2,116 matches
-
obiectiv, științific, rațional) la postmodernism (relativ, experimental)". Acestora, teologia trebuie să le răspundă că Biserica este destinată unei alte căi, pe care el o numește transmodernism, ceea ce vrea să spună că Dumnezeu este "deasupra (trans) problemei paradigmelor umane". Le reproșează doctrinarilor modernismului și postmodernismului că ocultează "întreaga esență a teismului veritabil", dat fiind că Dumnezeu este deasupra și dincolo de ceea ce gândește omul despre El. În viziunea teologică a lui J. J. Fanella, transmodernismul arată că Dumnezeu scapă determinațiilor epistemologiei umane, că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la început (dacă lăsăm la o parte precedentul Negoiță), dar constituind-se într-un fenomen perfect pancronic prin două-trei contribuții, deocamdată, între care încercările lui Ion Popescu-Brădiceni (încă nu suficient de limpezi, în pofida hărniciei autorului) și ale subsemnatului, cu semne doctrinare în curs de cristalizare de prin anul 2000 încoace. Postându-se dincolo de mode, transmodernismul nu riscă să iasă din ceea ce se numește actualitate, fiindcă mizele sale nu se pot învechi, încercând să introducă, în spiritul veacului, vechiul principiu bizantin al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
De aceea Noica nu a aderat deloc la ideea eternei reîntoarceri a lui Nietzsche, prefigurată, altminteri, de Goethe, ca și de Eminescu. În schimb, într-o lectură simplificatoare de sens opus a lui Nietzsche, eterna reîntoarcere va fi preluată de doctrinarii postmoderniști ai teoriei simulacrelor (Derrida, Vattimo, Deleuze). Ei au preluat în atare sens imaginea muzeului de măști al lui Nietzsche. Și am văzut cum apare totul răsturnat decât la Eminescu: alte piese, aceleași măști. Pentru a rezolva paradoxul diferenței ontologice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
budist] Când vorbim despre „etică budist]”, ne referim la analiza și la perspectivele lui Buddha cu privire la probleme etice, care se reg]sesc dispersate în discursurile lui, precum și în reflecțiile specifice tradițiilor de mai tarziu. Cu toate acestea, discursurile constituie substanță doctrinar] esențial] pentru analiză problemelor etice într-o viziune budist]. Deși nu reprezint] un tratat bine închegat în materie de etic] filosofic], discursurile conțin abord]ri teoretice asupra unor probleme etice fundamentale. Ins], dincolo de analiză rațional] a acestor probleme, Buddha a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
culturii naționale și operă de artă tipografică. În 1642 ia parte, alături de cei trei episcopi ai Moldovei și de egumenul de la Trei Ierarhi, la un important eveniment al Bisericii Răsăritene- sinodul ecumenic ținut la Iași, unde se dorea o limpezire doctrinară a ortodoxiei, tulburată de luptele confesionale din epocă. Prezența teologilor români a însemnat o mediere între lumea greacă și cea slavo-răsăriteană și o temperare a presiunilor făcute de Patriarhia Constantinopolului pentru anatemizarea fostului patriarh, Chiril Lucaris. Sinodul condamna doar lucrarea
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
de la opera lirică propriu-zisă” (Alexandru Ruja). Titlurile capitolelor lămuresc dinamica de ansamblu a demersului: Contextul inovator, Spre un nou ideal estetic. Cucerirea modernității. Atitudinea față de tradiție, Muzicalizarea. Poetica implicitării, Retorica analogiei, Criteriile limbajului liric, Verslibrismul. Efortul de fixare a aspectului doctrinar, ideologic și teoretic al simbolismului poetic românesc se întreprinde nuanțat, în deplină cunoștință de cauză. Dificultățile sunt relevate de V. de la bun început, atunci când își caracterizează demersul ca unul „descriptiv, vizând mai întâi codurile poetice normative pe care teoreticienii simbolismului
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
Barbu" -, este indiciul unei veritabile „prăbușiri a sensibilității religioase”. În competiția purtată cu timpul principelui sau cu timpul profesional-burghez, al negustorului, Biserica ortodoxă, handicapată de tarele ei constitutive („caracterul dogmatic Împlinit odată pentru totdeauna, mai presus de orice examinare”, „izolaționismul doctrinar”, „relaxarea disciplinară produsă de diversitatea situațiilor politice la care a fost nevoită să se adapteze”), nu avea nici o șansă. Sărbătoarea și comuniunea creștină sunt Învinse de spiritul egoist al căpătuielii individuale: De acum Înainte, timpul care nu mai aparține Bisericii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideologilor români din Transilvania. În cazul lor, impactul mesajului italian se soldează cu efecte imediate, marcând În mod automat o reacție. Aceasta va depăși palierul unor mentalități difuze, fiind prin excelență o reacție ideologică, modulată din direcția imperativelor politice și doctrinare ale militantismului național românesc. Înregistrând atitudinile extrem de diverse asumate de liderii ardeleni, observăm că delimitarea lor În raport cu demersul italian reprezintă situația cea mai frecventă. Chiar dacă exista un climat general favorabil efortului emancipator, reacțiile politice se vor cristaliza În funcție de anumite repere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să ne ferim atât de falsul relativism cât și de falsul absolutism sunt un rezultat al procesului istoric de evaluare, proces pe care, la rândul lor, aceste valori ne ajută sa-1 înțelegem. Replica la relativismul istoric nu este un absolutism doctrinar care apelează la "natura umană neschimbătoare" sau la "universalitatea artei". Trebuie mai degrabă să adoptăm o concepție pentru care cel mai potrivit îmi pare termenul de "perspectivism". Trebuie să putem raporta o operă literară la valorile propriei ei epoci și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
