10,318 matches
-
dar întâlnite în diferite culturi, remarcăm faptul că acestea conțin în interiorul lor motive dominante, fac referire la o categorie fundamentală care nu cuprinde atribute pentru a fi considerate imagine. Arhetipul ar fi, prin urmare, o întrebare anistorică, un motiv primordial, dobândit inconștient de individ prin apartenența la specie, motiv care, așa cum am văzut, se obiectivează, devine viu prin mituri și simboluri determinate istoric și cultural. După cum spuneam, arhetipul este un silogism incomplet, din care lipsește concluzia, aceasta putând fi regăsită în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mult). Motivația intrinsecă este fundamentul formării competențelor gîndirii logicomatematice și a utilizării strategiilor de raționament operațional-formal, dar pentru obținerea succesului nu este suficient acest lucru, mai trebuie și ca elevul să aibă motivația care să-l determine sa utilizeze competențele dobîndite. Motivația intrinsecă este mai importantă și mai eficientă În Învățare decît cea extrinsecă, dar la vîrste mici, acest raport se inversează. Analizînd relația dintre performanță și motivația extrinsecă, se constată o creștere a performanței proporțională cu intensificarea motivației numai pînă
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
pericolul formalismului și al standardizării cunoștințelor. Cu toate acestea, integrarea noilor tehnologii În structura de acțiune specifică metodei didactice conferă activității elevului un caracter reactiv și proactiv, În raport cu informația vehiculată, cu timpul real de Învățare, cu valoarea formativă a cunoștințelor dobîndite. IV. COMUNICAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE Societatea viitorului este o societate informațională, apărută datorită vastei răspândiri a noilor tehnologii privind informația și comunicarea. Secolul al XXIlea a adus cu sine schimbări majore În ceea ce privește dezvoltarea abilităților de a găsi, acumula și
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a depăși obstacole În scopul de a Învăța cu succes. Această competență presupune dobândirea, producerea și asimilarea unor noi cunoștințe și deprinderi, precum și recurgerea la consiliere. Competența de a Învăța presupune ca persoanele care se formează să construiască peste cunoștințele dobândite anterior și peste experiența de viață, În scopul de a folosi și aplica cunoștințe și deprinderi Într-o varietate de contexte. Aceasta include abilitatea de organiza eficient timpul, de a rezolva probleme, de a achiziționa, procesa, evalua și asimila noi
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
a unui ancoraj enunțiativ-general și stabilirea unui macro-act de discurs, dat sau derivabil), pe de o parte, iar pe de altă parte, în recunoașterea unei grupări de propoziții în structură secvențială specifică. Această grupare poate corespunde fie unei structuri secvențiale dobîndite, din punct de vedere cultural, prin inculcare, familiară deci auditorului/cititorului, iar în acest caz vom vorbi de SUPRASTRUCTURĂ, fie unei structuri secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o vom desemna prin noțiunea planul textului. Diferența majoră dintre suprastructură
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
inculcare, familiară deci auditorului/cititorului, iar în acest caz vom vorbi de SUPRASTRUCTURĂ, fie unei structuri secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o vom desemna prin noțiunea planul textului. Diferența majoră dintre suprastructură și planul textului constă în caracterul dobîndit și memorat ("profund") al celei dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul dat, supus variației ("superficial") al celui de-al doilea. Întrebarea (la care vom încerca să răspundem mai ales în capitolul 3) este următoarea: se poate vorbi de suprastructură
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reflectă realitatea obiectivă și necesitățile de ordin practic care acționează la nivelul oricărui nucleu social. Conștientizarea acestui obiectiv se realizează prin lecțiile de limba și literatura română, care formează elevilor priceperi și deprinderi de a opera cu noțiunile de limbă dobândite. Aceste instrumente operaționale se formează și se fixează greu, într-o perioadă îndelungată, printr-o diversitate de exerciții aplicative (ex. de vocabular, ex. de gramatică, ex. ortoepice, ex. ortografice, ex. combinate etc.), implicând o permanentă supraveghere și corectare a exprimării
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
este caracteristic în procesul de învățare a scrierii ortografice în ciclul primar este că, în clasele I-II, ortografia nu poate fi explicată și învățată pe suportul noțional al teoriei lingvistice, cunoștințele de limbă neavând suportul gramatical adecvat, acestea fiind dobândite pe plan intuitiv și concret-aplicativ, urmând ca în clasele IIIIV, pe măsură ce acumulează noțiuni și capacități exacte din compartimentele limbii, să învețe ortografia pe suportul noțiunilor lingvistice care reglementează normele scrierii corecte. Așadar, noțiunile de limbă, care includ și ortografia și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
