2,442 matches
-
astfel încât volumul Destinul unor structuri literare (1979), după stabilirea cadrului cercetării (Despre structură și biologia ei), urmărește câteva motive esențiale („structuri”) în opera unor creatori: „homo duplex” la Baudelaire, fantasticul în literatura română (de la clasici până la scriitori contemporani), comicul în dramaturgia lui Vasile Alecsandri, fabulosul în teatrul lui Victor Eftimiu, „doctrinarul” în Șun sau Calea neturburată de G. Călinescu. Acest principiu al cercetării se menține și în volumul Istoria literară ca pretext (1982). Cercetările întreprinse pentru obținerea doctoratului s-au concretizat
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
largul lui printre scriitorii de expresie franceză: critici (Hippolyte Taine, Émile Faguet, dar și Anatole France), poeți (Albert de Vigny, Gérard de Nerval, Paul Claudel, Maurice Maeterlinck, Emile Verhaeren), prozatori (Romain Rolland, Marcel Proust, André Gide ș.a.), moraliști (Joseph Joubert). Dramaturgia lui H. Ibsen îi incită, și ea, nervul hermeneutic. Cu ținuta-i integră, care îi face scrisul cu atât mai creditabil, B. s-a impus de la un an la altul ca un critic adevărat - nici mai mult, dar nici mai
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
în 1942, la Moscova, unde îi apar volume care cuprind versuri violent antiromânești. Este orientarea pe care a păstrat-o patru decenii, răstimp în care a tipărit enorm. Poligraf industrios, B. colportează clișeele propagandei sovietice în versuri, în romane, în dramaturgie, condus de principiul - versificat tot de el - potrivit căruia „Ni-i Moscova soare, iar Kievul frate”. În jurul vieții și scrierilor sale, oficialitățile sovietice au creat o legendă profitabilă. A tradus și din I. Ilf, E. Petrov și Serghei Esenin. SCRIERI
BUCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]
-
în specialitatea limba și literatura engleză (1972). Preparator, din 1964, la Catedra de limba și literatura rusă a Facultății de Filologie din Iași, ajunge în 1995 profesor titular. În 1979, obține titlul de doctor în filologie, cu teza Simbolul în dramaturgia lui Cehov. Din anul 2001, este profesor-asociat al Universității de Arte „George Enescu” din Iași, unde predă un curs de istorie a teatrului universal. Colaborează cu numeroase studii, eseuri, articole de istorie și critică literară, de teorie și istorie a
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
artistic”, „Teatrul azi”, „Viața românească”, „Dacia literară”, „Timpul”, „Kitej-grad”, „Romanoslavica”, „Studii de slavistică”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” ș.a. A publicat volumele Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea (în colaborare cu Livia Cotorcea, 1976), Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate (1983), Simple propoziții. Încercări de poetică (1994), Istoria literaturii ruse din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Epoca 1870-1890 (1995), O viață în sute de roluri: Margareta Baciu (2002). De semnalat și contribuția pe
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
teatru, văzut ca o împletire între textul dramaturgic, arta actorului și autoritatea regizorală, se manifestă și în cronicile dramatice, echilibrate și pertinente. SCRIERI: Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea, Iași, 1976 (în colaborare cu Livia Cotorcea); Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate, Iași, 1983; Simple propoziții. Încercări de poetică, Iași, 1994; Istoria literaturii ruse din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Epoca 1870-1890, Iași, 1995; O viață în sute de roluri: Margareta Baciu, București, 2002. Ediții
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
Iași, 1999. Traduceri: Mihail Roșcin, Anul Nou pe stil vechi, București, 1980; Aleksandr Soljenițân, Natalia Resetovskaia, Iași, 1995; G. V. Ivanova, Pensionarii puterii, Iași, 1998. Repere bibliografice: Al. Călinescu, (Re)întâlniri cu teatrul, CL, 1983, 34; Livia Cotorcea, Sorina Bălănescu, „Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, 1983, 52; Titel, Cehov, 80-86; Liviu Leonte, Studii, eseuri, ediții,CRC, 1984, 1; Al. Dobrescu, Bursa cărților, „Timpul”, 1994, 8; Constantin Coroiu, Salonul nr. 6 e pretutindeni, ALA, 1999
