1,423 matches
-
lasă impresia de „răceală elegantă” (Nicolae Manolescu). Contemplarea amuzat-ironică și compătimitor-omenească a unor situații aparent absurde e în consens cu orizontul de așteptare al epocii, ostil determinismului simplist al prozei teziste din anii ’50, instituind totodată un accent polemic, un dramatism nepatetic, dar „sincer” față cu prozaismul frustrant al vieții cotidiene. Cam aceleași însușiri definesc și Neliniștitul iunie (1979), pseudojurnal al unui sejur estival al personajului auctorial la un canton pierdut în Bărăgan, microroman al unei mici lumi izolate și anonime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
care se deschide romanul, suntem, ca să nu se iște vreo confuzie în capul spectatorului, în 18 octombrie 1916, cum precizează sentința citită în film, căci în carte nu se pomenește o dată precisă. Din dorința de a da culoare locală și dramatism suplimentar scenei, în film este introdus și un grup masiv de țărănci în negru care se bulucesc spre spânzurătoare, fiind respinse de cordonul de soldați. Complet neplauzibil datorită sus-menționatei pierderi a controlului asupra spațiului filmic : Svoboda este un ofițer ceh
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să creeze un spațiu estetizant paralel cu scenariul, ci ca să adâncească diegeza până la expunerea omenescului dincolo de propagandă. Cadrele lungi, prim-planurile, chiar gros-planul extrem, în secvența cablului metalic împletit al ascensorului care se derulează pe tambur, încarcă filmul cu un dramatism autentic. Deși pe generic este trecută orchestra cinematografiei, autoarea de-a lungul anilor a atâtor sublinieri pe cât de tautologice, pe atât de gălăgioase, în registru grav sau săltăreț, ale acțiunii din imagine, coloana sonoră a filmului este compusă doar din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
formele sale (informație, argumentație, narațiune, ilustrare etc.) se elaborează și se difuzează clasificările (Schütz), definițiile situației (Thomas), etichetarea (Becker) care vor orienta schemele percepției politice. Principalele curente care plasează comunicarea politică într-un cadru interpretativ sînt deci interacționismul simbolic, etnometodologia, dramatismul și narativismul 25. Atunci cînd interacționismul simbolic consideră atribuirea sensului ca fiind rezultatul tranzacțiilor sociale, simbolismul sau dramatismul văd mai întîi mobilizarea structurilor cu semnificații profunde, avînd origine culturală, precum miturile 26. Dincolo de dramatismul lui Burke și Goffmann, teoria convergenței
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Becker) care vor orienta schemele percepției politice. Principalele curente care plasează comunicarea politică într-un cadru interpretativ sînt deci interacționismul simbolic, etnometodologia, dramatismul și narativismul 25. Atunci cînd interacționismul simbolic consideră atribuirea sensului ca fiind rezultatul tranzacțiilor sociale, simbolismul sau dramatismul văd mai întîi mobilizarea structurilor cu semnificații profunde, avînd origine culturală, precum miturile 26. Dincolo de dramatismul lui Burke și Goffmann, teoria convergenței simbolice a lui Bormann, de exemplu, tinde să înțeleagă modul în care se nasc, se conturează și se
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
interpretativ sînt deci interacționismul simbolic, etnometodologia, dramatismul și narativismul 25. Atunci cînd interacționismul simbolic consideră atribuirea sensului ca fiind rezultatul tranzacțiilor sociale, simbolismul sau dramatismul văd mai întîi mobilizarea structurilor cu semnificații profunde, avînd origine culturală, precum miturile 26. Dincolo de dramatismul lui Burke și Goffmann, teoria convergenței simbolice a lui Bormann, de exemplu, tinde să înțeleagă modul în care se nasc, se conturează și se impun reprezentările fantasmatice colective 27. Analiza amănunțită a comunicării politice la care incită narativismul, pare promițătoare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cele două piețe ale Bucureștilor. Brusc, un camion militar se năpustește drept în mulțime și strivește câțiva manifestanți; începe tirul în Piața Universității, în timp ce primele arestări golesc Piața Romană și străzile învecinate. Experiența celor arestați va fi evocată cu un dramatism sobru de eseurile lui Horia Roman Patapievici 26, care recreează oroarea prea lungii nopți de teroare, de umilință și de maltratări sălbatice care îi epuizează până și pe torționarii sinstrei închisori Jilava, și care pare să deschidă o singură cale
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
apoi, după toate nenorocirile pe care aceștia le provocaseră, le mulțumea pentru curajul cu care apăraseră democrația cu bâtele lor. Violențele celor două zile de "maree negră", 14 și 15 iunie, sunt acum cunoscute în întreaga lume. În emoția și dramatismul acelor zile nu era prea mult loc de analiză; azi observăm că minerii și mai ales cei care îi manevrau au avut trei ținte principale: decapitarea simbolică a societății civile studenți, ziare și ziariști, trecători care aveau aerul de a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
