KorAP: Find »[drukola/base=deziderat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...141 >

3,503 matches

Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206

conglomerat de obiecte, ci ca o rețea de semnificații) se sprijină pe o comprehensiune anticipativă, intuitivă sau, într-un sens laic, vizionară. Dispare deci iluzia epistemologiei iluministe: cunoașterea obiectivă și exhaustivă a unui obiect sau a unei persoane rămâne un deziderat imposibil de realizat nu doar de un singur subiect cunoscător, ci de o întreagă comunitate pe parcursul unei întregi istorii. Prejudecățile relevate de analiza fenomenologică a structurilor de anticipație ale comprehensiunii demonstrează natura culturală a prejudecăților, derivate dintr-un comerț abia

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-lea ar putea stabili în ce măsură avocații teologiei mistice (Grigorie Palamas, în special) nu pretindeau din partea savanților (Nichifor Gregoras, Varlaam Calabrezul etc.) altceva decât limitarea pretențiilor metafizice exprimate de cunoașterea matematică. Suprimarea facultăților gândirii discursive n-a fost, în sine, un deziderat. Ne-am fi putut imagina, așadar, o altă modernitate decât cea marcată profund de modelul teologic al creștinismului occidental? Evident, această discuție este foarte complexă, dar Horia-Roman Patapievici ar fi putut să nu rateze măcar câteva considerații. În virtutea apartenenței declarate

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
40 Profeții pustiei și glasul patriei 42 Ecouri balcanice 45 Tineretul ortodox 48 Absența reperelor 48 Conferințele duhovnicești 50 Criza parohiei și tentația pietistă 51 Simțul răspunderii 54 Studiu și liturghie 58 Mărturisirea în „vremuri sărace” 60 Nu reproșuri, ci deziderate 62 Epilog 63 Țiganii, Biserica și statul 65 Recensământul 65 Apropieri stilistice 67 Puțină istorie europeană 69 Inter nos 71 Ortodoxia și datoria răscumpărării 74 Urgența integrării 78 Reforma învățământului teologic 80 Principiile teologice ale educației 80 Condiții de viață

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470

presiune (reluat în volumul acestuia Privind înapoi, modernitatea, Univers, București, 1999), multe din afirmațiile sale ar fi fost probabil mai reținute (uneori, sentimentul că anunți o revelație te duce la inflamare retorică); dacă ar fi acceptat că „piața liberă” - un deziderat peste tot, chiar și în America, de la mărfuri la idei - din România a avut un rol mai mare în lansarea lui Patapievici și în menținerea „Grupului de la Păltiniș” în centrul atenției, s-ar fi putut concentra mai bine pe acele

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641

eficiente a tehnicilor și mijloacelor de predare, fenomenul tehnologiei didactice este dedus din „știința învățării” (Skinner). Punctul de pornire îl constituie premisa „arcului cunoașterii” a lui Quine, prin intermediul căreia tehnologia devine atât sursă, cât și final pentru construcția unei teorii. Dezideratul desprinderii unei arte a predării din știința învățării nu s-a împlinit ca urmare a: divergențelor considerabile dintre teoriile învățării; predării, forțată să se limiteze la aplicațiile pedagogice ale teoriei învățării; exacerbării argumentației behavioriste, insuficientă însă pentru explicitarea tuturor situațiilor

Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

valoarea operei. Și invers, el adâncește cutele, duce la ultima consecință nepotrivirile, face să țâșnească, unde se pierdea sub Înflorituri, urâtul, falsul. Astfel el e la rândul său un creator. (Ă). În concluzie redacția revistei Novâi Mir Își Însușea acest deziderat al lectorilor săi: preocupare pentru stil pe care trebuie să o aibă critica luptătoare. Gâlceava dintre poeți și critici se sfârșește acolo unde critica se dovedește slujitoarea unor pretenții mereu verificate de experiența practicilor zilnice. (Ă)”. Dar să intrăm În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Preda, Petru Vintilă, Vladimir Colin, Asztalos Istvan, V.Em. Galan, Eusebiu Camilar, Ion Călugăru, Petru Dumitriu. Prozatorii popularizați de Scânteia 45 sunt: Al. Jar, Petre Dragoș, Elisabeta Luca, Aurel Baranga, Petru Dumitriu, Asztalos Istvan, Gheorghe Cristea. Comandamentul tematic este satul; dezideratul general: accesibilitatea; funcția supremă: educație; țelul: armă de luptă; „Eroul pozitiv” va fi: activistul de partid; „eroul negativ”: chiaburul; specia predilectă: nuvela; colecția editorială: Cartea poporului; În fine, editurile care aveau În plan susținerea noii proze: Editura Scânteia Satelor, Editura

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
cea mai buna dovadă că ele Împlinesc o lipsă serioasă și că drumul pe care-l deschid va fi curând accesibil și altor opere literare de mai mare amploare. Așa vom ajunge ca literatura pentru sate să devină dintr-un deziderat o realitate binefăcătoare”. Și, ca ilustrare a noii tendințe tematice și editoriale, autorul analizează, la modul foarte Încurajator, nuvelele editate aici: S-a spart satul (Gheorghe Cristea), Satul Începe să-și schimbe chipul (Dumitru Petrean) și Ce șurubărea Manolache (George