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
lui Blaga asupra lumii și demonstrând modul în care magicul, demonicul, miraculosul și arhaicul din lumea satului își vor trimite însemnele în scenariile cosmice ale poeziei și, prin proiectarea către început de lume a datelor realității, se vor reflecta în dramaturgia sa. Structurile aceleiași culturi „minore” se vor evidenția în „matricea stilistică” și „categoriile abisale” din Trilogia culturii, în studiile Gândirea magică, Știință și religie și altele. Cu probe convingătoare, B. argumentează că, în activitatea diplomatică, la Varșovia, Praga, Berna, Viena
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
000 de cuvinte). Impresionante sunt și volumul și sfera de cuprindere a traducerilor lui B. din și în limba română. În tălmăcirea lui au intrat în circuitul cultural internațional opere importante ale literaturii române, acoperind toate genurile literare - poezie, proză, dramaturgie, eseistică, critică și istorie literară. Impunându-și un program ambițios în ceea ce privește poezia, a publicat Balade populare românești-Romanian Popular Ballads (1980), ediția bilingvă Tudor Arghezi, Poezii- Poems (1983), iar în colaborare cu Leon Levițchi, Mihai Eminescu, Poezii-Poems (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
Mitică generos, inocent, încolțit de rude, prieteni, colegi, pus să intervină pe lângă forurile administrative în chestiuni delicate, un individ, în fine, de care abuzează toți și, din această pricină, este mereu pe drumuri și, firește, mereu intră în încurcături tragicomice. Dramaturgia lui B. prezintă niște indivizi buimăciți, ca și eroii lui I. L. Caragiale, de cuvinte. Numai că, în epoca totalitarismului, cuvintele sunt folosite mai ales pentru a ascunde gândurile, nu pentru a le comunica. Limbajul este, în consecință, fie duplicitar, fie
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
241-244; Constantin, Prozatori-critici, 88-92; Iorgulescu, Rondul, 128-131; Ungheanu, Arhipelag, 147-150; Oprea, Incidențe, 96-102; Titel, Pasiunea, 130-132; Raicu, Critica, 148-152; Ungureanu, Proză, 221-223; Raicu, Practica scrisului, 268-271; Cubleșan, Teatrul, 165-176; Cristea, Faptul, 235-240; Cocora, Privitor, III, 143-144; Diaconescu, Dramaturgi, 61-67; Faifer, Dramaturgia, 19-30; Dimisianu, Lecturi, 191-195; Dobrescu, Foiletoane, III, 108-113; Ghițulescu, O panoramă, 189-197; Simion, Scriitori, III, 415-434; Silvestru, Un deceniu, 267; Ungureanu, Proza rom., I, 644-655; Ștefănescu, Prim-plan, 183-190; Dimisianu, Subiecte, 129-133; Fevronia Novac, Sentimentul contemporan al tragicului, RL, 1991
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
engleză și franceză la Unitext în 2000. Conturul piesei ar fi: într-un oraș de graniță, în zilele detronării lui Ceaușescu, tineri și bătrâni, agenți provocatori, mișcări sindicale, confuzie generală, conștiințe „camilpetresciene”. De altminteri, se pare că în ultimii ani dramaturgia l-a captivat aproape definitiv pe B. SCRIERI: Tricoul portocaliu fără număr de concurs, București, 1993; Dumnezeu binecuvântează America, București, 1995; Ultima tresărire a submarinului legionar, București, 1998. Repere bibliografice: Emil Mladin, Despre un maraton, RL, 1994, 41; Tania Radu
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
dramatic cu o activitate îndelungată, B. este mai interesant în această ipostază decât în aceea de dramaturg. Situându-se pe o poziție cu tradiție în critica de la noi, el este preocupat de nivelul calitativ al repertoriului teatral și de situația dramaturgiei originale. Există însă în cronicile sale și alte idei demne de a fi semnalate. B. cere dramaturgilor texte scrise sub incitația evenimentelor contemporane. Totodată, el combate excesul de reprezentații cu piese străine, precum și mania localizărilor. Cronicile sale îmbrățișează spectacolul teatral
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]
-
București, 1899; De la oaste, București, 1904; Teatrul Național din București, București, 1912. Repere bibliografice: Caragiale, Opere, IV, 251-255; Chendi, Foiletoane, 122-126; Anca Costa-Foru, Ion C. Bacalbașa și teatrul, SCIA, 1956, 3-4; Dicț. lit. 1900, 70-71; Brădățeanu, Istoria, II, 67-68; Modola, Dramaturgia, 263-264. R.Z.
