1,677 matches
-
italiană în Egipt, în septembrie 1940 și respinsă de armata britanică, Hitler va trebui să trimită în Libia, în aprilie 1941, Afrikakorps a generalului Rommel pentru a redresa și stabiliza situația. La această dată, URSS rămîne ultimul obstacol în calea dominării întregii Europe Continentale de către Reich. Pînă la sfîrșitul lui 1940, Pactul germano-sovietic nu a fost repus în discuție. Stalin a profitat de contractul făcut cu Hitler și a reconstruit cu aproximație frontierele fostului Imperiu țarist. Dar în 1941, el este
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de la Birmingham în jurul anilor ´60, în pofida conceptelor "instabile", același Kellner subliniază meritul de a fi recunoscut importanța culturii media și implicarea ei în procesul de dominație. Dezvoltînd teoria dominației (de tip gramscian), revista "Screen", de pildă, va identifica formele de dominare și rezistență, rețelele de putere și strategiile contextuale, societatea fiind un sistem de dominare. Reproșurile însă nu întîrzie. Studiile culturale britanice ignoră cultura înaltă și acordă culturii de masă o falsă omogenitate. D. Kellner respinge, de fapt, neutralitatea conceptului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi recunoscut importanța culturii media și implicarea ei în procesul de dominație. Dezvoltînd teoria dominației (de tip gramscian), revista "Screen", de pildă, va identifica formele de dominare și rezistență, rețelele de putere și strategiile contextuale, societatea fiind un sistem de dominare. Reproșurile însă nu întîrzie. Studiile culturale britanice ignoră cultura înaltă și acordă culturii de masă o falsă omogenitate. D. Kellner respinge, de fapt, neutralitatea conceptului și vede în cultura de masă o ideologie. Mai mult, cultura media este o competiție
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
produse în serie și se oferă unui public larg. Ea are un pronunțat caracter comercial, distribuind, sub pavăza accesibilității, produse populare. Dar, să nu uităm ne previne un Kellner atent la nuanțe -, nu este pur și simplu un instrument de dominare ideologică (într-o accepție consensuală). Fiindcă, azi, pe de o parte, ne confruntăm cu o diversitate de opțiuni (vezi culturile alternative în ebuliție) iar, pe de altă parte, cu rafinate metode de supraveghere și manipulare. În alt sens, într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
produsele acesteia sînt, inerent, implicate în conflicte sociale între grupurile aflate în concurență și dau glas unor poziții conflictuale, uneori promovînd forțe progresiste sau de rezistență. Ca urmare, cultura media nu poate fi considerată pur și simplu un instrument de dominare ideologică, ci trebuie interpretată diferențiat și contextualizat în cadrul matricei discursurilor și forțelor sociale rivale care o constituie acesta fiind și scopul demersului meu în această carte. Și totuși, cultura media este într-un anume sens cultura dominantă; ea a înlocuit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
expresiilor prin care societățile produc cultura, dar și modul în care cultura, la rîndul său, modelează societatea prin influența exercitată asupra indivizilor sau grupurilor. Teoriile critice sociale conceptualizează structurile de dominație și rezistență. Ele evidențiază unele forme de opresiune și dominare prin contrast cu anumite forțe de rezistență care pot servi ca instrumente ale schimbării. Aceste teorii pun în lumină oportunitățile de transformare și progres social, dar și pericolele unei dominații sociale sporite. Teoria critică socială gravitează în jurul practicii sociale și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adesea crea propriile sale semnificații și utilizări ale acestor produse ale industriei de cultură. Și totuși, chiar focalizarea demersului critic asupra culturii media din perspectiva transformării acesteia în bun de larg consum, a reificării, a ideologiei și a intenției de dominare este cea care oferă un cadru corectiv foarte util la o abordare mai populistă și puțin mai relaxată a culturii media, abordare care tinde să renunțe la o poziție critică asupra fenomenului. Deși abordarea Școlii de la Frankfurt este părtinitoare și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
văzută ca un set de relații sociale de tip ierarhic și antagonic, caracterizate prin oprimarea păturilor subordonate de clasă, sex, rasă, minorități etnice sau naționale. Avînd ca bază modelul lui Gramsci de hegemonie și contrahegemonie, studiile culturale analizează formele de dominare hegemonică culturală și socială și caută forțe de opoziție și rezistență 24. Pentru Gramsci, societățile își mențin stabilitatea printr-o combinație de forță și hegemonie în care anumite grupuri și instituții își exercită autoritar puterea pentru menținerea barierelor sociale (de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Thatcher sau doctrina Reagan), dar și delimitarea unor forțe, grupuri și idei contrahegemonice care ar putea contesta și răsturna dominația existentă. Studiile culturale britanice s-au conectat astfel cu un program politic de transformare socială prin care identificarea formelor de dominare și rezistență putea interveni în procesul luptei politice. În cadrul discuțiilor de la Conferința de Studii Culturale de la Universitatea din Texas 1990, Richard Johnson a subliniat faptul că trebuie făcută o distincție între conceptul postmodernist de "diferență" și noțiunea de "antagonism" sugerată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