dreptatea diverselor partide, ci să o sublinieze exclusiv pe cea a partidului pe care îl reprezintă. Ea nu trebuie să caute adevărul în mod obiectiv, dacă acesta este favorabil celorlalți, și nici să-l prezinte maselor sub pretextul unei echități doctrinare, ci să-l urmărească exclusiv pe cel care îi este favorabil”. Propaganda comunistă nu va accepta sub nici o formă că are și capitalismul părțile lui bune. Dacă mănânci un alt iaurt în afară de Activia, existența ta devine demnă de pana unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îndepărtarea de orașul artificial, fals, corupt și afundarea într- un sat „folcloric”, uitat de lume, unde inginerul, agronomul, profesorul, medicul tânăr vor aduce lumină și vor lupta cu mentalitățile învechite. Anticitadinismul cinematografic, inaugurat în 1961 cu Poveste sentimentală, ia proporții doctrinare, cu consecințe în viața reală. Spre sfârșitul deceniului, orașele mari sunt interzise absolvenților prin decret, toată lumea primește repartiție „la țară”, unde, eventual, poate să râdă la filmul Toamna bobocilor. Dar cea mai mare greșeală pe care o poate face un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
politic cu multiple solicitări identice poate fi evitată în principal prin asumarea de către partidele politice a funcției de agregare a intereselor similare. Complementar, este necesară o ierarhizare a priorităților, altfel spus stabilirea agendei politice în funcție de agenda publică și de orientarea doctrinară, luând în considerare și contextul global. În țara noastră, din punct de vedere legislativ, în articolul 8 al Constituției României este prevăzut faptul că partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând ordinea de drept
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
uitării, parțial din cauza nereușitelor sale În planul politic. CÎnd G. Călinescu, unul dintre exegeții de seamă ai literaturii române, avea cuvinte elogioase pentru poezia lui, cînd Ș. Cioculescu Îl situa, În Revista Fundațiilor, 1938, printre cei mai de seamă ziariști doctrinari, din linia mare a lui Eminescu, cînd măsura În care s-a implicat În realizarea idealurilor naționale poate fi dată oricînd ca model, așternerea acestui văl e nemeritată, cu atît mai mult astăzi, cînd integrarea În marea familie europeană reclamă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Factorul geografic își punea și de această dată amprenta decisiv asupra evoluției istorice a Turciei, ale cărei interese deveneau tot mai apropiate de cele ale americanilor, ce-și făceau simțită acțiunea economică, politică sau militară, promovându-și cu certitudine interesele doctrinare. Interese sovietice și americane la Marea Neagră la finalul celui de-al doilea Război mondial Zona Bazinului Pontic a reprezentat de-a lungul timpului un spațiu al intersecțiilor unor mari culturi, civilizații și religii (Creștinismul și Islamul), precum și al ciocnirilor de
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
contracareze Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Între 9-12 ianuarie 1951 la Moscova a avut loc Consfătuirea reprezentanților țărilor cu democrație populară (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria) și ai Uniunii Sovietice. La această întâlnire Moscova a trasat directivele pentru uniformizarea organizatorică, doctrinară și logistică a armatelor statelor din lagărul socialist, după model sovietic. Tot acum Stalin a hotărât formarea Comitetului de Coordonare, o structură politico-militară, pe care probabil intenționa să o transforme într-o organizație asemănătoare NATO. După ce autoritățile vest-germane au aderat
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
A vorbi despre nașterea astrologiei pe șesurile Mesopotamiei, înseamnă a cerceta însăși începuturile acestei arte în general, deoarece mărturia unanimă a antichității greco-romane, scrierile ebraice și arabe nu ne lasă să alegem decât între două ținuturi: Egiptul și Chaldeea. Unitatea doctrinară și metodologică între credințele celor două hotare nepermițând să se admită o încolțire și o creștere independentă, alegerea cea mai potrivită și recunoscută astăzi este în favoarea Chaldeei (în lumea greco-latină, numele de chaldeeni era sinonim cu cel de astrologi, atât
