4,906 matches
-
apărut și valorosul articol al domnului profesor, "Note de lector" , o sinteză profundă și de mare finețe asupra celui de al cincilea roman al meu dintre cele șase cărți publicate în perioada 2010 - 2014. Și acum să-i dăm voie distinsului coleg, domnului Mihai Știrbu, redactor șef al revistei "Moldova Literară" din Iași, să prezinte una dintre nenumăratele valori ale Moldovei, atât în domeniul artei, cât și al literaturii românești - pe distinsul domn profesor univ. dr. Mihai Păstrăguș din Iași, critic
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
perioada 2010 - 2014. Și acum să-i dăm voie distinsului coleg, domnului Mihai Știrbu, redactor șef al revistei "Moldova Literară" din Iași, să prezinte una dintre nenumăratele valori ale Moldovei, atât în domeniul artei, cât și al literaturii românești - pe distinsul domn profesor univ. dr. Mihai Păstrăguș din Iași, critic de artă și profesor univ. de estetică. Iată articolul, așa cum a apărut el în revistă: MIHAI PĂSTRĂGUȘ, O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEȘTI ============================================================================ Domnul profesor Mihai Păstrăguș rămâne, indiscutabil, o personalitate a
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
66-a zi de naștere. Cifrele evenimentului nu definesc un jubileu, dar eu cred că orice zi din viața celui la care mă refer e un motiv de sărbătoare. De ce? Fiindcă fiecare zi din viața Domniei Sale echivalează, prin distincta și distinsa personalitate pe care o reprezintă, cu adevărul întru românism, cu înalțimea curajului și a demnității civice, cu puterea vindecătoare a dăruirii de sine. Toate acestea având ca vehicul de exprimare - Cuvântul. Desigur e vorba de cuvântul omului, al Omului însă
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
câtorva cuvinte grele ale limbii române, cuvinte care chiar ni-l relevă nouă, cititorilor săi, pe cel căruia îi dedic aici modestul meu omagiu: Neam, Inimă, Carte, Ochi, Limbă, Adevăr, Eminescu; Dumnezeu, Artă, Basarabia, Imn, Jertfă, Acasă La mulți ani, distinsului Omagiat de azi din inima mea! (Și iertare, că îndrăznesc!) Gheorghe Pârlea 15 iulie 2014, Miroslovești P.S. Mi se asociază, în demersul meu aniversar, primarul comunei mele, dl Ionuț Gospodaru, care tocmai a semnat adresa de aducere la cunoștință a
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
Mi se asociază, în demersul meu aniversar, primarul comunei mele, dl Ionuț Gospodaru, care tocmai a semnat adresa de aducere la cunoștință a Hotărârii Consililui Local prin care, ca un omagiu prilejuit de aniversarea zilei de naștere, i se conferă distinsului Om de Cultură de la Chișinău titlul de Cetățean de Onoare al comunei Miroslovești, județul Iași. Referință Bibliografică: OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
ea de când era de-o șchioapă, nu li s-a părut o fată mai deosebit de frumoasă față de alte tinere de vârsta ei. Cris, sărbătoritul a rămas lângă limuzină ca un ins fără importanță, considerat poate de public șoferul acestei familii distinse, chiar dacă și el era îmbrăcat cum se obișnuia a se spune printre tineri, la patru ace. Iritat și puțin nervos, se urcă la volanul Fordului și ieși din parcare îndreptându-se spre strada care ducea la căminele studențești. Andrada care
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
se sărbătoarea împlinirea celor douăzeci și trei de ani și că pentru el se organizase un asemenea grandios eveniment, ci bunicii săi. La apariția lor, desigur că asistența va fi încântată să întâmpine și să fie în preajma unei asemenea perechi distinse, trecuți ușor peste șaptezeci de ani. Toată lumea era sosită la ora stabilită de familia lui Cris, unde dirijorul principal a fost de fapt bunica sa, care nici la vârsta aceasta nu s-a dezobișnuit de a-și impune autoritar punctul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. Apoi mai rămâne în sufletul nostru prin caracterul, onoarea și demnitatea lui, apoi vocea sa caldă dar în același timp hotărâtă și fermă
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
Dumnezeu. În mâna omului, bineînțeles. Este cel mai important, cel mai mare lucru posibil. Și de multe ori mă gândesc ce cinste are omul. Pentru că Dumnezeu a creat două lucruri nemaipomenite care nu se pot repeta. A creat o femeie distinsă care L-a născut pe Dumnezeu și a creat preoția care-L coboară de sus și îl naște din nou pe Sfânta Masă. Ce ziceți de lucrul acesta? Nu este o coajă de pâine acolo, este un Dumnezeu, este o
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