distincție între conceptul postmodernist de "diferență" și noțiunea de "antagonism" sugerată de Școala de la Birmingham, unde primul concept se referă adesea la o concepție liberală de recunoaștere și tolerare a diferențelor, în vreme ce antagonismul se referă la anumite forțe structurale de dominare, în cadrul cărora există relații de putere asimetrice în ariile de conflict. Există într-adevăr o mare diferență între simpla opoziție și anumite diferențe (ca, de exemplu, sus/jos, zi/noapte, 0/1) prin intermediul cărora se formează sistemele lingvistice și în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de antagonism (muncitori/șefi, bărbați/femei, albi/negri) în care termenii binomului sînt caracterizați de grade diferite de forță și coexistență într-o relație de antagonism și inegalitate. În cadrul unei asemenea relații, individul oprimat luptă pentru a înfrînge structurile de dominare pe diferite cîmpuri de luptă. Elementul-cheie aici este că tocmai această luptă împotriva factorului de dominare, împotriva relației de subordonare reprezintă centrul de interes în studiile culturale critice. Nu e vorba, așadar, de orice tip de luptă sau de rezistență
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
diferite de forță și coexistență într-o relație de antagonism și inegalitate. În cadrul unei asemenea relații, individul oprimat luptă pentru a înfrînge structurile de dominare pe diferite cîmpuri de luptă. Elementul-cheie aici este că tocmai această luptă împotriva factorului de dominare, împotriva relației de subordonare reprezintă centrul de interes în studiile culturale critice. Nu e vorba, așadar, de orice tip de luptă sau de rezistență, ci de lupta împotriva dominației, a relației structurale de inegalitate și de opresiune, aceasta fiind pusă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu privire la ce formă anume de marxism ar trebui luată în considerare; mai recent, a existat o violentă respingere a perspectivei marxiste (vezi Bennett, 1992 și Fiske, 1993)25. Studiile culturale clasice, însă, au văzut societatea ca pe un sistem de dominare în care instituții precum familia, școala, Biserica, locul de muncă, mijloacele de informare în masă și statul controlează individul și oferă structuri de dominație cărora individul trebuie să li se opună în lupta sa pentru mai multă libertate. Studiile culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anumite grupuri și indivizi au folosit studiile culturale în scopul de a ridica în slăvi elementul popular și de a legitima studierea academică a "culturii populare", în vreme ce alții le folosesc cu scopul de a critica inegalitățile existente și tendințele de dominare sau cu scopul de a promova diferite programe politice sau culturale. La rîndul lor, grupurile conservatoare le atacă sub motivul că subminează tradiția în educație (vezi documentația la Aronowitz, 1993) în vreme ce reformatorii educației încearcă să le utilizeze pentru a crește
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de sistemul capitalismului patriarhal-rasist, cum ar fi inegalitățile flagrante de putere și bogăție din cadrul unei societăți presupus egalitariste și suferințele grupurilor sau indivizilor subordonați. Așadar, această abstractizare este în mod fundamental legată de trăsăturile-cheie ale ideologiei, cum ar fi legitimitatea, dominarea și mistificarea, iar trasarea de "granițe" între sisteme, grupe, valori presupuse superioare, respectiv inferioare, joacă un rol esențial în acest proces. Menținerea acestor granițe (între bărbați și femei, capitaliști și muncitori, albi și oameni de culoare, americani și restul lumii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care structurează discursurile de clasă sexiste, rasiste și alte discursuri ideologice. Toate aceste forme de teorie critică sînt așadar arme ale criticii aflată în luptă pentru o societate mai umană și consideră că ideologia oferă fundamente teoretice pentru sistemele de dominare 10. Ca urmare, variabile precum rasa, clasa, sexul, orientarea sexuală și ideologia sînt articulate în termenii organizării societății existente și a luptei pentru putere în cadrul societății. Pentru a ilustra o asemenea abordare multiculturală, dar și din nevoia de a extinde
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