sentimente frumoase și de noblețe necăutată, oameni ai satului Giurgioana, comuna Podul Turcului, Bacău, localnici sau împrăștiați în cele patru zări ale țării și ale Lumii, ne-am reunit la ceas de mare sărbătoare să aducem prinosul cunoștințelor și averilor dobândite, respectul nostru față de locurile copilăriei și față de înaintașii satului, oameni care au scris istorie și care vor rămâne în Istorie pentru toate vremurile ce vor veni. Satul este de pe vremea marelui Ștefan, biserica noastră împlinește 150 de ani de la prima
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
al patrulea frate al Ordinului, numărat fiind și Fericitul Francisc). Spunea așadar: «Magna gratia est non habere gratiam»: este un mare har al cerului să nu ai niciun har; voia să se refere nu la harurile infuze, ci la cele dobândite, fiindcă din cauza acestora sunt unii care duc o viață rea (p. 266). ... Dumnezeu nu a săvârșit nicio minune la moartea fratelui Nicolaie din Montefeltro, fiindcă el îl rugase în acest sens, asemenea celuilalt frate, Sfântul Egidiu de Perugia, ce îi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de educație fizică, contribuind la dezvoltarea personalității copilului. Jocul are un caracter fizic și moral, bine organizat, solicitând toți elevii, facilitează transferul de noțiuni, principii și percepte.Este cadrul propice în care elevii pot să exerseze și să aplice conținuturile dobândite, un instrument nelipsit din orele de educație fizică. Mijloacele educației fizice Literatura de specialitate menționează o mare varietate de mijloace, utilizarea lor favorinzînd sporirea eficienței lecțiilor de educație fizică și antrenament sportiv. Mijloace specifice: -Exercițiul fizic; -Aparatura de specialitate; Mijloace
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
poate fi înțeleasă, explicată și desfășurată eficient fără o raportare la conceptul de sine, pentru că între EL și lume se află o relație directă. Poartă am-prenta experiențelor lumii și ale propriei existente. Se constituie pe baza comportamentelor culturale, a cunoștințelor dobândite, a abilităților, a credințelor, a atitudinilor, a sentimentelor, nevoilor, scopurilor, si așteptărilor trecute și viitoare". Drumul spre ceilalți este influențat de imaginea de sine. Sinele favorizează cunoașterea noastră și, astfel, a altora, prilejuind identificarea căilor de intervenție pentru ameliorare și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sub multiple fațete. La fel de benefică este este cunoașterea intercondiționării diversilor factori ai acestui proces. Oricît de talentată (factor înnăscut) este o persoană, sub aspectul potențialului creativ, ea nu se va putea manifesta dacă nu are cunoaștere teoretică, tehnică și organizatorică, dobândită sau dacă nu există un mediu permisiv, apt să-I primescă și să-I utilizeze ideile (factor social). Multitudinea de factori, potrivit studiilor diverșilor autori se grupează în: a. factori individuali (interni sau endogeni), intelectuali și nonintelectuali, ce definesc potențialul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
poate constitui un factor favorizator, dar nu și suficient pentru un producător de idei. Conceptul de ereditate se definește ca acea proprietate a mecanismelor vii de a transmite urmașilor caractere morfologice și fiziologice, cele transmise putînd fi completate cu cele dobândite. 2. Capacitatea de memorare, este utilă în faza de documentare, de acumulare de cunoștințe în domeniu. Pe acest fundament și în acest context, prin corelații pot apare idei și soluții originale. Memoria este acea însușire miraculoasă a creierului uman de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
efort depus se tinde spre atingerea acestora. O voință puternică și eficientă este marcată de rapiditatea în luarea unei decizii, concretizarea implementării rapide a lor, perseverență în lupta cu obstacolele, curaj în cazul acțiunilor riscante. Voința poate fi înnăscută sau dobândită prin educație și autoeducație. Există calități opuse voinței: teama de critică și autocritică, care îl împiedecă pe individ să-și susțină opiniile, demersul, dacă critica nu este constructivă și efectuată cu tact. Multe schimbări sau inovații au fost contestate la
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
soluția este personalitatea din echipă, care o va impune celorlalți. La fel, un lucru funcționabil nu trebuie înlocuit de noile produse, obținute în cercetări noi, acestea se impun cu greu pe piață. Neacceptarea lărgirii paletei cunoașterii, deoarece considerăm sistemul cunoașterii dobândit suficient și închis. Studiind lucrurile pe toate fațetele se observă că sunt necesare noi cunoștințe și perfecționări. Capacitatea redusă de memorare și de acces la cunoștințe poate determina un volum de cunoștințe redus, astfel că cercetătorul, prin combinarea acestora nu
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
pot fi schimbate, nici după voința zeilor, nici a oamenilor. Ghilgameș, la rîndul său, a încercat să forțeze limitele omului ca ființă muritoare. Apelează la ajutoare suprafirești, pentru a se angaja în aventuri spectaculoase: cunoaște numai înfrîngere și suferință. Înțelesul dobîndit, unic și universal arată și în acest caz că moartea ca moarte îl depășește pe om: viața aduce bucurie, moartea numai întristare. Omului nu-i rămîne decît să înțeleagă adevărurile relevate pentru totdeauna. Mitologia a arătat prin nume divine prestigioase
