KorAP: Find »[drukola/base=dieceză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 >

1,368 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

de cineva, persoană sau autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de numere. În anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Bunul păstor (Oradea) 1500 de exemplare, Clujul creștin sau Viața crestină (Cluj) 2500 de exemplare. Raportul numeric al populației catolice din Transilvania pe de o parte și Moldova, respectiv Bucureștiul pe de altă parte a demonstrat faptul că publicațiile din diecezele Iași și București au avut o răspândire bună. Sistarea sau continuarea apariției revistelor a depins de existența finanțării și de profitabilitatea publicațiilor. Problemele economice semnalate număr de număr de redactorii revistelor au indicat faptul că nicio publicație catolică nu a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
țării era un lucru important și necesar pentru comunitatea catolică din România, care trebuia să-și facă auzită vocea cu privire la toate aspectele vieții și la evoluția societății în ansamblul ei. La capitolul profitabilitate, nicio publicație catolică din Moldova sau din dieceza de București nu a reușit să aibă un bilanț pozitiv; cele mai fericite situații au fost atunci când s-a reușit acoperirea cheltuielilor de editare și tipărire. Scopul principal al apariției periodicelor catolice nu era însă acela de a obține profit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Lumina creștinului a fost o gazetă care s-a adresat tuturor credincioșilor catolici din Moldova și nu numai; ea a fost difuzată la București și în Transilvania, deoarece era o revistă diecezană ce cuprindea tot felul de informații locale (din dieceza de Iași), naționale, dar și externe (din Italia, Brasilia, Japonia, Columbia)792. Publicațiile catolice se promovau reciproc, prin anunțuri care îndemnau cititorii să cumpere și celelalte reviste catolice. Fiind neoficial organul de presă al diecezei de Iași, Lumina creștinului a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
felul de informații locale (din dieceza de Iași), naționale, dar și externe (din Italia, Brasilia, Japonia, Columbia)792. Publicațiile catolice se promovau reciproc, prin anunțuri care îndemnau cititorii să cumpere și celelalte reviste catolice. Fiind neoficial organul de presă al diecezei de Iași, Lumina creștinului a avut un limbaj mai elevat, adresându-se cu preponderență unor cititori mai educați (populației de la orașe), dar conținând și rubrici pe înțelesul celor de la sate. În București, ziarul Farul nou a avut rolul de a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
revistele ori ziarele periodice,acestea să aibă un director responsabil determinat, care trebuie să aibă învoire specială de la autoritatea bisericească ca să conducă și să tipărească asemenea ziare și reviste"801; așadar, nicio publicație catolică nu a apărut fără acordul episcopului diecezei în care s-a difuzat. Al doilea pas era cel al numirii unui responsabil (de fapt redactorul), ce răspundea de materialele apărute în revista pe care o conducea. Aceste materiale erau supuse, cum spune textul, "unei cenzuri bisericești", adică trebuiau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
supuse, cum spune textul, "unei cenzuri bisericești", adică trebuiau să exprime punctul de vedere al Bisericii și nu păreri personale (mai ales dacă erau diferite de cele ale Bisericii). Publicațiile franciscane aveau nevoie și de acordul responsabilului Ordinului din respectiva dieceză sau regiune, fără a fi exclusă însă prima "învoire": cea a episcopului. Chiar dacă acordul episcopului diecezei era unul formal (dar obligatoriu și indispensabil pentru apariția publicațiilor), de cele mai multe ori el transmitea sugestii și sfaturi referitoare la "programa" și orientarea respectivei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și nu păreri personale (mai ales dacă erau diferite de cele ale Bisericii). Publicațiile franciscane aveau nevoie și de acordul responsabilului Ordinului din respectiva dieceză sau regiune, fără a fi exclusă însă prima "învoire": cea a episcopului. Chiar dacă acordul episcopului diecezei era unul formal (dar obligatoriu și indispensabil pentru apariția publicațiilor), de cele mai multe ori el transmitea sugestii și sfaturi referitoare la "programa" și orientarea respectivei reviste. Răspunsul episcopului de Iași Mihai Robu la cererea de reapariție a revistei Aurora franciscană a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îndrumările și pentru înștiințările părintești ce ni le dă. Vom căuta să fim recunoscători, îndeplinind cât se poate mai bine toate cele recomandate și arătându-ne mereu fii devotați ai Sfintei Biserici"803. Publicațiile catolice apăreau așadar în urma consimțământului episcopului diecezei, care oferea unele sugestii privind direcția de dezvoltare a respectivei gazete; tot el aproba numirea unui responsabil care avea obligația de a răspunde de materialele publicate (adică acestea să fie în concordanță cu învățătura Bisericii). Revistele franciscane sau ale unui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce a emis o circulară prin care acest eveniment era convocat la Bruxelles, cu ocazia centenarului independenței naționale a Belgiei 811. Au fost trimise adrese de Secretariatul de stat al Sanctității Sale Papa Pius al XI către toate nunțiaturile și diecezele din întreaga lume, prin care se sublinia importanța acestei reuniuni; argumentul îl reprezenta interesul manifestat de Papă la întâlnirea din decembrie 1929 cu organizatorii congresului, pe care i-a încurajat și a căror inițiativă a lăudat-o, manifestându-și preocuparea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
plăcerea de a vă comunica că episcopii noștri, fie ei latini sau greco-catolici, pe care i-am informat corespunzător, au remarcat imediat marea importanță a unei asemenea conferințe, și nu numai că au atras atenția jurnaliștilor și publiciștilor catolici din diecezele lor asupra acesteia, dar au și decis să trimită la congres trei reprezentanți ai presei catolice din România"821. Delegații propuși spre participare la congres au fost: Prof. Ioan Georgescu din arhiepiscopia din Blaj (autor al unor studii istorice și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
821. Delegații propuși spre participare la congres au fost: Prof. Ioan Georgescu din arhiepiscopia din Blaj (autor al unor studii istorice și reprezentantul presei greco-catolice), monseniorul Dr. Anton Gabor director al Institutului "Presa Bună" din Iași (din partea presei latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din Oradea (reprezentând presa catolică în limba maghiară din România 822). Profesorul Georgescu a realizat un raport asupra presei catolice românești, care a fost trimis nunțiului apostolic de la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ați observat și dumneavoastră, România. Între timp, Congregația Bisericii Orientale care și-a asumat sarcina de a organiza pentru a 3-a sesiune un stand cu publicațiile de rit oriental, a făcut deja primii pași în a obține și participarea diecezelor de rit român"851. Organizatorii au atras atenția episcopilor din România și a nunțiului de la București asupra faptului că au întârziat în demararea pregătirilor pentru expoziție și că doar uniții (subordonați Congregației Orientale) începuseră pregătirile necesare. Greco-catolicii din țară, coordonați

