3,431 matches
-
influențat toate alegerile sale viitoare. Figura acelui preot rămâne totdeauna ținta de atins a gândirii sale și a concepției sale despre preoți; amintirea lui va rezulta intensă și bogată prin înțelegerea lor spirituală, din multe motive. Despre călătoria făcută împreună cu don Orione, Silone își amintește în mod deosebit despre vorbirea liniștită și gravă a unei per-soane, care face din suferința îndurată în viață o amintire plină de înțelepciune. Suferința purificase într-atât ochiul acestui preot, încât el vedea cu claritate în interiorul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
săi avea bunătatea și clarviziunea care se regăsește uneori la unele țărănci bătrâne, la unele bunici, care au îndurat în viață, cu răbdare, tot felul de suferințe și, de aceea, înțeleg și ghicesc chinurile cele mai ascunse”. Ca și Silone, don Orione a cunoscut de timpuriu umilința mizeriei. A trudit din greu pentru a se menține la studii, dar, încă din timpul copilăriei, nutrea cu tenacitate visul de a putea trăi ca un măgar în slujirea celor săraci. 2. Măgarul, o
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
citi în judecățile de valoare ale Bibliei ebraice cu privire la regii lui Israel și ai lui Iuda, care au la bază aceste trăsături principale. La rândul său, preotul de azi trebuie să fie asemenea marilor preoți ai milostivirii din secolul XX (don Giovanni Minozzi, padre Giovanni Semeria, don Lorenzo Milani, don Tonino Bello, don Oreste Benzi), slujitori plini de iubire ai ce-lor săraci, sau „măgarii celor săraci”, pe care voiau să-i ajute și să-i slujească până la capătul puterilor. Măgarul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Bibliei ebraice cu privire la regii lui Israel și ai lui Iuda, care au la bază aceste trăsături principale. La rândul său, preotul de azi trebuie să fie asemenea marilor preoți ai milostivirii din secolul XX (don Giovanni Minozzi, padre Giovanni Semeria, don Lorenzo Milani, don Tonino Bello, don Oreste Benzi), slujitori plini de iubire ai ce-lor săraci, sau „măgarii celor săraci”, pe care voiau să-i ajute și să-i slujească până la capătul puterilor. Măgarul este capabil să-l inspire pe
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
regii lui Israel și ai lui Iuda, care au la bază aceste trăsături principale. La rândul său, preotul de azi trebuie să fie asemenea marilor preoți ai milostivirii din secolul XX (don Giovanni Minozzi, padre Giovanni Semeria, don Lorenzo Milani, don Tonino Bello, don Oreste Benzi), slujitori plini de iubire ai ce-lor săraci, sau „măgarii celor săraci”, pe care voiau să-i ajute și să-i slujească până la capătul puterilor. Măgarul este capabil să-l inspire pe preot, întrucât este
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
și ai lui Iuda, care au la bază aceste trăsături principale. La rândul său, preotul de azi trebuie să fie asemenea marilor preoți ai milostivirii din secolul XX (don Giovanni Minozzi, padre Giovanni Semeria, don Lorenzo Milani, don Tonino Bello, don Oreste Benzi), slujitori plini de iubire ai ce-lor săraci, sau „măgarii celor săraci”, pe care voiau să-i ajute și să-i slujească până la capătul puterilor. Măgarul este capabil să-l inspire pe preot, întrucât este un animal de
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Rosmini (1797-1855), care a fost maestrul său spiritual ideal, a început să caute „secretul” lui de viață, pentru a-l imita. După ce a cercetat mult viața acelui om atât de ingenios, de o cultură uriașă și de o rafinată diplomație, don Rèbora conclude spunând că a găsit „partea de foc” nu în acele calități vizibile ale lui, ci în cea mai ascunsă și intimă experiență de ascet și de mistic. La această „parte de foc” din viața Sfinților noștri este invitat
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
avem o inimă vie, care pulsează, care iubește pe Dumnezeu și pe frați, și nu doar pe noi înșine. „Există câte unul - a scris un mare preot italian din secolul XX - care în loc de inimă are în piept o broască râioasă” (don Zeno Saltini). Să nu ne displacă această expresie puternică a omului din Nomadelfia, pentru că experiențele noastre de viață ne fac să cunoaștem cazuri încă și mai rele, și sperăm să nu se cuibărească în noi o inimă asemenea inimii lui
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