resimte durerea ca pe o pedeapsă dreaptă pentru vina de a fi pierdut atît puterea imperialistă a Statelor Unite în Vietnam cît și virilitatea. Apoi, printr-o răsturnare miraculoasă de situație, subiectul simte o plăcere sadică prin participarea alături de Rambo la dominarea adversarilor acestuia. Un asemenea scenariu oferă, așadar, o rezolvare a traumei psihice a eșecului din Vietnam, îmbărbătîndu-i pe spectatori, care își simt puterile diminuate în aceste vremuri dificile. Jeffords (1994) interpretează scenele de tortură din filmul Rambo ca pe o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și stăpîn în această relație. Construcția narativă nu numai că face uz de tema comună hollywoodiană a "sfîrșitului fericit" în scopul de a stimula plăcerea spectatorilor la triumful total al lui Maverick, dar investește cu un puternic sentiment de satisfacție dominarea de către erou a unei femei atît de puternice. Filmul oferă în plus imagini pozitive ale familiei, ale legăturilor bărbătești între tată și fiu și a continuității generațiilor teme conservatoare foarte familiare într-o epocă ce urma anilor '60 și '70
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de anumite remarci neoficiale ale lui Foucault și argumente ale lui Deleuze și Guattari, ar respinge conceptul de ideologie în totalitate pe baza faptului că este reductiv, legat mai degrabă de economic și de mai puțină importanță decît aparatul de dominare și control care, se concluzionează, este adevărata țintă a criticii radicale; Fiske (1993) preia acest argument. Deși, cu siguranță, analiza unor asemenea instituții și practici care reproduc dominația socială este un demers care își are valoarea sa, renunțarea totală la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o voi ilustra cu o interpretare a filmului lui Oliver Stone din 1986, Platoon. Pledoarie pentru un multiculturalism critic Obiectivul meu este dezvoltarea unui tip de studii culturale care să fie critic prin faptul că sondează forme de oprimare și dominare și articulează perspective normative de pe poziția cărora va critica aceste forme. Dezvoltarea unui punct de vedere critic impune o prezentare clară a structurii sociale a unor concepte precum cel al genului, clasei, rasei, apartenenței etnice și sexuale și a modurilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studiile culturale britanice și despre Școala de la Frankfurt, despre feminism, despre anumite forme de poststructuralism și multiculturalism critic. Ca urmare, valorile reprezentate de rezistență, democrație și libertate sînt adoptate ca norme pozitive, utilizate pentru a critica formele de opresiune și dominare. Cu toate acestea, asemenea valori sînt adoptate drept convenții, ca standarde normative prin care se pot critica exemple specifice de dominare, oprimare și ideologii care promovează asemenea condiții, mai degrabă decît principii morale absolute. O gamă largă de teorii contemporane
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reprezentate de rezistență, democrație și libertate sînt adoptate ca norme pozitive, utilizate pentru a critica formele de opresiune și dominare. Cu toate acestea, asemenea valori sînt adoptate drept convenții, ca standarde normative prin care se pot critica exemple specifice de dominare, oprimare și ideologii care promovează asemenea condiții, mai degrabă decît principii morale absolute. O gamă largă de teorii contemporane renunță așadar la fundamentalism, văzînd în norme și concepte niște convenții sociale adoptate pentru a servi scopuri specifice. Un tip de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
schimbări treptate în cultura și societatea contemporană contribuind la dezvoltarea unei contrahegemonii ca reacție la hegemonia conservatoare din ultimii ani. O perspectivă critică vede cultura ca fiind inerent politică și, în multe cazuri, ca promovînd poziții politice specifice forțelor de dominare și de rezistență. O asemenea perspectivă vede cultura existentă ca pe un teren de luptă și decide să se alieze formelor de rezistență și contrahegemonie, împotriva forțelor de dominație. Fundamentîndu-și strategia în conflictele existente și forțele sociale, aceasta plasează teoria
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
intervenții în studiile culturale care insistă asupra importanței studierii reprezentărilor de clasă, sex, etnicitate, poziție de subordonare și a altor fenomene adesea distorsionate sau ignorate de abordările culturale anterioare. În concepția mea, o abordare critică multiculturală implică analiza relațiilor de dominare și opresiune, a modului în care funcționează stereotipurile, rezistența grupurilor stigmatizate față de reprezentările dominante și lupta acestor grupuri pentru autoreprezentare, pentru respingerea celorlalte reprezentări dominante și distorsionante și pentru producerea unor reprezentări mai pozitive. Termenul "multicultural" funcționează aici ca o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aici ca o rubrică generală pentru toate acele tentative de a rezista procesului de formare a stereotipurilor, distorsionării și stigmatizării de către cultura dominantă. Multiculturalismul critic își propune în plus și să deschidă studiile culturale spre analiza relațiilor de forță și dominare din societate și a modului în care acestea sînt susținute și/sau legitimate în reprezentările ideologice dominante 1. Perspectiva critică multiculturală ia în serios legătura dintre clasă, rasă, etnicitate, sex, preferință sexuală și alte dominante care influențează identitatea în calitate de constituenți
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]