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Vaticano care pavilion vi se pune la dispoziție, cât costă, cari sunt condițiunile de expediere, cum și ce, cu un cuvânt, partea finanțiară și comercială"860. Activitatea sa a fost susținută și de episcopi, care au trimis adrese în toate diecezele prin care toți cei implicați în tipărirea presei catolice trebuiau să-i pună la dispoziție părintelui Gabor materialele necesare pregătirii expoziției 861. Pregătirea unui astfel de eveniment nu a fost un lucru facil, iar contextul și situația particulară existentă în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
i-aș trimite de aici materialul adunat de defunctul Msgr. Gabor. Dacă nu ați avea pe nimeni, aș trebui să iau pe P. Mărtinaș, Paroh de Gherăești, și să-i încredințez grija expoziției; însă aș avea o perturbare în mersul Diecezei, de care aș vrea să mă feresc"863. Toate aceste probleme au făcut ca lucrările expuse în pavilioanele rezervate publicațiilor românești să fie modeste și să nu se ridice la înălțimea expoziției de la Vatican. Această realitate s-a datorat și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aproximativ 100 de lei pe zi și 36.500 lei pe an. Erau prognozate aproximativ 4.000 de abonamente a câte 200 de lei pe an fiecare (800.000 de lei în total), adică circa 500 de abonamente pentru fiecare dieceză. Restul ziarelor ar fi fost distribuite zilnic cu 30 bani exemplarul și ar fi adus în jur de 754.000 lei anual; în total, ar fi rezultat un venit de 1.674.000 lei pe an, iar după scăderea cheltuielilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în total, ar fi rezultat un venit de 1.674.000 lei pe an, iar după scăderea cheltuielilor tot ar fi rămas, așa cum prevedea proiectul, aproximativ 72.400 lei881. Rolul cotidianului era și acela de a înlocui celelalte buletine ale diecezei, care necesitau sume mari de bani. În același timp, publicația urma să fie un ziar de informare pentru întreaga populație catolică a țării, care se considera că putea renunța la alte cotidiene precum Universul, Dimineața, Dacia etc. Se dorea ca

