3,842 matches
-
și ne vom strădui să îndreptăm cele spuse sau scrise pe dos de către nu puțini istorici, de altfel de o mare autoritate. Iar dacă noi vom fi dobândit o reușită mai fericită, judecata o lăsăm pe seama cititorului celui plin de discernământ. O asemenea pledoarie, plină de bun-simț, condusă de o minte luminată, depune mărturie concludentă asupra instrumentelor de lucru aflate la dispoziția istoricului, nu mai puțin asupra utilajului mental de proveniență europeană, resimțit în discursul său. Ambele aspecte explică interesul apusean
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
traducă în cultura sârbă fundamentele logicii clasice, deducând din aceasta principiul etic al raționalismului. Etica lui Dositej se ratașează aceleia a epocii Luminilor, adaptată fiind gradului de dezvoltare și de înțelegere al poporului sârb. Frecventând cu pasiune și spirit de discernământ cărțile de primă importanță ale lui Wolf, Hobbes, Locke, ale moraliștilor populari englezi, J. Addison, R. Steele, W. Knox, el include în învățătura sa determinantele subiective și obiective ale moralității. Prin urmare, să-i dăm dreptate lui Andrija B. Stojković
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
devină peste câteva decenii nu numai cel mai de seamă continuator al școlii de la Annales, ci și unul dintre marii istorici de la sfârșitul acestui mileniu. Schimbările majore survenite în etapa tranziției de la medieval la modern sunt urmărite cu spirit de discernământ și de Marshall McLuhan în cartea sa Galaxia Guttenberg. Omul și era tiparului, (Cuvânt înainte de Ernest Mașek. Traducere din limba engleză I. și P. Năvodaru, Editura Politică, București, 1975). La fel ca Lucien Febvre, autorul distinge, folosind însă instrumentele sociologului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
arhaicul, forțele primare și brutale care nu au fost încă civilizate, greutatea devastatoare ce se opune grației fizice și spirituale. În vis, traduce exprimă frust al comportamentelor celui care visează sau ale anturajului său. Există o lipsă de subtilitate în discernământul, cuvintele sau actele unora sau altora. Jaguar Jaguarul simbolizează rapiditatea, o rapiditate care îl face imposibil de prins cu ceva. Reprezintă, prin urmare, accelerarea, eventual periculoasă, a unei situații. Cel care visează are sentimentul de a fi depășit de evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Romulus sau lupii protectori și binevoitori ce îl primesc la ei pe Mowgli din Cartea junglei. Râs Recunoscut pentru vederea sa pătrunzătoare, râsul este simbolul cunoașterii, al capacității de a prevedea viitorul. Cel ce visează trebuie să dea dovadă de discernământ, ascuțindu-și viziunea asupra lucrurilor. Nu trebuie să se ascundă, ci să se confrunte cu realitatea, oricât de neplăcută ar fi. Marmotă Imaginea unei marmote în vis indică: - fie nevoia de a face o pauză, de a se destinde, de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
exprimă, mai ales prin gong sau prin clopotul bisericii, gândurile înălțătoare, dorința de a deveni mai bun, de a spune rugăciuni sau de a medita; - marile evenimente ale existenței: naștere, nuntă, deces; - prostia și stupiditatea: pune accentul pe lipsa de discernământ a subiectului, pe naivitatea sa extremă, pe atitudinea nepotrivită sau pe absența reflecției; - pedeapsa: dezvăluie vinovăția fondată sau nu a celui ce visează, care se teme că va fi tras la răspundere ori sancționat de superiorii sau de către cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mai pot fi explicate prin teoriile cunoscute. Nu mai putem lucra întotdeauna cu supoziții vechi. Fără a arunca totul la „coșul” istoriei, e obligatoriu să supunem la proba faptelor ceea ce ne vine din trecutul formării noastre culturale. Cu spirit critic, discernământ, moderație. Și cu multă responsabilitate. Procesele lumii actuale ne obligă să schimbăm și artefactele teoretice de asumare sau prefigurare a acestora. Procesul/produsul nou apărut generează la om și nevoia de a-l asalta în modul lui de a fi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cognitiv sincretic, polivalent, pluridirecțional și internivelar, cu totul inedit, cu efecte formative insuficient luate în seamă și studiate de psihopedagogi. Cunoașterea servită de calculator devine un referențial complex, sinestezic, ce se cere a fi conceput, dar și descifrat cu mult discernământ. Iată, așadar, un nou subiect de reflecție! 5.5. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital Evaluarea unui site educativ sau a unui suport virtual de învățare pune mari probleme privind stabilirea criteriilor și a elementelor de referință. În
