1,946 matches
-
beneficiază de o opțiune de încheiere a protecției aflată la discreția sa, scadența protecției va fi considerată ca fiind intervalul până la cea mai apropiată dată la care această opțiune poate fi exercitată. Dacă opțiunea de a încheia protecția în mod discreționar este la latitudinea cumpărătorului de protecție și prevederile contractului în baza căruia s-a stabilit protecția conțin stimulente pentru exercitarea opțiunii de către instituția de credit înainte de scadența prevăzută în contract, scadența protecției va fi considerată ca fiind intervalul până la data
REGULAMENT nr. 19 din 14 decembrie 2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202400_a_203729]
-
247/2005 , ceea ce răspunde cerințelor art. 1 din Protocolul nr. 1. Acesta consideră că, în situații complexe precum cea de față, în care prevederile legislative au un impact economic asupra întregii țări, autoritățile naționale trebuie să beneficieze de o putere discreționară nu numai pentru a alege măsurile menite să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, ci și pentru a le pune în practică. Acesta arată că ultima reformă în materie, și anume Legea nr. 247/2005 , stabilește principiul acordării de despăgubiri echitabile și
HOTĂRÂRE din 14 februarie 2008 în Cauza Dumitrescu împotriva României (nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205368_a_206697]
-
prezumat de plano a fi fraudulos. Pe de altă parte, dispozițiile criticate instituie prezumția de caracter ilicit aplicabilă manierei de dobândire a bunurilor, fiind restrâns exercițiul dreptului de proprietate și creându-se premisele abuzului de drept, manifestat sub forma introducerii discreționare a unor astfel de cereri în instanță. Tribunalul București - Secția a VII-a comercială consideră că dispozițiile legale criticate constituie o aplicare, în cadrul procedurii falimentului, a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul
DECIZIE nr. 386 din 19 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211268_a_212597]
-
absolută a măsurilor dispuse cu încălcarea acelor reguli ar aduce atingere de orice fel dreptului de proprietate ori libertății economice. Accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă, consacrate de art. 45 din Constituție, nu conferă drepturi și puteri discreționare angajatorului în raporturile sale cu salariații. Aceste drepturi pot fi exercitate numai în condițiile legii. Totodată, Curtea reține că cerințele impuse prin dispozițiile legale criticate nu sunt de natură să restrângă în niciun fel exercițiul, într-un cadru legal, al
DECIZIE nr. 95 din 5 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. (2), art. 267 şi art. 268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195490_a_196819]
-
a admis că existența unor dispoziții legale atribuind competențe de supraveghere secretă a corespondenței și a telecomunicațiilor, putea, într-o situație excepțională, să se dovedească necesară într-o societate democratică și că legiuitorul național se bucura de o anumită putere discreționară, care nu era însă nelimitată (Klass, § 49 în fine). 69. Este adevărat că, în timp ce cauza Klass, citată mai sus, a oferit prilejul constatării neîncălcării art. 8, motivat de faptul că legea germană privind siguranța națională (Legea "G10") cuprindea garanții adecvate
HOTĂRÂRE din 26 aprilie 2007 în Cauza Dumitru Popescu împotriva României (nr. 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193101_a_194430]
-
de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei. Cu privire la acest preț, Curtea Constituțională a statuat că nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective și discreționare, care ar avea semnificația încălcării principiului legalității incriminării și supremației legii ( Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996). De asemenea, observând că prețul mediu al unui
DECIZIE nr. 1.346 din 19 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228871_a_230200]
-
absolut, iar Curtea Constituțională trebuie să cenzureze respectarea "rațiunilor ce au stat la baza edictării dispozițiilor art. 114 din Constituție". Se mai arată că "acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar ar semnifica transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, interferând cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului". II. Cu referire la criticile de constituționalitate intrinsecă, se arată că legea criticată "încalcă definițiile fundamentale" prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
legislației muncii, în timp ce angajatorul din sectorul public beneficiază de reglementarea raporturilor de muncă prin acte normative. Rezultă o discriminare evidentă a angajatorilor privați din moment ce aceștia nu se pot prevala "de existența unui act normativ pentru a justifica adoptarea unor măsuri discreționare referitoare la propriul sistem de salarizare" și sunt, astfel, obligați practic să își gestioneze mult mai eficient resursele de care dispun decât statul. 2. Se susține că art. 33 alin. (1) din legea criticată permanentizează reducerea salarială operată prin Legea
DECIZIE nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229015_a_230344]
-
legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat, legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competența de a acorda drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință. Manifestarea sa de voință este condiționată și, totodată, limitată de lege. Însă, atunci când legea diminuează cuantumul sporurilor sau suprimă sporurile respective, contractul individual de muncă nici măcar nu trebuie renegociat prin întâlnirea voinței concordante a celor doi cocontractanți pentru