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost de acord cu această propunere, considerând că viitoarea unificare a celor două publicații era o problemă importantă, care ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Gabor și arhiepiscopul Alex. Th. Cisar, referitoare la apariția unui cotidian catolic la București. Această colaborare și dorință de a publica un ziar în capitala țării nu a inclus și consultarea clerului unit sau a responsabililor de presă din celelalte dieceze, care în mare parte erau constituite din catolici de o altă naționalitate decât cea română (în special maghiară), fapt ce a demonstrat o viziune și o abordare diferită a problemei presei catolice din România. În anul 1933, în preajma înființării ziarului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ziar reprezintă un mare pas în dorința noastră comună de a da viață unui săptămânal la București"899. Directorul "Presei Bune" l-a informat pe Cisar cu privire la noul său proiect de înființare a unei reviste: Dacia creștină, în colaborare cu diecezele. Un alt proiect pe care l-a avut și pe care nu a reușit să-l materializeze monseniorul Gabor a fost cel referitor la organizarea unor dezbateri cu caracter național la București, în problema dezvoltării presei catolice din România. Inițiatorul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
realizarea ei"911. Imperativul obținerii acordului episcopilor din țară (indiferent de rit), a surprins două caracteristici ale modului de organizare a Bisericii Catolice din România și a viziunii asupra presei: faptul că a existat o individualizare pronunțată a episcopiilor și diecezelor, fără o colaborare strânsă și o viziune unitară și fără să existe o ierarhie națională bine definită; în al doilea rând, a mai demonstrat că până la începutul anilor treizeci, nu s-a concretizat un proiect comun al uniților cu romano-catolicii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a acționat unitar și nu a dezvoltat un proiect mediatic comun care să exprime același scop, pentru că nu a existat aceeași viziune decât din punct de vedere al mesajului și al învățăturii creștine (nu a fost o colaborare strânsă între diecezele de Iași și de București, sau între comunitățile romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai ales din punct de vedere politic) vizavi de evenimentele contemporane, a fost considerată esențială. Concepția greco-catolicilor nu a fost însă împărtășită total de romano-catolici. S-a observat o coordonare mai puțin coerentă și anumite diferențe între viziunea celor din diecezele de Iași și București și clerul unit, explicabile prin multiple motive (printre care faptul că nu puteau expune deschis ideea unui catolicism național cât timp comunitatea era formată și din alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lei pe an. Suma aceasta a fost estimat în baza unor oferte primite din Germania 930. În încheierea memoriului se făcea următoarea precizare: "Rugăm Excelență să binevoiți a studia acest memoriu al nostru, a-l supune și factorilor interesați din Dieceza Excelenței Voastre și a ne comunica prețioasa părere cu posibilă urgență"931. Acest lucru a demonstrat reala dorință de înfăptuire a proiectului conceput în vederea înființării unui cotidian catolic în capitala țării, care însă ar fi însemnat mult mai mult decât

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Institutul "Presa Bună" din Iași, care însă nu a reușit să devină un organism cu caracter național și reprezentativ, așa cum au dorit cei care l-au înființat și care au contribuit la dezvoltarea lui. Problema înființării unei prese catolice în dieceza de Iași, care să acopere zona Moldovei, s-a pus la începutul secolului al XX-lea (mai exact în 1908), când preotul Iosif Malinowski a încercat să publice o revistă catolică pe care voia să o intituleze Foaia catolică. Deoarece

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]