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]
-
nonficțională, ilustrată cu succes de Petru Comarnescu (Jurnal de călătorie, 6/1965) sau de George Bălăiță, ale cărui tablete epico-eseistice au apărut constant, începând cu 1974, la rubrica „Rondul de noapte”. Cu toate că spațiul ce i se acordă este mai redus, dramaturgia este prezentă în sumarul revistei prin câteva titluri demne de reținut: drama istorică Dimitrie Cantemir de Eusebiu Camilar (inedită, 11/1973), poemul dramatic Steaua Zimbrului de Valeriu Anania și în special o serie de fragmente din piesele lui George Genoiu
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
libertate a omului e dreptul la delațiune” este sloganul sub care se petrece acțiunea acestei tragicomedii istorice, cu patru personaje și un papagal vorbitor și desfășurată de-a lungul a două zile din viața lui Robespierre. Un capitol important în dramaturgia lui A. îl reprezintă teatrul politic, inaugurat în 1967 cu Song pentru Anamaria. Acțiunea piesei, transpusă ulterior în Ce ne facem fără Willi, din volumul de „teatru politic” Politikon, apărut la Editura Cartea Românească în 1996, se desfășoară într-un
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
pe scenele europene și americane (Paris, Londra, Copenhaga, Ankara, Dortmund, Edmonton, Ottawa, New York, Washington etc.) au fost puse în scenă, din nou, și în țară după 1989 și, de asemenea, incluse în repertoriul teatrului la microfon. Concomitent cu poezia și dramaturgia, A. abordează și teoretic preocupările sale fundamentale, pasiunea pentru studiul argoului alăturându-se poeziei și dramaturgiei, iar eseurile sale pe aceste teme sunt publicate în mai multe ediții succesive. Reunite într-un volum publicat în 1997, la București, Utopii, eseurile
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
fost puse în scenă, din nou, și în țară după 1989 și, de asemenea, incluse în repertoriul teatrului la microfon. Concomitent cu poezia și dramaturgia, A. abordează și teoretic preocupările sale fundamentale, pasiunea pentru studiul argoului alăturându-se poeziei și dramaturgiei, iar eseurile sale pe aceste teme sunt publicate în mai multe ediții succesive. Reunite într-un volum publicat în 1997, la București, Utopii, eseurile sunt însoțite de fragmente autobiografice, remarcabile pentru verva ce le animă, capacitatea evocatoare și talentul memorialistic
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
prin prefețe la traduceri din teatrul american, englez, francez. A publicat el însuși câteva traduceri din autori francezi. SCRIERI: Conținut și formă în artă, București, 1959; Realism și metaforă în teatru, București, 1965; Teatrul furiei și al violenței. Privire asupra dramaturgiei americane și engleze (1956-1965), București, 1967; Teatrul modern la răscruce?, București, 1969; Cultura spectacolului teatral (De vorbă cu 12 regizori) (în colaborare cu C. Băltărețu), București, 1976; Actorul în căutarea personajului (25 de convorbiri despre arta spectacolului) (în colaborare cu
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
se înființează Conservatorul filarmonic-dramatic prin strădania lui Ștefan Catargiu, a spătarului Vasile Alecsandri, tatăl poetului, și a lui A., ce va fi și profesor de declamație. Conservatoriștii dau spectacole cu piese de Aug. von Kotzebue, prelucrate de A., sau din dramaturgia originală a acestuia. Tot ei susțin la Iași prima reprezentație lirică, în limba română, cu opera Norma de V. Bellini, la 20 februarie 1838. A. a fondat la Iași, în 1832, „Institutul Albinei” pentru imprimarea de cărți și litografii. În
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
lui I. Budai-Deleanu. O conștiință de ctitor animă opera scriitorului, deprins a cultiva și inventaria prolific, și uneori prolix, toate genurile și speciile literare; cele poetice - oda, imnul, elegia, sonetul, meditația, legenda și balada, satira și fabula, alături de proză și dramaturgie. O creație întinsă pe jumătate de veac îl face contemporan cu mai multe faze ale literaturii, de la „dimineața” anacreontică a poeziei române la lirismul clasicității - căruia A., prin formație, temperament și concepție, i-a fost un exponent paradigmatic -, de la explozia
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
acestuia, să scrie o dramă. Când, în 1879, apare Despot-Vodă, piesa era însoțită de câteva rânduri ale lui C., care, pentru a plasa cât mai favorabil lucrarea prietenului său, apela, într-un comentariu fin, la comparații cu opere clasice ale dramaturgiei europene. Legat de numele lui Alecsandri și de publicația acestuia, „România literară”, din 1855, este și romanul Serile de toamnă la țară, unica scriere literară a lui C., din care a fost tipărită doar o primă parte, pe durata apariției
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
deschidere amplă și către alte arte , către știință și filosofie etc. (după cum se poate deduce și din titlurile unor rubrici). Un principiu, care o particularizează față de alte reviste literar-culturale, e respectat: nu publică beletristică propriu-zisă (proză „de ficțiune”, poezie sau dramaturgie), ci doar critică literară, publicistică, eseu, studii istorice sau teoretice, filosofie, documente (acestea pot fi scrieri beletristice inedite ale unor scriitori dispăruți, dar și pagini de jurnal, de corespondență etc.), eventual proză memorialistică și eseistic-confesivă. În contextul de după 1990, revista
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
ș.a. și, constant, de Sebastian-Vlad Popa și Călin Căliman. Revista publică, mai ales în primii ani ’90, transcrieri ale înregistrărilor unor dezbateri organizate de Grupul Interdisciplinar de Reflecție, pe diferite teme (Șansele teatrului românesc în lume, Limba română actuală, Starea dramaturgiei românești contemporane, Starea istoriografiei, Dreapta și stânga-azi, Generația ’80, o generație pierdută ? ș.a.) și organizează frecvent anchete, mai ales pe teme literare. În general, dă seama de evoluția literaturii române în peisajul în plină mișcare din perioada postdecembristă ori aduce
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
cu bună dispoziție, că spusele absurde pot fi aflate din gura oricui. Sau că, uneori, pot să cunoască și o altă versiune, la un nivel mai greu accesibil, aporetic sau paradoxal. Însă observă bine altceva, un fapt ce ține de dramaturgia vieții comune, cotidiene. Anume, unele apariții și întâmplări ciudate îi atrag enorm pe oameni și îi delectează. Fie că este vorba de vise și vedenii, fie de întâmplări neobișnuite, oamenii sunt sensibili la așa ceva. Îi rețin mai ales aparițiile stranii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]