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
a manifestărilor proletcultiste și În proză și În critica literară - este studiul lui Mihai Gafița; căci, Începând cu luna mai, campania Împotriva proletcultismului slăbește În intensitate, dacă nu chiar sucombă; oricum presa n-o mai dezvăluie. La orizont erau alte deziderate: a 30-a aniversare a partidului care nu putea fi Întâmpinată cu o asemenea imagine. Aceasta nu Înseamnă că, inclusiv În anii următori, critica nu va mai dezvălui manifestări proletcultiste În literatură, dar actul nu se va face cu radiografii

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
o natură extrem de abstractă, de „stilizată”, considerată „În sine”, poetul se dovedește a fi preocupat Înainte de toate de obținerea unor finaluri „de efect ale poeziilor sale (așa-zisele „poante”, cum sunt cunoscute În argoul literar), subordonând Întreaga lor construcție acestui deziderat. (Ă) Sursa greșelilor pe care le conțin aceste poezii ale lui Căprariu, ca și alte poezii asemănătoare ca factură, din revista noastră și de aiurea, a fost indicată cu deosebită claritate de Scânteia, În articolul Când poetul se depărtează de

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
astăzi ai țării noastre așteaptă de la scriitorii lor cărți interesante, viu scrise, În care realitatea trecutului sau a prezentului să se oglindească just prin mijlocirea acelei forțe care este cuvântul-imagine. Versiunea actuală a romanului „Încredere” răspunde numai pe jumătate acestui deziderat. Cititorul așteaptă cu tot interesul forma lui definitivă”. 33. George Munteanu. - Despre unele lipsuri ale criticii noastre. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 3 (16), mart. 34. Marcel Breslașu. - Un aspect criticabil al criticii noastre. În: Contemporanul nr. 248 (27), 6

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
preluat din tradiția literară „elementul progresist”, „revoluționar”, „de stânga”, „realismul critic”. Aceasta ar fi o primă deosebire Între cele două curente literare. Alta ar fi că P n-a acceptat conducerea literaturii de către partid, În timp ce RS a făcut din acest deziderat un principiu obligatoriu, călăuzitor. Prin partinitatea sa, RS a devenit primul curent literar oficial, de stat. Ca orice curent literar, și-a avut un program estetic, o durată (cam 15 ani), opere și scriitori reprezentativi și foarte mulți. Vremnu vrem

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

Decision-Making Positions”, Status of Women in Romania 1997-1998, UNDP, București. Ciupercescu, M, 1998, „Un fenomen de serendipitate: condiția femeii în mediul industrial”, Buletin Științific. Seria Științe socioumane, Universitatea Pitești, an I, nr. 1. Constantinescu, L.-E., 1997, „Șanse egale - un deziderat în România androcrată”, Revista română de sociologie, nr. 5-6. Feischmindt, M.; Magyari-Vincze, E.; Zoltai, V. (ed.) 1997, Women and Men in East European Transition, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca. Grünberg, L., 1999, „Între Buteni și București sau lungul drum

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
îngrijire medicală, hrană, cazare, asistență psihologică și consiliere juridică, pe o perioadă determinată, până la rezolvarea situației familiale. În cazul persoanelor care nu își pot asigura singure cazarea și hrana, acestea vor avea drept de ședere în adăpost până la rezolvarea acestor deziderate de către stat sau de către organizațiile neguvernamentale, prin cursuri de calificare profesională, internarea minorilor în așezăminte sociale etc. Art. 24. - (1) Corpurile gardienilor publici înființate pe lângă consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București asigură paza adăposturilor publice din zona de

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

țărănist erau cu atât mai îndreptățite, cu cât mesajul regal pentru anul 1928/1929, rostit la deschiderea sesiunii parlamentare, a anunțat reforma Codului Civil și acordarea drepturilor promise femeilor. Ministrul Justiției, Constantin Hamangiu, era și el susținător hotărât al acestor deziderate. Membrii Comisiei juridice a Consiliului Național al Femeilor Române au continuat să facă propuneri - așa cum procedaseră și în anii ’20 - organelor de drept, privind definitivarea articolelor de legi referitoare la starea juridică a femeii. Proiectele și propunerile Consiliului au fost

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
asupra necesității imperioase a luării unor astfel de măsuri, ținând seama de faptul că statisticile înregistrau, între anii 1924 și 1930, nașterea anuală, în medie, a 56.500 de copii naturali, iar la sfârșitul anilor ’30 a 67.1193. Alte deziderate, ca instituirea tribunalelor pentru delincvenți minori și a „școlilor pentru copii moralmente abandonați” etc., erau cuprinse în rezoluțiile congreselor și întrunirilor asociațiilor de femei în anii 1930-1936. Drept recunoaștere a eforturilor acestor organizații de femei depuse în scopul protecției mamei

