2,733 matches
-
le ajuta să găsească și o piață pentru desfacerea produselor obținute. Un alt studiu a cărui zonă de interes este Ungaria, Folklore in New Social Movements: The Dancehouse Phenomenon, îi aparține lui Ildikó Nagy și își propune analiza fenomenul dancehouse („discotecă”) și a caracteristicilor acestuia ca mișcare socială care a început în anii 1970 și s-a constituit într-o subcultură. Nagy analizează acest fenomen din perspectivă istorică, socială și politică, arătând că mișcarea dancehouse și locurile de desfășurare s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
primul rând prin drumuri (cât de cât modernizate) de legătură cu satul reședință comunală și cu orașele de la periferia Colinelor (Bârlad, Vaslui, Bacău), iar în al doilea rând prin sedii corespunzătoare și personal specializat în învățământ, cultură (cămin, bibliotecă, cinematograf, discotecă etc.), sănătate, comerț, poștă. Altfel există riscul depopulării lor, proces care trebuie stopat, căci agricultura locală ce trebuie modernizată și ea prin asocieri de tipul microfermelor, mecanizare adecvată și lucrări antierozionale nu se poate lipsi încă de mâna de lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
întrebați dacă au fost prezenți în acele locuri în care se consumă droguri), iar acești studenți reprezintă aproape jumătate (40,46%) din eșantionul supus investigării. În ordine descrescătoare, locurile preferate pentru consumul de droguri sunt: petrecerile private (18,21%) și discotecile (16,53%). Se observă că locurile cu frecvența cea mai mare sunt cele destinate distracțiilor, dar cu acces limitat publicului larg. Locurile care sunt expuse publicului larg (barurile) sau cele prea intime (acasă) au frecvența cea mai redusă, reprezentate fiind
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
substanțe au fost din nou menționate cluburile, cu un procent de 23,51% în totalul raspunsurilor oferite de către studenții intervievați. Se păstrează ordinea anterioară în preferințele locurilor unde aceștia au auzit ca se consumă droguri: petreceri private (19,44%), respectiv discoteci (18,54%). Referitor la substanța consumată și mediul în care aceasta se consumă, elevii intervievați au răspuns de asemenea că cele mai frecvente medii de consum, atât pentru drogurile licite, cât și pentru cele ilicite, sunt acasă, sau acasă la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumată și mediul în care aceasta se consumă, elevii intervievați au răspuns de asemenea că cele mai frecvente medii de consum, atât pentru drogurile licite, cât și pentru cele ilicite, sunt acasă, sau acasă la prieteni și în baruri, cluburi, discoteci. Putem observa diferența mare între răspunsurile elevilor la indicatorul mediu de consum (bar, club, discoteci) datorată faptului că întrebarea privind mediul de consum din chestionare nu prevedea diferențierea droguri legale-droguri ilegale. Cumulate, cele două procentaje, care menționează mediul de consum
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cele mai frecvente medii de consum, atât pentru drogurile licite, cât și pentru cele ilicite, sunt acasă, sau acasă la prieteni și în baruri, cluburi, discoteci. Putem observa diferența mare între răspunsurile elevilor la indicatorul mediu de consum (bar, club, discoteci) datorată faptului că întrebarea privind mediul de consum din chestionare nu prevedea diferențierea droguri legale-droguri ilegale. Cumulate, cele două procentaje, care menționează mediul de consum - acasă și acasă la prieteni - însumează 29% dintre răspunsuri (studenți) față de 35,4% dintre elevii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la modalitatea de procurare, nici unul dintre elevii intervievați nu consideră că ar putea întâmpina vre-o problemă în procurarea și consumarea substanțelor. După cum putem vedea, alcoolul și tutunul pot fi procurate fără probleme atât din magazine, cât și din baruri/discoteci/cluburi fără să se pună problema vârstei. O altă modalitate de procurare a tutunului și alcoolului o constituie achiziționarea produselor de contrabandă fie de pe stradă fie din cămine de la elevii moldoveni. "E ceva normal, fiecare mai bea și mai fumează
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la prieteni (petreceri), și în cluburi. Figura 56: Mediul de consum în funcție de statutul educațional Observăm o diferență semnificativă în ceea ce privește mediul de consum astfel studenții au declarat în proporție de 67,59%, comparativ cu 48.97% elevi, că spațiile recreaționale precum discotecile și cluburile sunt cele în care se consumă preponderent substanțe. Factori determinanți În legătură cu motivele, care ar putea determina tinerii să consume droguri, observăm diferențe semnificative între răspunsurile oferite de elevi, studenți și profesorii. Figura 57: Determinanți ai debutului în consum
