3,782 matches
-
sfîrșește prin a deschide calea pentru reîntoarcerea inchizitorilor? Nu ne aflăm oare, în acest moment, chiar la joncțiunea prin care au trecut numeroase civilizații anterioare, de vreme ce cultul egocentric al profitului și al plăcerii face jocul inamicilor liberului arbitru? Cînd refuzul dogmei devine singura dogmă, intangibilul suprem, deși nimic nu este intangibil, nici chiar credința ultimă, comună, deși nici o credință comună nu e de dorit; cînd fiecare, per total, consideră că relativul unei valori nicicînd nu va valora cît absolutul unei vieți
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
deschide calea pentru reîntoarcerea inchizitorilor? Nu ne aflăm oare, în acest moment, chiar la joncțiunea prin care au trecut numeroase civilizații anterioare, de vreme ce cultul egocentric al profitului și al plăcerii face jocul inamicilor liberului arbitru? Cînd refuzul dogmei devine singura dogmă, intangibilul suprem, deși nimic nu este intangibil, nici chiar credința ultimă, comună, deși nici o credință comună nu e de dorit; cînd fiecare, per total, consideră că relativul unei valori nicicînd nu va valora cît absolutul unei vieți, echivalentul generalizat al
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
naționalism și totalitarism FIECARE (populație, societate, lume) individualism și anomie FIGURĂ A TIMPULUI (ȘI VECTOR) CERC (Etern, repetiție) Arheocentrat LINIE (istorie, Progres) Axată pe viitor PUNCT (actualitate, eveniment) Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS (utopii, sisteme, programe) IMAGO (afecte și fantasme) ORGANON SIMBOLIC RELIGII (teologie) SISTEME (ideologii) MODELE (iconologie) CLASA SPIRITUALĂ (DEȚINĂTOAREA SACRULUI SOCIAL) BISERICA (profeți și clerici) Sacrosanct: DOGMA INTELIGHENȚIA laică (profesori și erudiți) Sacrosanct: CUNOAȘTEREA MASS-MEDIA (difuzori și producători) Sacrosanct
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS (utopii, sisteme, programe) IMAGO (afecte și fantasme) ORGANON SIMBOLIC RELIGII (teologie) SISTEME (ideologii) MODELE (iconologie) CLASA SPIRITUALĂ (DEȚINĂTOAREA SACRULUI SOCIAL) BISERICA (profeți și clerici) Sacrosanct: DOGMA INTELIGHENȚIA laică (profesori și erudiți) Sacrosanct: CUNOAȘTEREA MASS-MEDIA (difuzori și producători) Sacrosanct: INFORMAȚIA REFERINȚA LEGITIMĂ DIVINUL (așa trebuie, e sfînt) IDEALUL (așa trebuie, e adevărat) PERFORMANTUL (așa trebuie, merge) MOTORUL OBEDIENȚEI CREDINȚA (fanatism) LEGEA (dogmatism) OPINIA (relativism) MODUL FIRESC DE
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și vrea ca filosofia să fie practicată precum o știință. În "Tratatul teologico-politic" subliniază separarea filosofiei de teologie. De la Descartes a împrumutat o rațiune utilă în atingerea unor adevăruri filosofice, a unor certitudini clare și distincte diferite de credință și dogme. Scripturile nu sunt texte sacre inspirate sau dictate de Dumnezeu. Ele sunt redactate de oameni pentru a impresiona mulțimile cu intenția convertirii. Identifică Infernul cu pasiunile rele. Păcatele sunt elemente ce împiedică omul să-și atingă perfecțiunea, să poată ajunge
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
absolut deloc supusă morții. Spinoza refuză filosofii care i-ar putea pleda cauza (Platon, Aristotel, Socrate). Alții ar putea fi mobilizați pentru cauza sa (Epicur, Democrit, Lucrețiu). Spinoza este ciudat cu materialismul lui fără materie, hedonism fără trup, religie fără dogme, este unitate fără urme de apoi, dorință fără carne etc. Spinoza poate fi citat ca un libertin al barocului. Preocuparea principală a libertinului este eliberarea, separarea registrelor Credinței și Rațiunii, a Teologiei de Rațiune, a spiritului de temporal, bucuria, plăcerea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
149 7. De la putere continentală la putere continentalo-maritimă / 151 8. Întâlnirea dintre vectorul demografic și cel economic / 153 9. Taiwan, o situație de casus belli a epocii noastre / 156 II. "Partidul Comunist, cel mai puternic împărat al Chinei" / 159 1. Dogma socialismului reconsiderată / 159 2. Un început modest încoronat de un succes răsunător / 160 3. "China nu este noua Japonie" / 165 4. Investițiile străine directe fecundarea potențialului chinez / 167 5. Geografia unei diplomații economice / 170 6. Corporațiile chineze adevărate amfibii, echipate
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
generația care vine. Impactul strategic al unei încercări de rezolvare în momentul de față ar fi așa de mare, încât pentru toată lumea este de preferat ca problema să fie amânată. II. "Partidul Comunist, cel mai puternic împărat al Chinei" 1. Dogma socialismului reconsiderată Nu vom înțelege procesul masiv de dezvoltare a Chinei dacă nu vom avea o imagine clară asupra începuturilor sale, asociate limpede cu plenara Comitetului Central al Partidului din decembrie 1978. Cum s-a întâmplat că într-o perioadă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de progres. A luat parcă un răgaz de zece ani de meditație adâncă asupra destinului său și a sistemului politic pentru care optase cu mai multe decenii în urmă. A ales să reformeze sistemul în profunzime. Cum? Modificându-i fundamental dogma (în termenii de astăzi putem vorbi despre o inovație de sistem). Dogma socialismului era reprezentată de unitatea indestructibilă dintre sistemul social și baza sa economică, adică proprietatea socialistă. Ortodoxia comunistă nu accepta alt tip de proprietate. Liderii chinezi au schimbat