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să redactez un Prolog mai amplu, intitulat „Portretul unui ortodox fără barbă și sutană”, dar am renunțat din două motive, foarte simple. Primo, consider inutilă orice justificare de ordin metodologic și ridicol din start orice manifest programatic. Fiecare cititor are discernământul, inteligența, capacitatea de a descoperi singur validitatea sau invaliditatea analizelor mele. Secundo, orice explicație se dovedește sterilă În fața ideologiei și a parti pris-urilor bine cimentate. Volumul se justifică prin sine Însuși, altfel nu și-ar avea rostul. Câteva texte sunt
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lumi nu doreau ca [Isus] Cristos să pătimească, pentru ca nu cumva moartea Lui să aducă mântuirea neamului omenesc, [Iuda], preocupat de mântuirea neamului omenesc, l-a predat pe Cristos”. Alt grup, mult mai radical, văd În Iuda singurul apostol cu discernământ, care a recunoscut În Isus un pseudo-mântuitor, un impostor. Prin urmare, nu mai avem de-a face cu o trădare, ci pur și simplu cu eliminarea adversarului „bunului Dumnezeu” gnostic. Exegeza gnosticilor utilizează, cum se știe, provocarea și paradoxul. Ea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ontologică fiind foarte modestă În raport cu ființa umană. La fel, păgânul netrecut prin taina majoră a botezului nu are capacitatea „gnostică” necesară pentru a-și asuma păcatul comis față de Fiul. Numai creștinul, adică ființa umană completă, realizată spiritual, posedă conștiința și discernământul necesare perceperii păcatului său. Prin urmare, numai el, păcătuind, o face pe deplin conștient, Împotriva Duhului din care s-a Împărtășit, umbrind pe veci lumina primită la botez. Pentru Origen (poate părea paradoxal, dar aceasta este viziunea elitistă asupra creștinismului
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și să se concentreze asupra „locului inimii”. La Început, călugărul va afla un Întuneric și un strat „gros de nestrăbătut”, Însă prin stăruința exercițiului, va vedea „aerul din interiorul inimii și pe sinea sa Întreagă plină de lumină și de discernământ”. În tot acest timp, călugărul trebuie să rostească (sau mai degrabă să strige, Înăuntru, din toate puterile sufletului) o rugăciune scurtă, În două părți: „Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”. Această rugăciune este menită să
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
jenantă provocare montată de toutes pièces, care nu merită decât un cuvânt: rușine. Evanghelia lui Iuda e un document important al creștinismului antic, un text a cărui valoare istorică și teologică este incontestabilă. Dar și aici lucrurile trebuie analizate cu discernământ, nu așa cum fac unii care aruncă și copilul din copaie odată cu apa murdară. Numai un incult fanatic poate contesta valoarea acestei descoperiri. Dar dacă valoarea descoperirii În sine este de netăgăduit, nimeni nu ne oprește să-i analizăm și, de ce
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fiind cercetător la Folklore Research Center, pentru culegerea și studierea tradițiilor populare ale israelienilor proveniți din România. B. aduce reale contribuții la cunoașterea colindelor și colindatului. După o serie de studii parțiale și o antologie de colinde laice, alcătuită cu discernământ (La luncile soarelui, 1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape exhaustiv aspectele legate de această specie (mențiuni istorice, culegeri și studii, demarcații între colinde și
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
politice, fie afirmându-și credința în funcția socială a artei. Tot aici începe o strânsă colaborare cu Petre Locusteanu, împreună cu care va înființa revista „Flacăra”, apărută, într-o primă etapă, din 1911 până în 1916. Criticată uneori pentru eclectism, pentru lipsa discernământului estetic, publicația a fost silită să susțină polemici, în special prin pana lui B. În această revistă îi apar cele mai multe scrieri: versuri, aforisme, articole literare, culturale și politice, semnate și cu pseudonimele Glaucon, Mefisto și, uneori, Al. Șerban, Const. Paul
BANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
Lucian Blaga, primul volum apărând în 1995. Atât în lucrarea consacrată lui G. Călinescu, cât și în cea închinată marelui poet și filosof, B. a respins orice tentativă de romanțare, de lansare în supoziții, valorificând fiecare amănunt cu precauție și discernământ critic, acordând fiecărei afirmații un suport documentar indubitabil. Totuși, exegezele lui B. nu sunt niște expuneri monotone și aride. Evocarea biografiei celor doi mari creatori denotă vibrație interioară, incitând permanent interesul și sensibilitatea cititorului. B. prezintă procesul formativ al personalității
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
în fine, Biografie și creație (1983), o reconstituire a carierei de „actor total” a lui C. Ramadan. Apelând, ca un cercetător scrupulos ce era, la date culese din publicațiile vremii și de prin arhive, precum și la alte mărturii, folosite cu discernământ, B. încearcă să reînvie, atât cât se mai poate, reprezentații de succes de altădată, neîmpăcat, s-ar spune, cu efemeritatea lor. O prețioasă lucrare, doldora de informații, este Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași (1976), galerie de portretizări precise și