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
prin intermediul nervului auditiv, care la nivelul melcului trimite mai multe prelungiri. Din celule vor porni semnale către creier, unde impulsurile se transformă în senzație auditivă. Sursele de poluare sonoră sunt foarte numeroase și diferite - transporturile, industria, construcțiile, comertul, telefonia mobila, discotecile, petardele și artificiile, muzica, copiii în terenurile de joacă (țipetele înregistrează 70-80 dB), terenurile sportive și stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB), animalele pot tulbura liniștea, mai ales noaptea. Lătratul unui câine înregistrează intensități sonore de 70-80
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
și acest lucru este imposibil dacă nu mă apropii cu înțelegere și de lumea mea interioară. Pentru asta am la dispoziție nenumărate limbaje, e adevărat artificiale, pe care nu le întâlnesc nici pe maidan, nici pe străzile cartierului, nici în discotecă, nici la piață. Acolo întâlnesc limbaje naturale care suportă poveri uneori incredibile. Asta însă nar trebui să mă îndepărteze pe mine elevul, de ținta însușirii multiplelor limbaje artificiale. Cu cât acestea sunt mai multe și mai bine însușite, cu atât
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
După amiaza era destinată Horii - organizată și desfășurată în centrul satului, cu participarea populației din localitate, la care nu lipseam nici noi, copiii. Era și scrânciob, mare distracție și bucurie pentru noi... Firește, lipsea parcul de distracție pentru copii și discoteca, pentru că... era atunci. Când totul er a minunat, o veselie nemărginită, că erau mama și tata, cu no i. Pomenirea morților După o săptămână, înscris cu litere roșii în ca lendar, era și este Paștele Blajinilor, sărbătoare mare , de cinstire
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
În general, o colecție bogată unde era de învățat. * Fălticeni. În vara anului 1915 am fost invitat la Fălticeni de o persoană foarte interesantă, Nicolae Comino, președintele tribunalului de acolo, amator de pictură, pianist de mare pricepere, talentat, cu o discotecă deosebit de bogată. Curtea lui, de om bogat, era așezată într-o livadă de câteva hectare, cam în marginea orașului, nu departe de strada Rădășeni, unde locuia M. Sadoveanu. Această ședere a mea de câteva luni în casa acelui om foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
încerc să găsesc lucruri care au prospețime, nu mă omor neapărat după cele câteva șlagăre de genul Magistrala albastră, care nici nu erau ok. Muzica aceasta care avea mesaj comunist, mobilizator și care este la modă prin Vama Veche, prin discoteci nu mi-a plăcut și nici acum nu mi se pare simpatică, deși toată lumea este nostalgică a comunismului. Și în Germania revine la modă tot ce era în Est, în RDG și toată lumea este oarecum infestată de această chestie. Mie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
unității narative, prezentînd o serie de "felii" de existențe, fără o prea mare legătură unele cu altele, care se deplasează sinuos la suprafața lucrurilor, fără a căuta vreo semnificație mai profundă. Un tînăr acostează o fată la ieșirea dintr-o discotecă, o duce acasă, pentru ca să o vedem apoi dîndu-se jos din pat și plecînd a doua zi dimineață, în timp ce colegul de cameră al tînărului se uită la televizor în aceeași încăpere. Totul se derulează fără ca personajele să schimbe vreun cuvînt pe parcursul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
punct de reper și avertisment pentru țările lumii a treia care refuzau să se supună dominației megaputerilor neoimperialiste 3. Mai mult, nu-i nici pe departe sigur că incidentul terorist pentru care Qadhafi a fost "pedepsit" (și anume minarea unei discoteci berlineze) a fost săvîrșit de grupări libaneze. Dar faptele au o prea puțină importanță în argumentația unui apărător al bombardamentelor. În luarea sa de poziție, Hoagland a arătat de ce George Bush trebuia să întreprindă acțiuni urgente și energice pentru a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și restaurantele, cu cele mai diverse bucătării, unde, pentru cine are bani, se poate În sfârșit mânca și bea altfel decât la cantină! S-a Înviorat și viața de noapte. L-am auzit pe ambasadorul unei țări europene lăudând, entuziasmat, discotecile din București. Sunt și baruri erotice, și prostituție sub felurite chipuri, nereglementată Încă (cum nereglementate sunt atâtea lucruri În România), dar funcționând din plin, fie În stradă, la vedere, fie, mai discret, prin anunțuri de ziar sau pe Internet. Și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de a fi împreună