vizitator care venise să-l complementeze. Reflecție amară, dar cât de adevărată! El părăsise Casa în afara căreia, pentru om, nu va mai fi altceva decât exil și singurătate”. Un mare ecleziastic, care concretiza cu totul caracteristicile unui autentic ecleziastic, anume don Antonio Rosmini-Serbati, îi scria astfel lui Hugues-Felicitè Robert de Lamennais (1782-1854), implorându-l să nu părăsească Biserica: „Să fim convinși, dragă frate, că niciunul nu este necesar lui Cristos și bisericii sale; și noi, preoții, în timpuri atât de nenorocite
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
eficacitate, care trebuie privită sub două aspecte: unul referitor la ascultătorul de astăzi (postmodern) și altul referitor la ministrul care vestește Cuvântul. Trebuie spus imediat că acest Cuvânt al lui Dumnezeu își are eficacitatea sa divină și intrinsecă, după cum scrie don Giuseppe Colombo într-o prețioasă cărticică despre evanghelizare: „Superfluu sau mai degrabă nu este oportun faptul de a pune întrebarea referitoare la posibila sau probabila eficacitate a evanghelizării, înțeleasă ca propunere de trăire a existenței umane «după Isus Cristos», în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
V, Scena VII. Bayard Taylor traduce cu „Whoe’er aspires unweariedly is not beyond redeeming“; John Anster traduce: „Him who, unwearied, still strieves on/We have the power to save“, iar Hopton Upcraft: „It’s a great life/If you don’t weaken“. Epilog, par. 1. „Sînt o parte a acelei părți care a fost cîndva întreg“ este un Plagin din discursul lui Mefistofel din Faust, Actul I, Scena III: „Ich bin ein Theu des Theus, der Angango alles war.“ GOLDING
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Părea sincer îngrijorată. ― De ce, draga mea? O să te învioreze. Încearcă, te rog! Dispăru vioaie în bucătărie. Matei ridică două degete: ― Piua întîi la baie! Peste câteva clipe se auziră robinetul deschis sălbatic și glasul de bariton al sculptorului: ― Bună seara, don Basilio, buună seara... Apăsa cu voluptate pe silabe și Valerica Scurtu mai știa că în timp ce cântă se strâmbă în oglindă luând poze marțiale ori încrețindu-și fața mobilă de cauciuc în grimase de saltimbanc. Dintr-un anumit colț al bucătăriei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
NU PUTEAU FI. EXISTĂ, DESIGUR, BINELE ȘI RĂUL, ȘI ÎN GENERAL ÎȚI EXPLICI CU UȘURINȚĂ CEEA CE LE DESPARTE. DAR ÎN SÂNUL RĂULUI, GREUTATEA DE A-L EXPLICA ABIA ÎNCEPEA. EXISTĂ DE EXEMPLU RĂUL APARENT NECESAR, ȘI RĂUL APARENT INUTIL. EXISTĂ DON JUAN ÎN INFERN ȘI MOARTEA UNUI COPIL. CĂCI DACĂ E DREPT CA LIBERTINUL SĂ FIE FULGERAT, ESTE DE NEÎNȚELES SUFERINȚA COPILULUI. ȘI, ÎNTR-ADEVĂR, NU E NIMIC MAI IMPORTANT PE PĂMÂNT DECÂT SUFERINȚA UNUI COPIL ȘI OROAREA PE CARE ACEASTĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se lipise cu pieptul ei matern de o vitrină în care erau expuse pricomigdale. Cu unul dintre degetele deformate de toți anii în care frecase izmenele gigantice, îngălbenite, ale fiului ei, bătu în geamul vitrinei ca să atragă atenția vânzătoarei. — Ei, don’șoară Inez, o chemă doamna Reilly cu un accent pe care la sud de New Jersey nu-l întâlnești decât în New Orleans, acest Hoboken de lângă Golful Mexic. Uită-te-ncoa’, fetițo. — Hei, ce mai faci? întrebă domnișoara Inez. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care scria VAN CAMP’S CARNE DE PORC și FASOLE. Oprindu-se lângă mormânt, citi pe cruce „Rex“, scris cu litere abia vizibile. Urcă apoi treptele de cărămidă roasă și auzi, dincolo de jaluzelele trase, un cântec la modă. Big girls don’t cry. Big girls don’t cry. Big girls, they don’t cry-yi-yi. They don’t cry. Big girls, they don’t cry...yi Așteptând să răspundă cineva la sonerie, citi anunțul cu litere șterse, lipit de ușa de cristal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