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
adâncă asupra destinului său și a sistemului politic pentru care optase cu mai multe decenii în urmă. A ales să reformeze sistemul în profunzime. Cum? Modificându-i fundamental dogma (în termenii de astăzi putem vorbi despre o inovație de sistem). Dogma socialismului era reprezentată de unitatea indestructibilă dintre sistemul social și baza sa economică, adică proprietatea socialistă. Ortodoxia comunistă nu accepta alt tip de proprietate. Liderii chinezi au schimbat dogma și au convenit că proprietatea privată poate coexista cu socialismul. Apoi
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
în termenii de astăzi putem vorbi despre o inovație de sistem). Dogma socialismului era reprezentată de unitatea indestructibilă dintre sistemul social și baza sa economică, adică proprietatea socialistă. Ortodoxia comunistă nu accepta alt tip de proprietate. Liderii chinezi au schimbat dogma și au convenit că proprietatea privată poate coexista cu socialismul. Apoi, au promovat politici care să stimuleze noul tip de proprietate. Tot ce a urmat este legat de această inovație fundamentală. Puterea de astăzi a țării, ritmul în care a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de un pragmatism consistent și echilibrat. Accentele strategice s-au schimbat în acest interval, în funcție de prefacerile din viața reală, dar pragmatismul a devenit o linie de conduită consecventă, confundându-se cu politica de dezvoltare a Chinei contemporane. Subliniem că modificarea dogmei socialismului a condus la rezultate impresionante și pentru că procesul de aplicare a fost ghidat de o strategie graduală. Nu intrăm acum în amănuntele acestui proces, care face obiectul unor analize de substanță; am menționa, în acest context, doar analiza comparativă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
s-a concentrat nu pe proclamarea unor obiective, ci pe crearea unor mecanisme, pe modelarea unor atitudini noi, emancipate de prejudecată, atașate de adevărul faptelor. Întemeierea adevărului doar pe fapte a fost crezul real al acestei perioade. Nu au primat dogmele ideologice, ci abordarea prin încercare și eroare.262 Totul a îmbrăcat o formă graduală, nici o structură nu a fost desființată până când o alta, organizată pe bazele economiei de piață, nu a întrecut-o ca nivel al performanțelor. Din această perspectivă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
1994). Pentru Denis de Rougement, „proiectul Europa” are la bază un set de opțiuni fundamentale formulate în interiorul creștinismului cu ocazia marilor dezbateri doctrinare din conciliile secolelor IV și V. E vorba de valorizarea pozitivă a lumii materiale (decurgând din formularea dogmei Întrupării), de accentuarea libertății și responsabiltății individuale (care are la bază dogma persoanelor treimice) și de acceptarea istoriei ca timp al împlinirii (fundamentată în istoricitatea întrupării și în deschiderea eshatologică a timpului creștin). Trei afirmații radical antiplatonice care relegă formularea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de opțiuni fundamentale formulate în interiorul creștinismului cu ocazia marilor dezbateri doctrinare din conciliile secolelor IV și V. E vorba de valorizarea pozitivă a lumii materiale (decurgând din formularea dogmei Întrupării), de accentuarea libertății și responsabiltății individuale (care are la bază dogma persoanelor treimice) și de acceptarea istoriei ca timp al împlinirii (fundamentată în istoricitatea întrupării și în deschiderea eshatologică a timpului creștin). Trei afirmații radical antiplatonice care relegă formularea lui Nietzsche despre creștinism ca un „platonism pentru popor” în zona simplelor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe care se sprijină. În Europa, până în secolul al XVII-lea, era greu să fii creativ în numeroasele ramuri ale științei pe care Biserica avea un interes legitim să le protejeze - după cum o arată cazul lui Galilei. În Uniunea Sovietică, dogma marxist-leninistă avea prioritate față de domeniile științifice și ideile originale care intrau în conflict cu ea erau respinse. Cel mai celebru caz, desigur, este al lui Lâsenko, care a aplicat teoria lui Lamark la noi soiuri de grâu, întrucât această teorie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