DECIZIE nr. 1.658 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229015_a_230344]
-
care Curtea a concluzionat asupra unei încălcări a art. 6 § 1 din Convenție ca urmare a repunerii în discuție a unei hotărâri definitive în urma introducerii unui recurs în anulare de către procurorul general, care dispunea în acest sens de o putere discreționară (Brumărescu împotriva României, [MC], nr. 28.342/95, alin. 62, CEDO 1999-VII). 33. Totuși, Guvernul subliniază că în prezenta cauză, spre deosebire de cauza citată mai sus, recursul în anulare a fost introdus în termenul legal de un an de la data ultimei
HOTĂRÂRE din 20 iulie 2006 în Cauza Bartos împotriva României - definitivă la 20 octombrie 2006,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229204_a_230533]
-
CEDO 1999-VII). 33. Totuși, Guvernul subliniază că în prezenta cauză, spre deosebire de cauza citată mai sus, recursul în anulare a fost introdus în termenul legal de un an de la data ultimei hotărâri contestate și că el nu a fost expresia puterii discreționare a procurorului general. 34. Guvernul consideră că, prin respingerea cererii de restituire a costului lucrărilor efectuate de soții L. și obligarea acestora la plata către reclamantă a chiriilor, Tribunalul și Curtea de Apel au comis o gravă eroare în aprecierea
HOTĂRÂRE din 20 iulie 2006 în Cauza Bartos împotriva României - definitivă la 20 octombrie 2006,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229204_a_230533]
-
în care este implicată instituția de credit, cum ar fi: dealeri, persoane care au competența de a aproba credite de valori semnificative -, personalul funcțiilor sistemului de control intern și orice angajat care primește o remunerație totală, inclusiv clauze privind beneficiul discreționar de tip pensie, ce conduce la încadrarea acestuia în aceeași categorie de remunerație cu cea a membrilor organelor cu funcție de conducere și cu a personalului care expune instituția de credit unor riscuri; ... ------------- Litera aa) a alin. (5) al art. 2
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228991_a_230320]
-
contractuali ai acestora; ... ------------- Litera gg) a alin. (5) al art. 2 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din REGULAMENTUL nr. 25 din 10 decembrie 2010 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 21 decembrie 2010. hh) beneficii discreționare de tipul pensiilor - beneficii suplimentare de tipul pensiilor asigurate pe o bază discreționară de către o instituție de credit unui angajat, ca parte a pachetului de remunerație variabilă al respectivului angajat, care nu includ beneficiile datorate garantate unui angajat în conformitate cu termenii
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228991_a_230320]
-
introdusă de pct. 4 al art. I din REGULAMENTUL nr. 25 din 10 decembrie 2010 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 21 decembrie 2010. hh) beneficii discreționare de tipul pensiilor - beneficii suplimentare de tipul pensiilor asigurate pe o bază discreționară de către o instituție de credit unui angajat, ca parte a pachetului de remunerație variabilă al respectivului angajat, care nu includ beneficiile datorate garantate unui angajat în conformitate cu termenii schemelor de pensionare ale instituției de credit. ... ------------- Litera hh) a alin. (5) al
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228991_a_230320]
-
accesibilă tuturor angajaților, iar procesul de evaluare a personalului trebuie să fie formalizat în mod corespunzător și să fie transparent pentru angajați. (4) În sensul alin. (1), la stabilirea și aplicarea politicilor de remunerare totală, inclusiv a salariilor și beneficiilor discreționare de tipul pensiilor, pentru categoriile de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituțiilor de credit, incluzând membrii organelor cu funcție de conducere, personalul care expune instituția de credit unor riscuri, personalul aferent funcțiilor
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228991_a_230320]
-
a angajatului în cauză; ... q) politica de pensionare este aliniată la strategia de afaceri, obiectivele, valorile și interesele pe termen lung ale instituției de credit. Dacă angajatul încetează, din proprie voință, raporturile contractuale cu instituția de credit înainte de pensionare, beneficiile discreționare de tipul pensiilor trebuie reținute de instituția de credit pe o perioadă de 5 ani sub forma instrumentelor așa cum sunt acestea definite la lit. n). În cazul unui angajat ajuns la pensionare, beneficiile discreționare de tipul pensiilor trebuie plătite angajatului
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228991_a_230320]
-
instituția de credit înainte de pensionare, beneficiile discreționare de tipul pensiilor trebuie reținute de instituția de credit pe o perioadă de 5 ani sub forma instrumentelor așa cum sunt acestea definite la lit. n). În cazul unui angajat ajuns la pensionare, beneficiile discreționare de tipul pensiilor trebuie plătite angajatului sub forma instrumentelor definite la lit. n), cu obligația respectivului angajat de a nu le înstrăina timp de 5 ani; ... r) personalul se obligă să nu utilizeze strategii personale de acoperire împotriva riscurilor sau