-sau amândouă diviziunile formale, care sunt și compoziționale: prologul, epilogul. - conflictul, dialogul conflictual, este evolutiv; sau doar rezultatul unui conflict anterior, care duce spre alt conflict; între personaje care își dispută pe scenă idei, opinii; se caracterizează prin intensitate, concentrare, dramatism; (!!) lipsa detalilor, a verigilor intermediare, etc., fac ciocnirea mai intensă; - conflictul scoate la lumină și stările sufletești ale personajelor; intonația are un mare rol, ea nu caracterizează doar stilul autorului însuși, ci și felul de a vorbi al personajelor; - dicțiunea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a acesteia poate fi nocivă; copiii care au fost ignorați de părinți pentru o perioadă mai lungă de timp, arată în mod tipic o dezvoltare intelectuală săracă și o rată înaltă a dificultăților de personalitate. Efectele izolării sociale ilustrează cu dramatism nevoia ființei umane de socializare. Studiile întreprinse arată că ființele umane au o nevoie înnăscută de interacțiune cu alți oameni, lucru care se realizează în procesul socializării. Noii născuți sunt dependenți de alte ființe omenești pentru: (1) satisfacerea nevoilor fizice
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rămas inițiat în intrigile perioadelor pre- și posttotalitare”. Distanțarea de evenimente, alura evocatoare, conștiința că totul s-a petrecut cândva și nu mai poate înrâuri prezentul dau curgerii epice un calm narativ egal cu sine, lipsit de tensiune, cu un dramatism bine strunit. P. și-a reunit în cele din urmă romanele în rama unei trilogii, intitulată chiar Trilogia exilului (2002), dând altă greutate episodicului, iar întregului, constituit din fragmente succesive, un sens major. Pe parcursul elaborării, romancierul s-a preocupat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
acea viață pe care și-a dorit-o și pentru sine. S-ar putea însă ca interesul lui Noica pentru viața lui Wittgenstein să fi fost și expresia unor înclinații mai romantice, de altfel bine ascunse, a unei sensibilități pentru dramatismul autentic. Cursul vieții lui Wittgenstein părea să fie predeterminat de nașterea lui în una din cele mai bogate familii ale înaltei burghezii austro-ungare. Mai multe căi îi erau larg deschise: cea de a se consacra unei vieți active, dând curs
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
al tragismului vieții, care nu putea fi armonizat cu acea existență senină ce i se potrivește unui mecena. Wittgenstein a fost astfel împins spre rupturi radicale, înfăptuite prin renunțări care au conferit vieții sale o aură de mister și de dramatism: participarea voluntară la un război care nu a fost pentru el o cauză patriotică, renunțarea după încheierea războiului la o moștenire ce reprezenta o avere considerabilă, angajarea lui ca învățător în sate sărace din munții Austriei, atitudinea cu totul detașată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
autenticității numelui autorului din două motive: acest titlu nu apare menționat în lista de lucrări a scriitorului și de asemenea este un titlu mult prea lung pentru o lucrare oficială. Bătălia de la Lucerna este descrisă cu detașare, însă putem remarca dramatismul situației: „Trebuie să mărturisesc că nu am fost niciodată în viața mea mai îngrozit [...] în cele din urmă, traversând un izlaz, am ajuns pe o potecă. Unul dintre căpitanii noștri, un saxon și un domn, și-a împușcat plin de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un debut brusc cu anxietate extremă, insomnie și stare de agitație cu hipertermie. Din punct de vedere clinic pot reproduce un tablou clinic în care recunoaștem elementele unei stări de excitație maniacală, combinată cu o confuzie halucinatorie care impresionează prin dramatismul său. Aceste tulburări pot evolua către un delir acut sau chiar către o encefalită psihotică acută cu un prognostic clinic rezervat. Alteori se poate instala o manie acută cu fugă de idei, logoree și agitație dezordonată. b) Psihozele tardive apar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al doilea caz. Viața normală este un model de existență care curge firesc. Viața bolnavului este o existență ruptă, întreruptă, amenințată, al cărui curs firesc este schimbat. Poate că din acest motiv pato-biografiile sunt atât de tensionate, de încărcate de dramatism, și au un destin tragic. În cazul modelelor pato-biografice, persoana bolnavului devine un om problematic pentru el însuși, dar, în egală măsură, el este și un caz-problemă pentru medic sau pentru psiholog. Problema bolnavului este de a înțelege sensul suferinței
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
The Oasis (2001) are un subtitlu care o rezumă în chip esențial: A Memoir of Love und Survival in a Concentration Camp. E o biografie romanțată (o poveste de dragoste începută în condiții tragice, într-un lagăr nazist), plină de dramatism, pornind de la mărturia unor rude prin alianță - Blanka și Mirek Friedman, părinții soției lui P., originari din Cehoslovacia, supraviețuitori ai holocaustului - și de la o minuțioasă documentare, cu grija de a reconstitui atmosfera epocii evocate și de a restitui adevărul teribil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