CARNE DE PORC și FASOLE. Oprindu-se lângă mormânt, citi pe cruce „Rex“, scris cu litere abia vizibile. Urcă apoi treptele de cărămidă roasă și auzi, dincolo de jaluzelele trase, un cântec la modă. Big girls don’t cry. Big girls don’t cry. Big girls, they don’t cry-yi-yi. They don’t cry. Big girls, they don’t cry...yi Așteptând să răspundă cineva la sonerie, citi anunțul cu litere șterse, lipit de ușa de cristal. „O vorbă aruncată-n vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-se lângă mormânt, citi pe cruce „Rex“, scris cu litere abia vizibile. Urcă apoi treptele de cărămidă roasă și auzi, dincolo de jaluzelele trase, un cântec la modă. Big girls don’t cry. Big girls don’t cry. Big girls, they don’t cry-yi-yi. They don’t cry. Big girls, they don’t cry...yi Așteptând să răspundă cineva la sonerie, citi anunțul cu litere șterse, lipit de ușa de cristal. „O vorbă aruncată-n vânt poate să scufunde un vapor.“ Dedesubt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe cruce „Rex“, scris cu litere abia vizibile. Urcă apoi treptele de cărămidă roasă și auzi, dincolo de jaluzelele trase, un cântec la modă. Big girls don’t cry. Big girls don’t cry. Big girls, they don’t cry-yi-yi. They don’t cry. Big girls, they don’t cry...yi Așteptând să răspundă cineva la sonerie, citi anunțul cu litere șterse, lipit de ușa de cristal. „O vorbă aruncată-n vânt poate să scufunde un vapor.“ Dedesubt era desenată o față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
abia vizibile. Urcă apoi treptele de cărămidă roasă și auzi, dincolo de jaluzelele trase, un cântec la modă. Big girls don’t cry. Big girls don’t cry. Big girls, they don’t cry-yi-yi. They don’t cry. Big girls, they don’t cry...yi Așteptând să răspundă cineva la sonerie, citi anunțul cu litere șterse, lipit de ușa de cristal. „O vorbă aruncată-n vânt poate să scufunde un vapor.“ Dedesubt era desenată o față, cu un deget lipit de buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care ți l-am cumpărat eu.“ Da’ nu m-ascultă. Nu-i el unu’ s-asculte. Are un cap ca de piatră. — Uneori am și probleme acasă. Cu trei copii, nevastă-mea-i foarte nervoasă. Nervii’s ceva teribil. Săraca don’șoară Annie, din casa de-alături. Ea e cu nervii. Țipă to’ timpu’ că Ignatius face zgomot... — Așa și nevastă-mea. Câteodată trebe să plec de acasă. Între noi fie vorba, dacă aș fi altfel de om, câteodată m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
său printre cele din corespondența care urma să fie expediată. Ocoli apoi în vârful picioarelor micul trup inert al domnișoarei Trixie și, întors la biroul său, luă teancul de material încă neînregistrat și-l aruncă în coșul de hârtii. * — Hei, don’șoară Lee, mutra aia grasă de poartă șapcă verde, mai vine p-aci uneori? — Nu, mulțumesc lui Dumnezeu. Asemenea indivizi îți prăpădesc investițiile. — Da’ pretenu’ ăla cu orfanii mai vine? Ăău! Mi-ar place să aflu ce mai e cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lui nu se vedea nici o barbă. Avusese ghinion cu ghiotura. Agentul acela deghizat avea să dea probabil târcoale autogării toată după-amiaza, în căutarea lui. Și ce o să se facă mâine? Autogara nu mai prezenta siguranță. — Dracu’ s-o ia pe don’șoara Lee, spuse George tare, fără să-și domolească pasul. Dacă n-ar fi fost atât de zgârcită, nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat. Trebuia dat afară cioroiul și atunci ar fi putut lua mai departe pachetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cad și alți cârnați. Ca să se închidă, Ignatius îi dădu un picior de profesionist hotărât să câștige într-un meci de fotbal și reuși astfel să taie în doua secțiuni egale un crenvurșt ieșit pe jumătate. Ia-o mai încet, don’ profesor. Ai să-ți strici cărucioru’. — Taci din gură, golane. Nu ți-am cerut să faci conversație. — Foarte bine, spuse George, ridicând din umeri. Am vrut să te-ajut. — Cum ai putea să m-ajuți, urlă la el Ignatius, dezgolind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spuse Ignatius în timp ce se opintea gâfâind, că această colaborare nu este decât rezultatul unei urgențe. Căruciorul în formă de chiflă se așeză din nou pe roțile lui de bicicletă, în timp ce conținutul zăngănea lovindu-se de pereții interiori. — E-n regulă, don’ profesor, poți să-l împingi. Îm’ pare bine că te-am putut ajuta. Poate n-ai observat singur, derbedeule, dar tramvaiul e gata să te agațe cu bara. Vagonul trecu încet pe lângă ei, astfel încât vatmanul și controlorul să poată privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să nu întreb care este motivul obscen al acestui gest. Îmi place să cred că încerci să te scuzi, în modul tău simplist, pentru că m-ai ofensat în prima zi când am avut necazuri cu căruciorul acesta ridicol. — Chiar așa, don’ profesor. Ai spus-o mai bine decât aș fi putut-o spune eu. Se vede că ești un tip învățat. — A, da? Lui Ignatius îi făcură plăcere cuvintele băiatului. S-ar putea să mai fie o speranță în ceea ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]