2,162 matches
-
În romanul său 1984, o lume izbitor de asemănătoare cu cea În care trăiau Încă În anul ce dădea titlul ficțiunii scriitorului britanic popoarele aflate sub ocupația sovieto-comunistă. Mai multe elemente fac ca această asemănare să fie tulburătoare: războiul brutal dezlănțuit de comuniști Împotriva propriului popor, cu sprijinul sovieticilor, ca și rolul esențial jucat În această permanentă „luptă de clasă” de către poliția secretă, ca instrument principal al reprimării oricărei Împotriviri. Apoi, ignoranța, servilismul și lipsa de scrupule utilizate drept criterii pentru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
personale. În plus, identificarea motivului pentru care ceilalți se simt liberi să vă atace verbal vă oferă ocazia de a crea strategii pentru a pune capăt acestor agresiuni. Aceste strategii sunt descrise în capitolul 10. 7. Atacul verbal se poate dezlănțui asupra dumneavoastră în strânsă legătură cu factori specifici de mediu sau care țin de circumstanță. „Șeful meu nu mi se adresează niciodată nepoliticos la birou”, spune Rachel, „însă, când suntem în delegații, se transformă într-un nemulțumit libidinos. Cred că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mesaj care, deși e neplăcut pentru persoanele avute în vizor, le lasă destul spațiu de manevră pentru a avea libertatea să spună: „Vorbeam în general, nu mă refeream la niște persoane anume”. În acest fel, liderii companiei pot deseori să dezlănțuie izbucniri usturătoare, saturate de cuvinte obscene, dar să scape, printr-un artificiu, de acuzațiile de agresiune verbală împotriva angajaților individuali. Iată un exemplu. Paula s-a alăturat unui grup al colegilor săi pentru ședința săptămânală a diviziei de Promovare a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
forțez un pic nota. Și mie îmi place să mă las așteptată, dar el întrecea măsura și răbdarea mea avea o limită. Am vrut și eu să-l simt măcar o dată altfel decât vlăguit, să aflu cum face când se dezlănțuie... Ei bine, am aflat, noaptea aceea a fost de pomină: m-a iubit à la Terente, tare și apăsat, aș adăuga și minunat. L-am ascultat pe Bach în buclă de nu știu câte ori, îi știu și acum notele pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și el... Am discutat un pic în contradictoriu, am încercat să mă disculp, apoi m-a lovit. Nu era o noutate, o mai făcuse și cu alte ocazii și din motive la fel de neîntemeiate, dar de data asta parcă s-a dezlănțuit iadul; nu știu de unde acumulase atâta ostilitate, dar înnebunise de-a binelea. M-a bătut două ore încontinuu, întâi cu pumnii și picioarele, iar când a obosit, a folosit o coadă de mătură. Practic m-a zdrobit, am stat la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sine Ă capătă identitatea și sensul unei aproximări a adevărului. Furiile auto-distructive, ura de sine, patima pusă până și în nevoia detașării, ca semn al înțelepciunii, de orice iluzie, toate acestea constituie traiectul sofisticat, plin de contradicții, al unui „sceptic dezlănțuit” (I, 35) și fac dovada nevoii obsesive de adevăr. Lui Cioran, o spune într-un loc, îi plac „spiritele pasionate, provocatoare și care poartă o rană tainică” (III, 309). De fapt, funciarei explorări de sine, teribilă prin excese, îi răspunde
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu astfel de momente penibile. Să încercăm un mic inventar, nici pe departe complet. Iată: „Ceartă cu un negustor, în legătură cu o butelie de gaz. Îl ameninț, mă înfurii atât de tare că nu mai pot vorbi, urlu, tremur. Și sunt dezlănțuit până-ntr-atât că nu mai reușesc să mă privesc, nu mai «realizez» starea în care mă aflu, spre deosebire de iritările mele obișnuite când mă văd ambalându-mă” (I, 236). Nu-i vorbă, atunci când notează această scenă, Cioran începe prin a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a-l feri de moarte; fetele erau răpite, pe fereastră, de la părinții care se împotriveau căsătoriei cu un anumit flăcău. De sărbători se ungeau cu usturoi ușile, clanțele, ramele ferestrelor și "ghizdurile" hornului pentru a le proteja de "duhurile pământului dezlănțuite în lume" 80 3. Meta-imaginea De la reprezentarea omenescului, ca structură antinomică ( divin-non/divin), casa capătă valențele unui instrument de cunoaștere a identității proprii; ca alteritate gnoseologică, casa reconstruiește umanul din perspectiva integrării în universal 81: "Dracul a făcut casa, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul în care se proorocește. Astfel, "ursita" poate fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându-l dorințelor pământești. Fetele iau o oală cu apă neîncepută pe care o așază