desăvîrșirea” Începe, Întotdeauna, ca o simplă dorință și sfîrșește ca un exces: „Tot făcîndu-și cruce, și-a scos un ochi” (proverb) - cel cuprins de un zel nestăpînit În obținerea credinței celei mai Înalte devine bigot, gîndirea sa nemaiputîndu-se desprinde din dogme și prejudecăți”. * „Hoții care fură de la particulari Își duc viața În lanțuri; pe cînd tîlharii poporului trăiesc În aur și-n purpură.” (Cato) Pentru că aceștia din urmă dețin, din păcate, și controlul „puterii”. „Numai vezi să nu faci rău, În timp ce
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
deloc; că clerul și valeții Bisericii ne împiedică să trăim și ucid viața; că sexualitatea trebuie practicată în mod liber; că trupul funcționează după aceleași legi ca ale rațiunii; că lectura textelor presupune libertate de interpretare și nu supunere față de dogme; că sacramentele țin de ficțiune; că necesitatea își impune legea; și că, prin urmare, nu ne putem sustrage legilor ei, orice am face - acest om nu putea decât să supere Biserica... Ioan Teutonicul afirmă într-una din Predicile sale că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vorbă de credință oarbă, de abdicare de la orice spirit critic... Astfel încât putem consimți la opțiunea îndeobște admisă de critică: un Montaigne fideist. Desigur, fideistul afirmă necesitatea de a te mulțumi cu credința și de a refuza orice justificare rațională a dogmelor. Nu e nici o nevoie să ceri rațiunii dovezi ale existenței lui Dumnezeu sau ale excelenței religiei catolice. Să crezi în ea este de-ajuns... Fideismul recuză orice posibilitate de teologie. Și orice alienare a filosofiei de serviciul ei. De unde o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Și, de aceeași factură, Bernard Gui, Manualul Inchizitorului, trad. G. Mollat, vol. I și II, Belles Lettres, 1964. Găsim în prima carte o definiție a ereziei - ea califică astfel tot ce se îndepărtează, chiar și într-o măsură infimă, de dogmă... Raoul Vaneigem a sintetizat Rezistența la creștinism. Ereziile de la origini până în secolul al XVIII-lea, Fayard, 1993, într-un, „Que sais-je?” intitulat Ereziile, PUF, 1994. Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă filosofia în această perioadă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
luptă împotriva a tot ceea ce generează frică, teamă, durere, suferință. Ansamblul operei sale decurge din această unică preocupare: eradicarea negativității și definirea pozitivității ca realizare a păcii sufletului și a trupului. Nimic altceva. Epicurismul declară război miturilor, credințelor, ficțiunilor, religiilor, dogmelor, locurilor comune, iluziilor și altor bovarisme prezente în orice epocă. Excelent în medicina preventivă, Epicur îngrijește conform preceptelor chineze, făcând ceea ce trebuie făcut pentru a evita apariția răului. A-ți păstra sănătatea, a nu o pierde, pare mai ușor decât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nici unei religii, precum și al celor neafiliați în 1993, 1997, 1999 și 2005, pentru a studia dinamica în timp a fenomenului. Credința religioasă a fost construită ca indice compozit din două categorii de itemi: unii măsurând ideologia religioasă, iar ceilalți susținerea dogmei. În prima categorie sunt incluși itemii: „Cât de importantă este religia în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1 la 4), „Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.?” (răspunsurile fiind măsurate pe o scală de la 1
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
întrebările: „Credeți sau nu că biserica oferă răspunsurile potrivite la problemele morale și nevoile individului/problemele vieții de familie/nevoile spirituale ale oamenilor/problemele sociale din țară”). În a doua categorie de itemi sunt incluși cei referitori la suportul pentru dogma religioasă (index construit din răspunsurile pozitive la întrebările: „Credeți sau nu că există Dumnezeu, Viață după moarte, Rai, Păcat, Iad”). Datele nu au permis comparații de ordin longitudinal al nivelului religiozității măsurate ca indice compozit, de aceea am folosit pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Generația mea, de pildă, a repudiat multe valori ce păreau incontestabile părinților noștri. Ei se formaseră în spiritul fin de siècle de după 1900, un spirit pe de o parte individualist, estet, hedonist, critic, dar pe de altă parte tributar unor dogme pozitiviste și evoluționiste care le dădeau o suficiență plină de chietudine și confort intelectual. Așa-numita „generație tânără” a anilor 1930, față de care cei de vârsta mea eram mezini, repudia nu numai pe Max Nordau, dar, sub influența lui Pârvan
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
te mai bucuri: te-a costat prea mult suflet...” (L. Blaga) Tot făcându-și cruce, și-a scos un ochi. (Cel cuprins de un zel nestăpânit În obținerea credinței celei mai Înalte devine bigot, gândirea sa nemaiputându-se desprinde din dogme și prejudecăți.) „Dorințele aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru orice alt lucru.” (Platon) Omul supărăcios Îmbătrânește repede. (Suspiciosul nu știe de glumă, bănuindu-i pe toți de rele intenții față de sine: „Cugetul bun e cea mai bună pernă”.) Câinele
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]