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
Așadar, tot un studiu de sursologie, inițiat în scopul clarificării unei probleme fundamentale pentru Plutarh - modul în care acesta a conciliat istoricul și anecdoticul. Generalizările finale se impun aproape de la sine: eruditul Plutarh a folosit constructiv izvoarele, neinfluențabil și cu discernământ critic; nu a fost un moralist, ci un bun cunoscător al firii omenești, cu lecturi întinse. Neașteptat, conceptual și metodologic, va fi al treilea volum, Dualismul tragediei lui Sofocle (1936), fundamentat pe ideea artei pure, care dă și perspectiva de
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
situație În care cel care comite o acțiune psihomorală negativă Împotriva altei persoane nu este pusă sub semnul responsabilității morale este reprezentată de faptul că cel implicat În cauză nu poate răspunde de efectele faptelor sale datorită unei lipse de discernământ, care-i afectează fie judecata, fie conștiința. Singurele persoane care nu răspund de actele lor negative sunt minorii, la care judecata și conștiința morală nu sunt Încă maturizate, sau bolnavii psihici, la care judecata și discernământul sunt pierdute datorită bolii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
datorită unei lipse de discernământ, care-i afectează fie judecata, fie conștiința. Singurele persoane care nu răspund de actele lor negative sunt minorii, la care judecata și conștiința morală nu sunt Încă maturizate, sau bolnavii psihici, la care judecata și discernământul sunt pierdute datorită bolii. Toate celelalte categorii de persoane, al căror discernământ este păstrat, sunt responsabile de efectele acțiunilor lor. Prin ce se caracterizează prejudiciul ca acțiune psihomorală? Spre deosebire de acțiunea psihomorală pozitivă care se caracterizează prin deschiderea către celălalt, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Singurele persoane care nu răspund de actele lor negative sunt minorii, la care judecata și conștiința morală nu sunt Încă maturizate, sau bolnavii psihici, la care judecata și discernământul sunt pierdute datorită bolii. Toate celelalte categorii de persoane, al căror discernământ este păstrat, sunt responsabile de efectele acțiunilor lor. Prin ce se caracterizează prejudiciul ca acțiune psihomorală? Spre deosebire de acțiunea psihomorală pozitivă care se caracterizează prin deschiderea către celălalt, prin dăruire și atitudine afectivă pozitivă, de apropiere, prejudiciul este acțiunea psihomorală negativă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Orice educație este un act formator, de tip represiv-modelator al personalității unui individ. Cei educați greșesc mai rar și mai puțin decât cei needucați. Educația este un factor esențial, din care se dezvoltă responsabilitatea individului, discernământul său. Oamenii educați regretă primii greșelile lor. Persoanele lipsite de educație, sau formate Într-o direcție negativă, nu regretă sau trec cu ușurință faptele negative comise, văzând uneori În acestea forme de curaj și de afirmare. Regretul ca suferință psihomorală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pune bazele istoriografiei naționale, ca știință. Pentru el, a scrie istorie nu înseamnă a face biografia unor eroi privilegiați, ci a reconstitui, cu ajutorul documentelor, viața poporului, „cu instituțiile, sentimentele și obiceiurile lui în deosebite veacuri”. Istoricul, cunoscând și apreciind cu discernământ operele istorice moderne, trebuie să cerceteze izvoarele adevăratei istorii naționale: tradițiile și literatura populară, hrisoavele și cronicile, inscripțiile și vestigiile arheologice, descrierile etnografice. Într-o perioadă când scrierea istorică nu se desprinsese cu totul de literatură, B., istoric romantic, este
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
rememorarea unor evenimente trăite, accesibile. Letopisețul lui Eftimie, în schimb, față de care scara de valori acreditată e câteodată alta, îi va rămâne, s-ar părea, necunoscut. Preeminența „ideologiei” și oportunitățile momentului înrâuresc, altminteri, și la A., asupra judecății de durată; discernământul afișat (dar, ca și la înaintași, adesea exprimat paradoxal și pătimaș), dictează ca din culise, aprioric, valoarea „distribuției” ori consistența „rolului”, intrările, ieșirile din cadru, notate pentru fiecare personaj protagonist pe scena, altfel dominată de imprevizibil, a istoriei. Discreta relevanță
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
acestora, precum și de a le permite să-și exprime punctul de vedere, ideile și opiniile. (4) Părinții nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare decât în cazurile prevăzute expres de lege. Art. 24. - (1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește. (2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]