REGULAMENT nr. 18 din 17 septembrie 2009 (*actualizat*) privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228991_a_230320]
-
criticate. Cât privește dispozițiile art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea constată că nu se poate susține că acestea aduc atingere dreptului la apărare, întrucât, în măsura în care partea interesată consideră că procurorul a pronunțat în mod discreționar soluția menționată în textul legal criticat, aceasta are posibilitatea, în cazul emiterii rechizitoriului, de a arăta judecătorului în ce constă nelegalitatea comisă, iar în cazul dispunerii unei soluții de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, pe
DECIZIE nr. 1.588 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal, art. 262 pct. 1 lit. a) şi art. 378 alin. 1^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229238_a_230567]
-
sociale. Excepția a fost ridicată de Viorel Martin cu prilejul soluționării unui litigiu de asigurări sociale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că actele normative criticate afectează un drept fundamental, respectiv dreptul la pensie, prin acordarea discreționară a anumitor sporuri. În același timp, arată că aceste acte fac trimitere, în ceea ce privește acordarea anumitor sporuri cu caracter permanent, la un act normativ abrogat încă din anul 2000, respectiv Legea nr. 46/2002 . De asemenea, consideră că punctul la pensie
DECIZIE nr. 1.300 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229240_a_230569]
-
același timp, arată că aceste acte fac trimitere, în ceea ce privește acordarea anumitor sporuri cu caracter permanent, la un act normativ abrogat încă din anul 2000, respectiv Legea nr. 46/2002 . De asemenea, consideră că punctul la pensie este calculat în mod discreționar și discriminatoriu. În sfârșit, arată că dispozițiile de lege criticate nu sunt accesibile, în sensul arătat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Malone contra Regatului Unit (1984). Tribunalul Timiș - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este
DECIZIE nr. 1.300 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229240_a_230569]
-
de 1 ianuarie 2011. Prin urmare, în prezent art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 este în vigoare în forma reglementată de Legea nr. 218/2008 . Autorul excepției critică aceste acte normative, arătând că acestea au acordat, în mod discreționar și discriminatoriu, sporuri permanente, care afectează dreptul la pensie. Nu arată însă sub ce aspect legea este inechitabilă și nici care sunt categoriile de pensionari între care se creează discriminări. În atari condiții, Curtea nu poate constata decât că textele
DECIZIE nr. 1.300 din 14 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229240_a_230569]
-
2005 , ceea ce corespunde cerințelor art. 1 din Protocolul nr. 1. El consideră că în situații complexe cum este cea de față, în care prevederile legislative au un impact economic asupra întregii țări, autoritățile naționale trebuie să beneficieze de o putere discreționară nu numai pentru a alege măsurile menite să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, ci și pentru a-și acorda timpul necesar implementării lor. Guvernul arată că ultima reformă în materie, și anume Legea nr. 247/2005 , stabilește principiul acordării unor despăgubiri
HOTĂRÂRE din 8 martie 2007 în Cauza Florescu împotriva României - definitivă la 8 iunie 2007,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227778_a_229107]
-
stipulând totodată împrejurările în care o asemenea măsură urmează a fi dispusă prin admiterea cererii. Legea instituie prezumția dobândirii ilicite a bunurilor proprietate privată pentru aceste categorii de persoane și creează totodată premisele abuzului de drept, manifestat sub forma introducerii discreționare a unor astfel de cereri în instanță. De asemenea, arată că prin efectul dispozițiilor criticate "se instituie anumite discriminări în sensul că se instituie prezumția de culpă a persoanei care a avut calitatea de administrator în cadrul societății". Tribunalul Vâlcea - Secția
DECIZIE nr. 449 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233770_a_235099]
-
a salariatului, de situația obiectivă rezultată din deținerea de angajator a documentelor și a datelor necesare elucidării cauzei. De asemenea, [...] accesul liber la o activitate economică și libera inițiativă, consacrate de art. 45 din Constituție, nu conferă drepturi și puteri discreționare angajatorului în raporturile sale cu salariații. Aceste drepturi pot fi exercitate numai în condițiile legii." Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea
DECIZIE nr. 649 din 17 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266-268 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234136_a_235465]
-
4) al art. 65 din Legea nr. 360/2002 este precizat și conținutul măsurii punerii la dispoziție. Interpretarea dată acestuia de autorii excepției în sensul că sarcinile și atribuțiile pot fi stabilite pe această perioadă de șeful unității în mod discreționar și abuziv nu poate fi, însă, analizată de Curte, întrucât depinde de modalitatea practică de individualizare a acesteia la fiecare caz concret, nereprezentând o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii. Totodată, un raționament simetric cu cel cuprins în
DECIZIE nr. 413 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233551_a_234880]