179,431 matches
-
selecție și organizare a înălțimilor (modal/tonal/cromatic). Toate aceste interpretări sunt moduri de înfățișare sau caracterizare scenică a DMz. o Registre cantitative (stare de caracter vocal): monovocalitate; plurivocalitate Analog scenografierii (costumării) DMz, Vf poate fi și ea aspectată prin diferite registre ale unor coordonate specifice. O atare coordonată o constituie cantitatea (numărul elementelor) sau masa obiectelor din șirul sau secvența unei Vf. Așa cum într-un ambitus sonor spațial delimităm registre, traduse în percepția sensibilă prin senzația de acut/grav, iar
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
psihofiziologia auditivă. În mod reflex/spontan (din resortul arhetipului de imitare - cu rol major în integrarea prin comunicare), orice sunet auzit este tradus subiectiv, la scara propriului glas, ca voce. În același mod, o succesiune de obiecte sonore pendulând prin diferite registre spațiale (de înălțimi, timbruri sau intensități) generează impresia unei distribuții pe mai multe voci. Subliniem însă că nu punem în sinonimie conceptele de voce formală și voce instrumentală sau timbrală. o Nuanțe sintaxice (dramatizare la-orizont) Considerând mono- și pluri-vocalitatea
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
pe care-l ocupă în mod exclusiv. La nivelul expresivității (pe plan secvențial sau discursiv), Vf este un obiect compus, structural-sintaxic. Deși conform sistemului nostru teoretic nu putem considera mai multe Vf în același cadru de continuitate, recunoaștem în schimb diferite aspectări de registre cantitative în secvențialitatea structural-sintaxică a aceleiași Vf. o Terminologia nuanțelor sintaxice în raport cu registrele cantitative În delimitarea registrului cantitativ-generic ne referim exclusiv la planul de suprafață al Vf. Pentru denumirea nuanțelor sintaxice introducem câte un indice de diferențiere
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
registrele cantitative ale Vf. Bunăoară: cărui registru cantitativ al Vf îi referim nuanța sintaxică de „monodie acompaniată”? Pentru a răspunde conform sistemului nostru de interpretare teoretică, trebuie să subliniem mai întâi că o Vf poate să se deruleze simultan în diferite moduri de aspectare (în registrul plurivocal). Așa cum admitem surprinderea secvențială, prin care prezentăm Vf ca șir, acceptăm și pluriaspectarea simultană, Vf prezentând mai multe stări (de caracter) în același timp (ori mai multe caractere în aceeași stare). Este ca și cum
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
teatru muzical. Atât Verdi cât și Puccini lucrează cu povești de viață și de moarte perfect veridice, impecabil construite din punct de vedere dramaturgic, cu personaje puternice și pregnant conturate prin replici și sunete. Rezultatul sonor însă, este cu totul diferit. Baza de plecare este, întotdeauna, aceeași. Concepția dramatică ce vizează în egala măsură cuvântul și sunetul, are aceleași principii. În multe dintre paginile lui, Puccini privește înapoi, către Verdi, se inspiră din modelul ilustrului său contemporan și face astfel cuvenita
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Aida: Opera debutează cu cele două teme muzicale principale: tema Aidei (ex.1), plină de nostalgie și pasiune. Laitmotivul Aidei (tema dragostei ei pentru Radames) o însoțește aproape mereu de-a lungul operei, auzindu-se fie discret în orchestră la diferite instrumente, fie enunțată în mod direct. Tema preoților are rolul de a marcă stările conflictuale ale dramei, fiind dezvoltată în finalul actului al II-lea și apărând ultima oară în scena judecății lui Radames. Primele acorduri ale operei Rigoletto, enunță
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Mandori, Pavia, 2000, p. 508 footnote>. G. Puccini se bazează mult pe cutezanțele marelui său înaintaș, Giuseppe Verdi. Stilul de conversație - un parlando nou, foarte departe de R. Wagner, dar departe mai ales prin sonoritatea și inflexiunile sonore cu totul diferite ale limbii italiene comparată cu limba germană, pe care Verdi îl „lucrează” și îl propune în Falstaff - va fi epicentrul operelor lui Puccini începând cu Manon<footnote Idem, Dorsi, Fabrizio / Rausa/Giuseppe - Storia dell’opera italiana, ed. Bruno Mandori, Pavia
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
lui Jacob. - Matematica este urâtă doar pentru care care n-o înțeleg, zisese Generalul și făcuse apoi o pauză mare. Apoi continuase: - Voi o înțelegeți și o îndrăgiți. De aceea vă aflați aici... După ce Generalui coborâse de pe scenă, luaseră cuvântul diferiți profesori. În acel moment Jacob renunțase să mai dea atenție vorbitorilor, fiind cu totul captivat de privirea fetei care stătea în fața lui. O privire caldă și o voce emoționantă. Ați ghicit, fata nu era alta decât Stephanie. Festivitatea se terminase
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