în prima seară la Paris e încă puternică. De parcă am avea de împărtășit un ritual de familie. Apar chelnerii cu platouri, se dă muzică arăbească mixată cu ritmuri moderne. Este marele boom, se pare, în toate discotecile din Occident. „L-am văzut pe Sting, la Festivalul de la San-Remo, tot cu o piesă de genul ăsta, Desert rose, faină, într-adevăr!” Trebuie să vorbești tare, altfel cuvintele îți sucombă sub reverberațiile deșertului. În cele din urmă, serata își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o astfel de situație grea și sensibilă. De altfel, a făcut cunoscut și la conducerea țării, la mai multe ministere și la cei În drept dar totul parcă În zadar. Dacă ar fi un stadion, sală de sport sau o discotecă atunci nu se pune problema, imediat se găsesc bani. Și pentru biserică, nu. Ce să zic!? Gândiți-vă domniile voastre la această situație. Și veți găsi un răspuns În frica lui Dumnezeu. Ei, uite așa, s-a făcut ora de plecare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mergeam la o bere, la un mic, cu prietenii, cu colegii, pentru că, atunci, nu mă duceam să muncesc după ora două, atunci aveam bani, ca să mă pot duci, după ora două, să mă distrez. Sâmbăta, duminica mă duceam într-o discotecă, mă duceam la un film... S. P.: - Vacanțele ? V. I.: - Vacanțele... la mare, la munte. N-a existat concediu pe care să nu-l fac la mare și la munte. Eram cu... și cu Partidul, și cu sindicatul, UTC-ul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
să facă ei toate muncile acestora, inclusiv cele legate de creșterea nepoților făcuți la 15-16 ani în grupul de petrecăreți. În acest timp, pe când părinții martiri munceau pentru copii și nepoți, odrasla modernă continua să petreacă nopțile prin baruri și discoteci, venind acasă doar spre dimineață, după care dormea până la prânz și cerea autoritar celor din jur să i se respecte odihna. Până când oare? Slavă Domnului, nu toți tinerii sunt așa, am avut satisfacția de a cunoaște tineri dornici de studiu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe la antrenamente că nu mai aveți condiție fizică! Dacă nu când jucăm o să fie căcarea lumii și-n pauze desene animate! Ei vorbesc acum despre Făcălețu. Guvidele lui Făcălețu. A vrut s-o ia pe una cu japca aseară, de la discotecă. În pușcărie își băgase rulmenți pe pulă. Un lucru util, pentru că acum zici că e știulete de porumb. Nu se infectează. Rupi. Fuți ca un măgar. Toți afară de mine au peste douăzeci de ani. Sunt șomeri sau nu. Doar Motanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
delcou. Sau pipa de la delcou. Nu mă pricep deloc la mașini, așa că nu înțeleg nimic din ce spun ei. Nici nu se poate spune că-i aud. Câțiva studenți filiformi care beau pentru a pleca deja beți în R2. În discotecă. Fac plinul. O crâșmă semi-proletară, semi-intelectuală aici „La lemne“. Barmanul, de pildă, se laudă că citește Dilema, că are acasă toată colecția. Spune asta tuturor. Și toți sunt prietenii lui. Și io sunt prietenul lui, scriitorul. Mi-a cumpărat vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prea mult pe acasă. Compania aceea de telefonie mobilă o trimitea prin țară la tot felul de acțiuni promoționale sau cum s-or fi numind. De la Predeal la Tulcea. A văzut țara cu ocazia asta. Și o groază de cârciumi, discoteci și-alte asemenea stabilimente. Maică-sa avea ceva dreptate, că avea un stil înfiorător. Se culca cu cineva de parcă ar fi băut o bere. Cam tot atâta sentiment punea în treaba asta. Până la nouășpe ani avusese la activ vreo trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Gumi“. Cunoscutul chelner Apostol de la Continental, prietenul melomanilor, al pictorilor și al colecționarilor de artă, posedă și astăzi - când toată lumea a renunțat la acele lucruri superflue În viață constând, mai ales, În cărți frumoase, tablouri și covoare - cea mai bogată discotecă, pe care marii muzicanți străini, În trecere prin Capitala noastră, nu uită să o cerceteze la el acasă, În Dealul Spirei, În odăițele scunde de mahala, unde am ascultat documentare unice, discuri cu Înre gistrarea instru mentiștilor și cântăreților celebri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am văzut pentru prima oară pe Birlic și Beligan, tineri amândoi, în „Rușinea Familiei”. Sau filmul sovietic Balada Siberiei, ale cărei melodii le fredonau tinerii mult timp după aceea. Bune-rele, erau distracția adolescenților din vremea aceea, lipsiți de televiziune și discoteci. Toate bune, dar nimic nu era gratuit. Iar noi nu aveam bani. Singura soluție la îndemână era „blatul”, intrarea clandestină. Eram un grup mărișor de elevi, majoritatea de la internat, dar și câțiva din afară, cum era Dorel Moțoc și Butnaru
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]