în vatra focului și descântă: Nu învârtesc oala, / Da-nvârtesc pe ursitul meu, / Poate-i în acest sat, / Poate-i în alt sat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este totem, strămoș mitic, angelic și teriomorf, în același timp, apotropeu al unor rituri de trecere. Prin intermediul unui alt ritual al "claustrării inițiatice", care durează de la 7 la 9 ani, sub supravegherea unui solomonar, șarpele se transformă în zmeu, care dezlănțuie stihiile și evocă duhurile rele ale pământului.343 Din punct de vedere mitic, șarpele este dual, material, androgin, și șarpele spiritual, ca arhetip al haosului, al Increatului, dar și principiu al vieții primordiale. În arta geto-dacă, șarpele magic este prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe acea poartă; în rest ieșeam din curte pe poarta din spate, poarta mare, pe care intra căruța, șareta tatălui meu și vitele. La fel făceau și frații mei mai mari care, deși înțelegeau ce se întâmplă, nu voiau să dezlănțuie furia acelei persoane. Părinții au început să-mi spună ce se întâmplă cu noi, evident la nivelul meu de înțelegere, de ce mă urăște acel om și că mă vor mai urî și alții, lucru ce s-a adeverit foarte repede
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
înfrângere. Sovieticii nu mai puteau acuza Franta și Anglia, în cadrul ONU, că sunt agresori, așa cum au făcut-o în cazul canalului de Suez, în același an. Acum sovieticii erau acuzați de agresiune împotriva Ungariei. În urma acestei înfrângeri, URSS-ul însă dezlănțuie în toate statele satelite o nouă prigoană care culminează cu arestarea tuturor celor care se opuneau regimului de democrație populară instalat de sovietici la 6 martie 1945. In timpul revoluției de la Budapesta, persoane importante din România fuseseră chemate la Moscova
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poezie o anumită consecvență de crez, o anume limpezime și accesibilitate, întotdeauna cu semnificații politico-sociale și general umane, într-o formulă spirituală proprie, concretizată parcă într-un cântec continuu, care curge inepuizabil, depășind impasurile. Așa se explică tehnica versului liber, dezlănțuit într-o imagistică în care se includ spații afective la limita dintre real și fantastic-oniric. Analizând cu atenție, descoperim cu uimire că împotriva limpezimii, a accesibilității, ți se dezvăluie o lume de metafore simbol, de metafore rare, de comparații și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
folclorice, nu însă fără resemnarea caracteristică acesteia. Bradul, copacul, cerbul, izvorul sunt simboluri care suportă interpretări diferite în contextul poeziilor. Bradul, ca și în folclor, simbolizează moartea: "Mai frumos și mai de spaimă ca strigoii!" Izvorul exprimă viața ce se dezlănțuie spectacular, ca apa râului de foc mistuitor, de care poetul zadarnic încearcă să fugă și care îl va purifica: "rămas voi fi, pe-al apei rug/ Om cu genunchii de cer." În volumul "Ultrasentimente" descoperim și romanțe false, ușor antonpannești
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
țară,/ Primarii de județe să știe că e ea./ Îi dă ocol de-atâta și atâta vreme,/ și parcă s-ar întoarce și parcă ar pleca.". Volumul este străbătut de ideea timpului contemporan, timp teribil, în care mari energii se dezlănțuie și în care mutațiile spirituale determinate istoric sunt aduse în raport cu tărâmul existențial în care sălășluiește o întreagă dezrădăcinare etică, abateri de la datorie, biografii cumplite, de aici și discursul rechizitorial al poetului "Sub tine, timp, noi singuri, dușmani, ca și prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sunt deloc străine nici de excesul de individualism promovat de ideologia obtuză "a pieței libere care reglează tot", în care singura responsabilitate, în afaceri și în viață, văzută tot ca o afacere, ar fi doar obținerea profitului; nici de lăcomia dezlănțuită după ieșirea din epoca penuriei; nici de îmbogățirea fără temei legal a unora și sărăcia acceptată și statuată prin lege a altora; nici de anomia în care cel mai bine se simt "penalii" care n-ajung aproape niciodată să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