dulciuri fără gluten de la „Dr. Schär”, sucuri de fructe „bio” de la „Biomarket”, a urmat cea de-a doua parte, în care firmele au făcut prezentări ale produselor legate de temă. A fost o manifestare complexă, care a reunit medici de diferite specialități dar și asistenți medicali, moașe și farmaciști, în total au fost peste 150 de participanți. Au fost prezenți medici gastroenterologi, pediatri, interniști, neurologi, psihiatri, chirurgi, anesteziști, ORL-iști, stomatologi, epidemiologi, dermatologi, medici de medicina muncii, laborator, diabet și nutriție
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
aici, ne cerem scuze de la cei pe care nu i-am menționat. Manifestarea a fost apreciată de cadrele medicale participante. Au dovedit-o discuțiile însuflețite din final, interesul pentru documentația primită, precum și ecourile ulterioare, pe care le-am recepționat pe diferite canale. Figurile 5-8 prezintă imagini din timpul lucrărilor. Organizatorii mulțumesc aici celor care au contribuit „din umbră” la reușita manifestării. Mai întâi, distinsei doamne Dr. Ana Maria Orban-Șchiopu, care a fost inițiatoarea „morală” a întregii acțiuni, asistentei șefe a Secției
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
Ca atare, legitimarea se face pe baza unei tehnici dobândite pe durata multor ani de studiu și practică. Ce-i drept, merită, căci s-au realizat o mulțime de capodopere și s-au întemeiat numeroase instituții (filarmonici, teatre de operă, diferite genuri și tipuri de formații muzicale) în stare să ni le livreze pe baza proiectelor (partiturilor) lăsate de autor, chiar și după veacuri de la momentul conceperii lor. Dar, deși această competență tehnică este utilă, mai ales din perspectiva posibilității de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
compozițional calificabil sau admirabil estetic, îl prezintă pe linia artisticității, ca artizan sonor (al cărui obiect se reperează prin reprezentativitatea sau figurativitatea sonoră), și pentru care sunt de asemenea necesare o serie de competențe, ținând de formalizarea în spațiu-timp și diferitele tipuri consacrate (asimilate cultural) ale acesteia. Apoi, dacă ne propunem să aflăm și presupusele dedesubturi (înțelesuri) ale unei compoziții sonore (relevabile prin verbalizare), pătrundem în zona din care compozitorul ni se descoperă în general, ca interpret, adică cel care face
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
bazată exclusiv pe o necesitate funciar-fizio/psihologică ori ca fenomenalitate incidentă a unei reacții întâmplătoare), îl califică pe acesta drept autor, al cărui fapt îl numim operă. Prin urmare, pe același autor al unei opere sonore îl putem afla sub diferite ipostaze sau competențe de realizare: compozitor; trăitor; artizan; călăuzitor; verbalizator/simbolizator. Asociat fiecăreia dintre ele, aceeași operă sonoră este abordabilă ca: compoziție; mișcare; formă (de expresie); mod (de modelare); simbol (de reprezentare sonoră a sensului). Pe lângă aceste perspective, ținând de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mai sunt și altele, în raport cu care conștiința este fie exclusiv determinată (prin incitare sau surprindere), fie coimplicată, printr-un fel de contemplare activă, într-un plan de ordin transcendent, în și prin care autorul și opera sa se diferențiază creator. Diferitele perspective de conștiință sunt comportate laolaltă în manifestarea autorului, cu variat-individuale accente de pondere, elan și intenție. În cele ce urmează, ne-am propus o investigare și delimitare metodică a lor, ordonându-le gradual, din perspectiva aspectului/funcției de timp
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
este ceea ce, tinzând la/în sine, poate prinde/reține, dar și absorbi/dizolva, atât prin propria-i infinit-incuantificabilă substanță cât și prin orice altceva atins (alterat) de aceasta. Astfel, timpul atractor (TA) este mediul-atribut în care OS se situează în raport cu diferite stadii ale percepției de conștiință, asociate caracterelor manifestării ei (ca autor). Sunt aspectate astfel diferite calități ale relației TA - OS. Credem că ele sunt nenumărate. Ne propunem clasificarea a doar câtorva, sub șase aspecte (vezi tabloul 1, coloanele numerotate roman
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
propria-i infinit-incuantificabilă substanță cât și prin orice altceva atins (alterat) de aceasta. Astfel, timpul atractor (TA) este mediul-atribut în care OS se situează în raport cu diferite stadii ale percepției de conștiință, asociate caracterelor manifestării ei (ca autor). Sunt aspectate astfel diferite calități ale relației TA - OS. Credem că ele sunt nenumărate. Ne propunem clasificarea a doar câtorva, sub șase aspecte (vezi tabloul 1, coloanele numerotate roman): I. Atributivitate - stare (în adâncime); II. Nominalitate - identitate (pe suprafață); III. Spațialitate - contur/relief (din
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
afla ca posibilitate (de redare). Analogăm acestui suport instrumental conceptul de volum. În general, volumul de pulsație se cuantifică prin mărimi de durată. Formal, distingem mai multe repere: element (durată considerată indivizibilă); unitate - pereche de minim două elemente (asemănătoare sau diferite); formulă - aspectul calitativ al unității (din ce elemente și în ce ordine); stratificare sau rimare - numărul unităților asemănătoare, care se repetă strict succesiv (neintercalându-se cu altele); masă sau densitate - număr de elemente asociate, fie în cadrul unei unități sau formule