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
în chestiunea bolilor venerice” și „formarea opiniei publice pentru a da posibilitate de muncă femeilor care erau scoase din casele de toleranță” - întregeau măsurile propuse de asociațiile de femei pentru combaterea prostituției, care luase proporții îngrijorătoare în România interbelică 3. Dezideratele referitoare la traficul de femei, formulate de organizațiile femeilor din România au fost susținute de Elena Văcărescu la dezbaterile Comisiei a V-a a Societății Națiunilor în anii 1934-19384 care se ocupa de probleme socio-umanitare și a cărei vicepreședintă era

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
impun. 2) Cerem reducerea programelor școlilor primare și secundare în sensul ca să se ocupe mai mult de chestiuni practice și economice, care stau astăzi la baza vieții. 3) Cerem intensificarea educației religioase și morale în școli și pentru ajungerea acelui deziderat dorim schimbarea articolului 57 din Legea învățământului secundar, prin care să se admită ca și licențiatele în teologie să poată preda religia. 4) Cerem introducerea în cursul secundar a studiului bolilor sociale pentru a preveni flagelul care bântuie astăzi țara

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
neadaptați, nepregătiți, cu sănătatea defectuoasă, lipsiți de tradiție familială și cetățenească, care toți sunt niște așchii ale familiilor părintești dezorganizate. O mai mare economie și un rezultat incomparabil ar urma dacă am adopta politica de combatere a dezorganizării familiilor. Acest deziderat nu micșorează libertatea individuală a femeii. Dimpotrivă, o femeie conștientă de valoarea sa reală va ști totdeauna să se bucure de maximul ce-i poate da cultura și posibilitățile actuale de dezvoltare fără să ignoreze importanța socială a familiei și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de la Camera de Muncă. În ședința „Cercului” s-a prezentat o delegație a Frontului Feminin, făcând apel la conlucrarea funcționarelor în acțiunea pentru pace a Frontului Feminin. Membrele „Cercului feminin”, fiind de acord să conlucreze cu Frontul Feminin pentru acest deziderat al tuturor femeilor și al întregii clase muncitoare, își iau angajamentul de a stărui pe lângă conducerea sindicatului ca această conlucrare să fie aprobată. Pentru ședința de luni, 22 șindescifrabilț orele seara, se anunță o conferință a d-lui Titel Petrescu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
concepțiunile politice sănătoase, folosind saluturi și semne cu totul îndepărtate de noi. D-na Henrieta Gavrilescu, în aceeași chestiune, arată că extremismul de dreapta este consecința firească a celui de stânga și al democrației descreierate. Femeile trebuie să caute rezolvarea dezideratelor lor în cadrul problemei naționale. Cercetarea paternității D-na av. Ella Negruzzi a vorbit despre cercetarea paternității. D-sa arată că „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeii române” are de scop să salveze pe femei de la orice împilări. Spune

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fac comunicări, d-na Iosif despre femeia ca educatoare a națiunii; d-na avocat Bârsan, despre copiii delincvenți, d-na Dimitriu-Castano, despre activitatea politică a femeii în situația drepturilor actuale și ajunge la concluzia că, pentru ca toate soluțiunile propuse și dezideratele afirmate să fie rezolvate favorabil, trebuie ca femeia să intre pe calea dreaptă în viața politică. D-na Olga Pia Stoenov, consiliera de la Chișinău, face câteva propuneri în privința obținerii drepturilor politice de către femei. Ziua a III-a Ultima ședință a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
feminin, conștient că numai o luptă feministă hotărâtă ar putea aduce abolirea stării de inferioritate a femeii în ce privește drepturile sale, conștientă că activitatea feministă strâns unită și larg primitoare a asociației nu va fi numai un mijloc de câștigare a dezideratelor noastre tinerești, ci și o școală de demnitate și de orientare în ce privește îndatoririle noastre în viața socială românească, face un apel cald și prietenesc către toate fetele acestei țări să se integreze acțiunii sale generoase și hotărâte. Comitetul organizator a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a cartierelor periferice. Se țin în fabrici și cartiere conferințe cu sfaturi medicale pentru îngrijirea femeii însărcinate, a noului născut pentru prevenirea și îngrijirea bolilor sociale etc. Astfel, în acest an de activitate U.F.A.R., a realizat o serie de deziderate, urmând ca pe viitor roadele să fie și mai satisfăcătoare. Drumul Femeii Drumul Femeii, anul II, nr. 10, din aprilie 1946. 82TC "82" Federația Democrată a Femeilor din Româniatc "Federația Democrată a Femeilor din România" Constituită prin Congresul de la 4

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
atât de greu lovită de război și de guvernarea fascistă, vedem cât de mare poate fi aportul femeilor în rezolvarea acestei probleme, cât de importantă poate fi contribuția lor alături de toți cei ce vor binele țării. Apoi toate celelalte vechi deziderate feminine a căror soluționare nu mai suportă amânări, protecțiunea maternității, protecțiunea copilului fără de care femeia nu poate deveni o cetățeană liberă și egală a acestei țări și fără de care o democrație reală nu poate fi asigurată. Rezolvarea acestora și a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]