parte perfect argumentată! Primul șoc declanșat de propunerea lui Visarion va fi decorul: o cameră de trecere dintr-o casă aflată în renovare, o cameră plină de ziare... Pentru regizor O noapte furtunoasă devine prilej a dezvălui "măștile" unor oameni, dezlănțuiți în cadrul aparte al "nopții" într-o cavalcadă tragică și grotescă, dominată de două motivații clare: dragoste brutală, elementară, senzitivă și speculația politică abjectă, două așa-zise "idealuri" ale unor ființe abrutizate, amorale. Alexa Visarion nu vede în eroii lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care Woyzeck pentru uciderea lui Marie poate fi condamnat la spânzurătoare. Regizorul nu a concretizat scenic acest final, din cele trei sugerate de Buchner, dar ideea lui plutește permanent în reprezentație, spânzurătoarea fiind o amenințare generală a lumii ce își dezlănțuie cu ferocitate pasiunile. La rândul său Daniela Codarcea completează scenografia, prin costumele create Marelui Grup, costume ce individualizează, fără ostentație fiecare personaj. Pentru lumea din piață prezența circarilor este... un eveniment la fel de important ca și venirea soldaților. Publicul vrea circ
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
balul de mâna a doua organizat de familie și plecarea acestora din casă. Lopahin, îmbătat de alcool, emoție și reușită, începe să danseze frenetic pe ringul de dans obișnuit numai cu buna societate. Mujicul în frac se descalță și se dezlănțuie, bătătorind podeaua. Este gestul suprem de supunere al celor din jur, obligați să-i urmărească "spectacolul"; noul stăpân poate face orice la noua adresă. Sorin Leoveanu, un actor posedat de personajul său, sub bagheta lui Alexa Visarion a impresionat prin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1901 pentru instalarea CESTA, înainte de crearea EPIC, care are loc în 1983. 90 Avîndu-i ca adjuncți pe Jean-Paul Karsenty și Michel Feldmann (pus la dispoziție de Telecom). 91 Interviu cu Jacques Robin din 14 mai 1996. 92 Bătălia informatica se dezlănțuia: japonezii și americanii își împărțeau cele mai mari segmente de piață. 93 De comun acord cu instituțiile naționale, precum OCDE. 94 Technologie, Croissance, Emploi (Tehnologie, Creștere, Serviciu), La Documentation française (Documențatia franceză), colecție de rapoarte oficiale, 1983. 95 Arhivele naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ursa (a) - a ursi ușor - tocul ușii V vac - veac vătăjel - flăcău cu un anumit rol la nuntă vătămătură - hernie văzdoagă - plantă venin - dischinezie biliară vidmă - nălucă vigaj - urmă viță - rădăcina bubei; șuviță; sfoară vînt - guturai vîntoaică - duh rău care dezlănțuie furtuni vîrtelniță - depănătoare voloc - plasă de pescuit volvoră - volbură vrană - partea morii prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Popular condus de Léon Blum. În primul rînd, el caută să ajute republicanii spanioli, făcînd să le parvină acestora în secret, arme. Însă foarte repede această inițiativă este cunoscută, făcută publică, iar începînd din 23 iulie, presa de dreapta se dezlănțuie, realizînd o campanie violentă împotriva acestui sprijin. Această agitație își găsește un anumit ecou, însă alte presiuni, și mai eficace, îl vor constrînge pe Léon Blum și guvernul său să-și modifice poziția. O întîlnire între guvernele francez și britanic
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
modalitate de salvare, un act ritualic: "Nu rîde... citește-nainte". Dar, prezența lecturii este condiționată de prezența iubitei care ar putea opri curgerea lumii. În mod semnificativ, zăpada este asociată îngropării: "Să ningă... zăpada ne-ngroape". În timp ce afară s-au dezlănțuit stihiile naturii, interiorul are ceva paradisiac, căldura îndeplinește un rol protector și asigură armonia lumii, acolo unde "toate... mi-s sfinte". Fiind ultima lună a anului, cu potopul ei de zăpadă, Decembrie poate semnifica un sfârșit. De aceea, evaziunea prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Melc, melc,/ Cotobelc,/ Ghem vărgat/ Și ferecat; Lasă noaptea din găoace,/ Melc nătâng, și fă-te-ncoace...") Copilul voia să-l scoată afară din cochilie ("ghem vărgat și ferecat"), la lumină, micuțul fiind o ființă solară. O furtună s-a dezlănțuit pe neașteptate și a surprins melcul care voia să iasă din claustrare. Încercând să tulbure ritmurile naturii, cu descântecul său, copilul a dezlănțuit forțele obscure (căpcăun, joimărițe, muma-pădurii) și a grăbit moartea ființei plăpânde. Există în univers o ordine a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din cochilie ("ghem vărgat și ferecat"), la lumină, micuțul fiind o ființă solară. O furtună s-a dezlănțuit pe neașteptate și a surprins melcul care voia să iasă din claustrare. Încercând să tulbure ritmurile naturii, cu descântecul său, copilul a dezlănțuit forțele obscure (căpcăun, joimărițe, muma-pădurii) și a grăbit moartea ființei plăpânde. Există în univers o ordine a firii, ascunsă, care nu trebuie tulburată. Copilul știa că melcul părăsit în pădure, suferă din cauza lui și căuta o explicație fantastică: "Mi-adusei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]