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
personal, (diferit de cel instrumental/tehnic, care rămâne anonim și redundant, dar și de cel emoțional, ale cărui văluriri fluctuează impredictibil). Tot din perspectiva expresivității formale, și ca urmare a sugestiilor de variabilitate ale atmosoniei, putem aborda în stadiul actual diferite aspectări ale metrosoniei (din stadiul 2), prin ceea ce constituie nivelele de pulsație - din care rezultă diferențierea impresiilor de stare (lent/repede) a mișcării -, și a caracterelor de măsuri (binar, ternar, heterometric/asimetric), care conferă conductului sonor un aspect de timbrometrie
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
o expresie de cantabilitate (intonabilitate vocală). Melosonia se exprimă deci prin limbajul cantabilității, ca muzicalitate sau frumos<footnote Este știut că frumosul sonor sau muzicalitatea nu este un reper estetic universal, accepția sa fiind relativă unor epoci și areale culturale diferite, care se pot particulariza până la nivele de grup/curente/școliartistice sau exclusiv, la nivelul unui anumit autor. Întotdeauna însă, oricum ar suna,muzicalitateaeste expresia unui raport între rațional și irațional, simetrie și asimetrie, ordine și dezordine. În timpul unei opere sonore
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
ținea odinioară de practica misteriilor unor religii antice, aparținând cultului unor zeități și/sau personalități modelatoare, precum cele de sorginte tracică, ca Zalmoxis și Dionysos, ori greacă - Eumolpos (misteriile de la Eleusis), Pitagora și alții. Adepții aleși spre inițiere practicau ritual diferite tipuri de descensus ad inferos (katabasis) concretizate în moduri de deprivare senzorială, de somn și de alimentație (prin post). Ca urmare, după o perioadă de câteva zile petrecute în aceste condiții, se produceau fenomene de halucinații vizuale, auditive, olfactive, tactile
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de conștiință orientată din perspectiva autorului unei opere, aspect situat într-un plan transcendent. Opinăm de partea acelora pentru care gândirea pe care se edifică conștiința este exclusiv discursivă, indiferent de natura (imagistică, sonoră etc. a) materialității limbajului. footnote>. Între diferitele naturi ale limbajului, cel verbal este întru totul adecvat relevării funcției de expresivitate a sensului (diferind de aceea de utilitate, pentru care limbajele semnalizatoare sunt optime). Astfel, trecerea OS prin verbalizare ține de un proces inițiatic, al recuperării din tăcere
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mulți cercetători europeni și americani se specializează pe studiul și pe analiza fenomenului muzical din zona orientală. Se caută și se studiază originile acestor muzici, evoluția lor de-a lungul timpului, precum și interferențele cu muzica altor popoare sau populații. În cadrul diferitelor categorii muzicale definite prin sintagma orientale, muzica arabo-andaluză ocupă un loc aparte, având o istorie și o evoluție influențată direct de către o serie de evenimente istorice quasi-singulare în istoria umanității. Este evident faptul că nu ne putem ocupa de fenomenul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Pentru a înțelege transformările și mutațiile petrecute în cadrul muzical arabo-andaluz, este fundamentală cunoașterea și înțelegerea cauzelor care au stat la baza acestor mutații. Problemele se multiplică pe măsură ce se avansează în substanța analizei socio-culturale, ajungându-se la problema relaționării reciproce a diferitele comunități ce au coabitat pașnic în acea perioadă pe teritoriul Peninsulei Iberice. Cum au reușit să conviețuiască creștinii împreună cu musulmanii și evreii ? Cum și de ce au ajuns evreii într-un teritoriu ocupat de către arabi ? Care a fost gradul de
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
evreii ? Cum și de ce au ajuns evreii într-un teritoriu ocupat de către arabi ? Care a fost gradul de intereacționare dintre cele trei comunități? Cum se traduce această interacțiune în plan muzical ? Cum se face că trei comunități atât de diferite și de antagonice au reușit să creeze o muzică unitară, comună, în care fiecare să își regăsească propria identitate ? Erau într-adevăr aceste identități atât de diferite ori erau mult mai asemănătoare decât s-a crezut ? De unde s-a plecat
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
această interacțiune în plan muzical ? Cum se face că trei comunități atât de diferite și de antagonice au reușit să creeze o muzică unitară, comună, în care fiecare să își regăsească propria identitate ? Erau într-adevăr aceste identități atât de diferite ori erau mult mai asemănătoare decât s-a crezut ? De unde s-a plecat ? Care erau bazele muzicii arabo-andaluze înainte de cucerirea Spaniei de către arabi ? Ce contribuție muzicală a adus fiecare comunitate la edificarea noului gen născut pe teritoriul iberic ? Cum se
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]