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Sociologia familiei 55 referințe Sociologia medicinii 115 referințe Socioterapii de reinserție socială 99 referințe Ștefan G. Vârgolici traducător 33 referințe Teatrul istoric în versuri (sec. 19) 68 referințe Tehnologii geodezice spațiale. Topografie generală și specială. Legislație funciar-cadastrală 143 referințe Temeiurile doctrinare ale formării și trăirii duhovnicești din Sfânta Evanghelie a lui Matei 73 referințe Timpul (categorie filosofică) 41 referințe Traduceri românești din L. Feuchtwanger. Contribuții la o bibliografie americană 62 referințe Traductologie 108 referințe Traficul de persoane 62 referințe Transcendent și
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Ideile socialiste au sorgintea in perioada Revoluției Franceze (1789 - 1794), când un grup de gânditori, reprezentând curentul Iluminist s-au erijat în doctrinari ai egalitarismului social. La inceput, socialismul era văzut ca o orânduire social - politică utopică. Primii socialiști utopici au fost francezii Fourier și Saint Simon și englezul Owen. Ei formulaseră o doctrină, care se va dovedi fără aplicabilitate în practică, datorită
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
credință, precepte și sfaturi conținute în Revelația divină, puterea indirectă este puterea spirituală, aplicată lucrurilor temporale; principiile care evidențiază actele propriu-zise ale puterii indirecte se regăsesc evident și valorează a fortiori pentru repercusiunile pe care măsurile luate în numele puterii directe (doctrinară sau disciplinară) asupra spiritualului le pot avea, în anumite cazuri, în domeniul temporalului. Obiectul formal al puterii indirecte îl constituie ratio peccati, element moral vizând binele spiritual și viața Bisericii, care se găsește antrenată în domeniul temporal. Materia acestei puteri
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu care fusese înfrățit în comunitatea originară de iubire, în autoritatea liber consimțită". Acest principiu care s-a constituit ulterior autonom și antagonic, ca spirit de protest, de eliberare, marchează medievalitatea germană. De aceea, luteranismul semnifică "precipitatul ultim, închegarea lui doctrinară pe tărâmul religios la sfârșitul Evului Mediu". Mircea Vulcănescu remarcă cu profundă îndreptățire faptul că spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la Tauber, la Böhme, ca și în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
remarcă cu profundă îndreptățire faptul că spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la Tauber, la Böhme, ca și în întreaga mistică occidentală. Perceput nu din prisma structurii sale doctrinare, ci a dominantelor sale spirituale, luteranismul rămâne "prețul unui păcat specific al Apusului, la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
neotestamentară, reprezintă o trăsătură fundamentală a Ecclesiei. Prin iconomia Întrupării și prin lucrarea de mântuire, Biserica trebuie să reunească tot ceea ce ființează: Dumnezeu, om și creație. Biserica este "noua creație" a Sfintei Treimi. Principiul comuniunii funcționează fie la nivelul structurii doctrinare și sacramentale, fie la nivelul deschiderii sale ecumenice. Recapitularea virtuală în Iisus Hristos et actualizarea sa prin Biserică sunt aspecte fundamentale ale lucrării de mântuire în teologia ortodoxă. Prin urmare, iconomia divină devine sursa și fundamentul iconomiei bisericești. A doua
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
răsăritene la cea occidentală în vederea refacerii acelei legături pierdute. Estetica Ortodoxiei În studiile teologice românești, discuțiile referitoare la o estetică religioasă, serios articulată și bine argumentată, sunt de-a dreptul sporadice, iar atunci când apar, sunt lipsite de o minimă consistență doctrinară. Pe acest fond relativ sărac pentru spațiul teologic și intelectual, deopotrivă, apariția lucrării domnului Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei (2 vol., Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Editura Doxologia, 2009) constituie o premieră ce merită toată atenția, mai ales că
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se cere a fi atent exploatat, cu atât mai mult cu cât se încearcă fundamentarea unui nou domeniu: estetica teologică, à rebours, prin demontarea unor false prejudecăți referitoare la autonomia unei discipline, precum estetica sau la posibilitatea de raportare, metodologică, doctrinară, a teologiei la istoria formelor estetice. Relația dintre teologic și estetic, riguros definită de domnul Mihail Diaconescu, în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
impune ca o consecință a iubirii de Dumnezeu nu se susține nici măcar scripturistic, textele evanghelice fiind extrem de clare în acest sens. Astfel, argumentul pentru extinderea conceptului de iubire la aproape nu există. Demonstrația lui Nae Ionescu este convingătoare, bine motivată doctrinar, canonic, fără nici o urmă de confuzie. În volumul al doilea al tratatului său consacrat ipostazelor artei, profesorul Mihail Diaconescu, în cadrul unui exercițiu analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante, printr-o serie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]