-ne pe noi”. Dar nu înlocuiește împărtășirea aceasta pipăită, simțită. Vedeți, de la început au fost tot felul de îndoieli. Dumnezeu a creat două lucruri extraordinare, care nu pot fi mai desăvârșite decât le-a creat El: A creat o femeie distinsă care a născut un Dumnezeu și a creat preoția, care L-aduce pe Dumnezeu de sus și-L naște din nou pe Sfânta Masă. La Heruvic, preotul citește o rugăciune: “ ... Tu ești Cel ce aduci, Cel ce Te aduci, Cel
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
d-na Sheffel, s-a îmbolnăvit de o boală gravă, incurabilă, și, cu două luni înainte de sfârșitul anului, n-a mai venit la ore. Soțul ei, d-l Sheffel, încerca s-o suplinească. Însă el era din alt aluat decât distinsa sa soție. Era înfrățit cu băutura, nu puteai avea bază în el. Se zicea că în viața lui a mai fost dascăl la o biserică, știa de acolo felurite cântece. Tot el ne-a învățat să cântăm imnul țării de
ÎNVĂŢĂTORUL SHEFFEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349420_a_350749]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > RAIUL, IADUL ȘI RE-REÎNCARNAREA. Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1254 din 07 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Comentare pe marginea lucrării Raiul, iadul și reîncarnarea a distinsului meu prieten Paul Gheorghiu. Raiul și iadul sunt noțiuni comune tuturor religiilor creștine. Credința Catolică admite un Dumnezeu mai îngăduitor. În bunătatea sa Dumnezeul Catolic nu judecă faptele dintr-o singură viață ci dă posibilitate spiritului să reflecteze asupra noțiunii
RAIUL, IADUL ŞI RE-REÎNCARNAREA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349752_a_351081]
-
după cum afirma Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, "un erou al credinței, un suflet de mare sfințenie și puritate". Personalitatea sa sintetizat-o foarte elocvent, Episcopul Emiliam Birdaș al Alba Iuliei, la înmormântarea Părintelui Dometie, în ziua de 6 iulie 1975: "Teolog distins, părinte duhovnicesc, spirit de înaltă jertfelnicie, altruist, gospodar de o mare capacitate... Și-a dat necontenit silința pentru a îmbogăți, lărgi și aprofunda, în toate fibrele ființei păstoriților săi, conștiința dăruirii de sine pentru interesele obștei, pildă dându-se, din
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
data de 6 iulie 1975. În cuvântul rostit la înmormântarea sa, Preasfințitul Părinte Episcop Emilian Birdaș al Alba Iuliei îl evocă în cuvinte deosebit de frumoase și de emoționante, reflectând și subliniind statura și personalitatea duhovnicească a Părintelui Dometie Manolache: “Teolog distins, părinte duhovnicesc, spirit de înaltă jertfelnicie, altruist gospodar de o mare capacitate... Și-a dat necontenit silința pentru a îmbogăți, lărgi și aprofunda, în toate fibrele ființei păstoriților săi, conștiința dăruirii de sine pentru interesele obștei, pildă dându-se, din
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
soarele românesc, îndepărtându-i scaunul, pentru a-i face loc să iasă de la masă. Ne-am încadrat în cercul larg de dansatori, iar pașii ni s-au acordat din mers. Dansa elegant și plutea ca un fulg, având o ținută distinsă, nici eu nu mă lăsam mai prejos și câteva perechi de ochi ne urmăreau deja cu admirație. Atunci i-am luat primul “interviu”, aflând că este unguroaică, dar locuiește la Košice în Cehoslovacia și mai are o săptămână de stat
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
mezzosopranei Ionela Florentina Soare, de la Teatrul Muzical ,, Nae Leonard ,, din Galați, fostă elevă a doamnei prof. Mariana Iordache. Revista ,, Casa Artelor ,, lansată în partea a doua al acestui eveniment, este concepută și tipărită impecabil, între coperțile căruia semnează scriitori și distinși profesori care predau în Școala Populară de Arte ,, Vespasian Lungu ,, . Revista Casa Artelor, a pornit cu primele numere în succes, și sper așa să rămână ! Referință Bibliografică: Revista ,,Casa Artelor,, / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1481
REVISTA ,,CASA ARTELOR,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349901_a_351230]
-
organizată de una din școlile din zona în acest loc?” „Ce putem face în timpul liber când venim la Sinaia?”, se întreabă pe de altă parte oaspeții stațiunii. Unul dintre răspunsurile posibile ar putea fi: „”Mergem la Stânca Sfânta Ana!”. Dar distinșii oaspeți nu pot fi primiți oricum, și atunci: ce este de făcut? - Locul și imaginea lui (în ilustrate, hărți sau monografii) trebuie să apară în oferta stațiunii. - Traseul trebuie marcat cumsecade, deblocat și indicat pe hărțile turistice. - Pentru a degaja
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