create „dintr-o perspectivă convențională și livrescă”, criticul făcând responsabilă receptarea elogioasă pentru îndreptarea lui I. „către o declamație solemn găunoasă, abundentă în «mare», în «uriaș» și în «imens»”. Referire clară (dar nedreaptă) la versurile cuprinse în Pseudopatriarchalia (1974), unde dramatismul viziunii și puritatea imaginii câtorva dintre poezii (Ritual, bunăoară) contrazic drasticul verdict. Cântec la izvoarele lumii (1975) este, totuși, un volum în mare parte convențional și circumstanțial. În 1980 I. își adună, reorganizându-le, toate versurile apărute până atunci în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
confesiunile distinsei doamne M. în colecția underground „Carmen” (2001), debutul editorial propriu-zis are loc în 2002 cu volumul Pagini. Poezia publicată de V. i-a șocat ori i-a scandalizat pe unii observatori ai fenomenului literar prin duritatea, sordidul sau dramatismul „referinței” și prin libertatea expresiei, de o impudoare afișată. Dar discursul poetei e „mânios din prea mare sete de puritate”, după cum a observat Octavian Soviany. Simplificând lucrurile, se poate spune că lirica ei se definește de la început printr-un inedit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
acea viață pe care și-a dorit-o și pentru sine. S-ar putea însă ca interesul lui Noica pentru viața lui Wittgenstein să fi fost și expresia unor înclinații mai romantice, de altfel bine ascunse, a unei sensibilități pentru dramatismul autentic. Cursul vieții lui Wittgenstein părea să fie predeterminat de nașterea lui în una din cele mai bogate familii ale înaltei burghezii austro-ungare. Mai multe căi îi erau larg deschise: cea de a se consacra unei vieți active, dând curs
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al tragismului vieții, care nu putea fi armonizat cu acea existență senină ce i se potrivește unui mecena. Wittgenstein a fost astfel împins spre rupturi radicale, înfăptuite prin renunțări care au conferit vieții sale o aură de mister și de dramatism: participarea voluntară la un război care nu a fost pentru el o cauză patriotică, renunțarea după încheierea războiului la o moștenire ce reprezenta o avere considerabilă, angajarea lui ca învățător în sate sărace din munții Austriei, atitudinea cu totul detașată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
despre care vorbeam deunăzi. Ca să supraviețuiască. Editorii agenției la care Faulques trimisese rollfilmul nedevelopat selecționaseră fotografia cu druzul care stătea drept și demn și În fața morții, așa cum vădea atitudinea lui, cu aparenta șovăială a soldatului din plutonul de execuție și dramatismul bărbaților căzuți În spatele druzului. La vremea ei, fotografia fusese publicată cu mare tam-tam - Mândria de a muri, o intitulase, grandilocvent, o revistă italienească - și câștigase chiar În acel an cei douăzeci de mii de dolari ai premiului International Press Photo
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
imaginației care Îngăduie ca ea să fie citită ca un text literar. Gesticulația amplă, acutele mărturisirii, Întrețeserea de avânturi și căderi, isteria deciziei și apatia răzgândirii alcătuiesc un scenariu pe cât de contradictoriu, pe atât de apropiat de regulile textului literar. Dramatismul jurnalului intim nu decurge numai din expunerea nudă a Întâmplărilor trăite sau doar văzute de către scriitor. Seducția ficțiunii guvernează fiecare rând al scriitorului care Își pune În pagină nu doar tragedia intimă, ci și imaginea pe care dorește s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de neîncrederea în forțele proprii datorată handicapului verbal. Iată deci că necorectându-se defectul de vorbire în mica copilărie, având în vedere fragilitatea sistemului nervos și a psihicului lor la această vârstă, ca și la adult, tulburarea ia amploarea unui dramatism modificând personalitatea în sens patologic. Este evidentă manifestarea acestor conflicte intrapsihice severe la preadolescență și adolescență cu prioritate fapt care reclamă ca o necesitate imperioasă problema unor măsuri cheie de profilaxie și psihoterapie, căci pe fondul particularității de vârstă, la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
generației de intelectuali din perioada postbelică. Și un alt roman, Neuitatele amurguri (1988), radiografiază realitatea socială trăită de autor, în timp ce De veghe pentru învingători (I-II, 1987-1989), construit prin alternanța unor secvențe temporale situate în trecut și în prezent, restituie dramatismul anilor primei conflagrații mondiale. SCRIERI: Timpul din ziduri, Craiova, 1976; Spații teatrale, Craiova, 1979; Trebuia să se nască Brâncuși, București, 1981; Dramaturgi români contemporani, Craiova, 1983; Migrații fără sezon, București, 1984; De veghe pentru învingători, I-II, București, 1987-1989; Neuitatele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]