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
obligația de a conserva memoria dispărutului. Primul mod este reprezentat în oralitate de imaginea convențională a păstorului, interpretată în mai multe chipuri. Interesează aici măsura în care el se dovedește a fi conștient de iminența morții și are puterea sufletească (dobîndită și transmisă din generație în generație) s-o întîmpine împăcat și liniștit, deci cu bărbăție. Nu cade din condiția de om, din contra, depășește limita comună și devine un model de comportament „eroic” pentru colectivitate. În logica desfășurării dramei, nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
formative și prin prezența ei În viața cotidiană, prin mass-media, ca urmare a interesului mereu sporit, al tuturor față de faptele Înaintașilor. Didactica modernă, care nu mai acceptă stocarea cunoștințelor este preocupată din ce În ce mai mult de ceea ce vor face elevii cu cunoștințele dobândite, În orice moment al Învățării se simte raportul de interdependență existent Între efectele Învățării și condițiile În care acestea se realizează. Situația de Învățare pentru școlarii mici are o importanță deosebită, din două motive: aă suplinește lipsa de experiență a
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și consolidarea lor cu multă ușurință, cu interes, cu efort propriu. 1. Problematizarea, ca modalitate metodologică, orientează și activează gândirea elevilor În procesul Învățării dirijate a cunoștințelor, prin faptul că Îi conduce la rezolvarea unor situații reale aparente Între cunoștințele dobândite anterior de elevi și noile informații despre fenomenul sau procesul studiat. Prezentarea problemelor poate fi făcută În modalități variate, pornind de la diferite mijloace specifice: documente istorice, documente social-politice, beletristică și pe calea expunerii, comparației, modelării, descoperirii, conversației. Aplicarea problematizării presupune
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
cunoștințele asimilate anterior și pe cele pe care le indică situați nou creată; alegerea dintr-un sistem de cunoștințe, uneori incomplete, numai pe acelea care sunt necesare la rezolvarea situației date și completarea datelor care lipsesc; selectarea, prelucrarea, ierarhizarea cunoștințelor dobândite anterior și folosirea lor În condiții noi. La teme ca: Moldova În vremea lui Ștefan cel Mare, Lupta românilor pentru libertate și independență În timpul lui Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Unirea Principatelor Române etc. am formulat situații problemă care au
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și structurile societale prezintă în esență caracteristici fractale, autorepetitive. Așa cum istoria se repetă la scale din ce în ce mai largi, structurile societale se autoregenerează și îmbracă forme deja cunoscute, însă la niveluri superioare. Evoluția societală nu înseamnă altceva decât restructurarea modelelor formale deja dobândite. Cercetarea diacronică se poate reduce, după acest model, la cercetarea sincronică bazată pe morfogeneză. În ceea ce privește teoria catastrofelor, chiar dacă Thom este matematician și folosește aparatul conceptual al științei matematice (inclusiv pentru aplicarea teoriei sale în topologie), cred că teoria propusă de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sau chiar de a fi tratate ca națiuni, care sunt trăsăturile distinctive ale acestor etnii? Sunt oare ontologic esențiale aceste trăsături (ceea ce ar putea constitui un argument și pentru crearea, de exemplu, a unor state naționale) sau sunt ele non-esențiale, dobândite cultural? Multiplele teorii antropologice care răspund la întrebări de acest tip pot fi grupate în două curente principale: primordialism și modernism. Potrivit orientării "primordialiste", ca opusă celei "moderniste", există un primat (transcendent) al esenței națiunii asupra caracterului dobândit (adică învățat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ele non-esențiale, dobândite cultural? Multiplele teorii antropologice care răspund la întrebări de acest tip pot fi grupate în două curente principale: primordialism și modernism. Potrivit orientării "primordialiste", ca opusă celei "moderniste", există un primat (transcendent) al esenței națiunii asupra caracterului dobândit (adică învățat sau, pentru unii autori, "cultural") al națiunii. Teoria "modernistă" susține, dimpotrivă, că principalele trăsături ale unei națiuni sunt învățate sau dobândite, adică au un caracter mai degrabă cultural, non-esențialist, sau contingent (v. Cotoi, f.a.). Putem observa că disputa
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
modernism. Potrivit orientării "primordialiste", ca opusă celei "moderniste", există un primat (transcendent) al esenței națiunii asupra caracterului dobândit (adică învățat sau, pentru unii autori, "cultural") al națiunii. Teoria "modernistă" susține, dimpotrivă, că principalele trăsături ale unei națiuni sunt învățate sau dobândite, adică au un caracter mai degrabă cultural, non-esențialist, sau contingent (v. Cotoi, f.a.). Putem observa că disputa dintre cele două orientări se desfășoară mai ales pe palier teoretic ontologic. Din perspectiva mea, esențiale sunt însă în principal consecințele empirice care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]