particip cu o expoziție de grafică numită „ Omagiu lui Enescu”. Tot în această perioadă s-a organizat și Concursul de interpretare muzicală „ Jurjac „ - ediția a-III-a, cu elevi cuprinși între clasele școlare, de la a-III-a, până la a-X-a. Atunci i-am cunoscut pe distinșii dascăli ce au făcut parte din juriu, doamna prof. de vioară Mihaela Tomescu, și soțul domniei sale, prof. de pian, Adrian Tomescu. Acestor distinși oameni, li s-au alăturat și alți invitați, oameni de cultură ai orașului, spirite exemplare în activitățile
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
unele cu această ocazie, altele în viitor. Din colecția Muzeului (deși județul Mehedinți este privit în întreg că o zonă etnografica de sine stătătoare, totuși unii dintre cercetători disting mai multe subzone etnografice printre care cea din nord denumită de distinsa etnografa Marcela Bratiloveanu Popilian de la Craiova, PlaiulCloșani, ) au fost selectate în jur de 20 de exemplare din subzona Plaiul Cloșani. Expoziția de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloșani, piesa principala de port, printre primele realizate de oameni, întâlnită
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. și chiar mai mult. Aceste monede fiind emise pe timpul lui Filip și Alexandru cel Mare. Distinsul nostru înaintaș arată că piesele ce atestă istoria noastră, se regăsesc în muzee din Europa și nu în cele românești unde ar trebui să le fie locul. Precizările istorice despre romani arată că aceștia au cucerit unele zone temporar, dar
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
cât și monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înțeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale. Un mare istoric și arheolog recunoscut a fost și va rămâne distinsul profesor Vasile BORONEANȚ (n.28-decembrie 1930), a avut mari contribuții la cercetările efectuate în Clisura Dunării în perioada anilor 1970 și chiar mai târziu, făcând diverse comunicări despre această zonă. Voi încerca în continuare să prezint mai multe date despre
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
este trac de-al nostru... -Bine v-am găsit! - îi salută Micheru care-i urmărise și se-apropiase de ei. Veronica îl privi, era un tânăr brunet, cu chică, îmbrăcat într-un costum negru; ochi mari, frunte largă, nalt și distins... -Bine-ai venit, domnule Micheru! Dar Natalița unde e? -Natalița are spectacol la Odeon; se dă o serbare în cinstea unor oaspeți de la Buda! -Dumnealui e domnul Micheru, cel care ne-a mai cântat la vioară - o lămuri Mihai pe Veronica
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
VA UREAZĂ SĂRBĂTORI FERICITE !. REMEMBER 2013 :GALA PREMIILOR FESTIVALULUI - CONCURS NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIȚIA A II-A, FOCȘANI Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Redacția revistei BOGDANIA va urează, distinși colaboratori și cititori, dragi români de pretutindeni, SĂRBĂTORI FERICITE, alături de cei dragi, cu sănătate, belșug și voie bună. LA MULȚI ANI! Revista de creație și cultură “BOGDANIA”( http://revistabogdania.ro/ ) : Redactor șef - Ing. Ionel MARIN (în foto,acordând premii literare
REVISTA BOGDANIA VA UREAZA SARBATORI FERICITE !. REMEMBER 2013 :GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NATIONAL DE CREATIE LITERARA “BOGDANIA”, EDITIA A II-A, FOCSANI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1091 [Corola-blog/BlogPost/347604_a_348933]
-
reuniunii, energica publicistă Mariana Cristescu, a reușit transformarea unui eveniment aparent previzibil, într-unul în care s-a ales bobul de neghină, iluzia de certitudine, convingerea fermă de palida afirmare a unor convingeri puerile, fără viitor. Partenerul de proiect al distinsei domnițe, tocmai nominalizate, a fost și rămâne uluitorul personaj Lazăr Lădariu, care conduce redacția cotidianului mureșean „Cuvântul liber”, cel legitimat de aniversarea anunțată, a unui sfert de veac, de existență liberă, în România postdecembristă. Un ziar cu un tiraj comparabil
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
ea de când era de-o șchioapă, nu li s-a părut o fată mai deosebit de frumoasă față de alte tinere de vârsta ei. Cris, sărbătoritul a rămas lângă limuzină ca un ins fără importanță, considerat poate de public șoferul acestei familii distinse, chiar dacă și el era îmbrăcat cum se obișnuia a se spune printre tineri, la patru ace. Iritat și puțin nervos, se urcă la volanul Fordului și ieși din parcare îndreptându-se spre strada care ducea la căminele studențești. Andrada care
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]