspunsul cel mai devastator pe care-l putea pune în calea speranțelor lor. Știa de mai multe zile și cine era Eldred Crang. Enro întinse documentul Patriciei. Fără să-l privească, ea îl rupse. - Domnilor, iată ce fac eu cu sugestiile voastre. Se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mai putea aminti numele său. Ți se întâmplă ceva neplăcut, vei uita întâmplarea ca pe un vis urât. Amnezia este cea mai bună metodă pentru a scăpa de realitate. Dar are forme diverse și una dintre ele, cel puțin, este devastatoare. Nu poți uita amintirile și experiența unei vieți întregi rămânând adult. Și Secoh trebuia să uite toate astea. Se prăbușea - din secundă în secundă, mai mult. Și Gosseyn, reîntors imediat în corpul său în momentul în care Zeul fusese ucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
timp de pierdut! Gosseyn trebui să recunoască că are dreptate și păși mai departe, dar numai corpul îi participa, alături de Lyttle, la realizarea planului lor. Mintea, privirea continuau să-i fie acaparate de Mașină. Din apropiere, amploarea pagubelor produse de devastatori era mult mai vizibilă. Secțiuni întregi fuseseră deja, erau în curs sau urmați să fie demolate. Din culoarele întunecoase ieșeau oameni cărând mașini, plăci de metal și diferite aparate; vederea lor îl șocă pe Gosseyn. Și se opri din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Thorson reluă pe un ton mai calm: ― Nu înțeleg de ce mă mai enervez ― zise el. Acest atac a avut loc în prima noapte și altele asemănătoare s-au produs împotriva tuturor taberelor organizate de soldații noștri. Efectul lor a fost devastator, căci nimeni nu și-ar fi imaginat că hoarde neînarmate ar cuteza să atace una dintre armatele cele mai echipate ale Galaxiei. Gosseyn abia dacă îl auzea. Total fascinat, urmărea desfășurarea bătăliei. Atacatorii se numărau acum cu miile. Morții lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Stăteam cu fruntea lipită de trunchi, crengile mă înțepau, furnicile începuseră să mi mișune pe față, vedeam prin pleoape exploziile roșii-negre, vibram la vuietul cerului, mi se părea că sosise clipa marelui sfârșit și așteptam, nu știu de ce, năvala apelor devastatoare. Firește, nu-mi era frică, grandoarea catastrofică exclude panicile mărunte. Stăteam acolo, sub trăsnete, într-un sfârșit care nu era al meu, puteam să mor, nu depindea numai de mine, intrasem în măreția altor legi și ele nu mă făceau
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
luă fără nici o vorbă. Se lăsă tăcerea cât timp îl citi. * Așadar, Enro știa de la început. Așa se gândi Gosseyn. Micul lor complot ridicol - care nu apucase să depășească perioada embrionară - îl amuza probabil chiar când pregătea răspunsul cel mai devastator pe care-l putea pune în calea speranțelor lor. Știa de mai multe zile și cine era Eldred Crang. Enro întinse documentul Patriciei. Fără să-l privească, ea îl rupse. - Domnilor, iată ce fac eu cu sugestiile voastre. Se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mai putea aminti numele său. Ți se întâmplă ceva neplăcut, vei uita întâmplarea ca pe un vis urât. Amnezia este cea mai bună metodă pentru a scăpa de realitate. Dar are forme diverse și una dintre ele, cel puțin, este devastatoare. Nu poți uita amintirile și experiența unei vieți întregi rămânând adult. Și Secoh trebuia să uite toate astea. Se prăbușea - din secundă în secundă, mai mult. Și Gosseyn, reîntors imediat în corpul său în momentul în care Zeul fusese ucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
timp de pierdut! Gosseyn trebui să recunoască că are dreptate și păși mai departe, dar numai corpul îi participa, alături de Lyttle, la realizarea planului lor. Mintea, privirea continuau să-i fie acaparate de Mașină. Din apropiere, amploarea pagubelor produse de devastatori era mult mai vizibilă. Secțiuni întregi fuseseră deja, erau în curs sau urmați să fie demolate. Din culoarele întunecoase ieșeau oameni cărând mașini, plăci de metal și diferite aparate; vederea lor îl șocă pe Gosseyn. Și se opri din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Thorson reluă pe un ton mai calm: ― Nu înțeleg de ce mă mai enervez ― zise el. Acest atac a avut loc în prima noapte și altele asemănătoare s-au produs împotriva tuturor taberelor organizate de soldații noștri. Efectul lor a fost devastator, căci nimeni nu și-ar fi imaginat că hoarde neînarmate ar cuteza să atace una dintre armatele cele mai echipate ale Galaxiei. Gosseyn abia dacă îl auzea. Total fascinat, urmărea desfășurarea bătăliei. Atacatorii se numărau acum cu miile. Morții lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
fiind cucerită în 1795 de Napoleon Bonaparte (vezi Napoleon Bonaparte). Și-a recăpătat independența în 1918. În Evul Mediu, regii poloni au manifestat deseori intenția de a cuceri Moldova și armatele polone au trecut deseori granița Țării Moldovei, în incursiuni devastatore (vezi Jan Sobieski, în 1686), fiind deseori înfrânți (vezi Ștefan cel Mare). Uneori, domnitorii Moldovei au recunoscut suzeranitatea regilor poloni, fără ca acest lucru să afecteze politica internă sau religia țării. Pontul Euxin - nume dat de greci Mării Negre. Popp de Szathmary
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
ce împing ființa umană către păcat sau mântuire. Sfârșitul lui Wolff, cel care alege să se arunce din rachetă spre a salva viața colegilor săi, ar fi putut apărea inacceptabil unui catolic precum Hergé. În definitiv, nimic nu este mai devastator decât povara celui mai groaznic dintre păcate, sinuciderea. Dar lectura ficțională a lui Hergé reabilitează un suflet ce aspiră la puritatea pierdută. Remușcările lui Wolff sunt semnul renașterii binelui care forțează regăsirea solidarității cu semenii. Ca de atâtea ori, Tintin
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
încât ai fi pus rămășag că niciodată conștiința nu le fusese tulburată de vreun gând de remușcare. Întâlneai însă, și chipuri mohorâte, întotdeauna taciturne" (Dostoievski, 1960, p. 14). Ca o alternativă a mediului carceral, dar cu efecte mult mai puțin devastatoare asupra personalității individului, serviciul de probațiune reprezintă o metodă cu un pronunțat caracter socio-pedagogic, un echilibru între consiliere și asistență. Fiind o metodă aplicată doar anumitor categorii de infractori, selectați în funcție de particularitățile de personalitate ale individului, gradul de receptivitate a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
comise de femei. Diferența poate fi identificată atât la nivel calitativ cât și la nivel cantitativ: în timp ce barbații sunt inclinați mai mult spre acte de violență, sau spre cele intelectuale, femeile fac uz de creativitate, sexualitate etc. Urbanizarea are efecte devastatoare asupra sentimentului de siguranță și intimitate al individului. În acest sens, în mediul urban controlul social scade foarte mult, apare "miopia socială" (T. Pitulac, 2000), astfel că tendința spre acte antisociale crește foarte mult. De asemenea, aglomerarea orașelor, având ca
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
toți au tendința de a se sustrage identificării. Tensiunea resimțită în urma comiterii actului infracțional precum și teama de a nu fi descoperiți declanșează un distres semnificativ ce cauzează o lipsă a controlului asupra comportamentului propriu, ceea ce explică acele scăpări și greșeli devastatoare pentru cel în cauză, care de multe ori reprezintă piste valoroase pentru justiție. Pentru a-și atinge scopul, infractorul adoptă mai multe strategii: fie își construiește discursuri prin care să susțină că e imposibil ca el să fie făptasul, își
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
unor zile de neuitat, sau dezaprobări cu gust amar privind comportamentul unor reprezentanți ai clasei politice. Astfel, în ziua de 25 decembrie 2009 vremea s-a încălzit accentuat și, în urma topirii bruște a zăpezii, exista un real pericol de inundații devastatoare. Iată cum pedagogul ia atitudine civică față de această situație: pe de o parte îi compătimește pe cei amenințați, vrând să-i protejeze prin invocarea divinității, pe de altă parte îi admonestează și îi incriminează pe cei care „s-au îmbogățit
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]