2,664 matches
-
era singurul sat din Franța unde exista o sinagogă și nicio biserică. Se afla, după Belfort, un ținut al ierbii mărunte și al negurii, unul din acele pământuri din est greu accesibile soarelui, unde vagi amintiri ale invaziilor plutesc în spatele dumbrăvilor. Casele își înfundă până la ochi bonetele lor de țiglă în stil alsacian și se proptesc de câte o coastă pentru a rezista vântului. Din loc în loc bucăți de piatră cenușie înfipte în pământ: sunt rămășițe ale vechii frontiere germane sau
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
era singurul sat din Franța unde exista o sinagogă și nicio biserică. Se afla, după Belfort, un ținut al ierbii mărunte și al negurii, unul din acele pământuri din est greu accesibile soarelui, unde vagi amintiri ale invaziilor plutesc în spatele dumbrăvilor. Casele își înfundă până la ochi bonetele lor de țiglă în stil alsacian și se proptesc de câte o coastă pentru a rezista vântului. Din loc în loc bucăți de piatră cenușie înfipte în pământ: sunt rămășițe ale vechii frontiere germane sau
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
-a, Editura Polirom, Iași, 1998. Crainic, Nichifor, Dostoievski și creștinismul rus, Editura Anastasia, București, 1998. Cristea, Valeriu, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, vol. 1-2, Editura Cartea Românească, București, 1983. Dostoievski, F.M., Crimă și pedeapsă, traducere de Ștefan Velisar Teodoreanu și Isabella Dumbravă, BPT, Editura pentru Literatură, București, 1962. Dostoievski, F.M., Demonii, traducere de Marin Preda și Nicolae Gane, Aparatul critic de Ion Ianoși, Editura Cartea Românească, București, 1981. Dostoievski, F.M., Frații Karamazov, traducere de Ovidiu Constantinescu și Isabella Dumbravă, Editura Univers, București
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Teodoreanu și Isabella Dumbravă, BPT, Editura pentru Literatură, București, 1962. Dostoievski, F.M., Demonii, traducere de Marin Preda și Nicolae Gane, Aparatul critic de Ion Ianoși, Editura Cartea Românească, București, 1981. Dostoievski, F.M., Frații Karamazov, traducere de Ovidiu Constantinescu și Isabella Dumbravă, Editura Univers, București, 1982. Evdokimov, Paul, Ortodoxia, Traducere I. Popa, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1996. Glodeanu, Gheorghe, Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, Editura Litera, București, 1999. Goma, Paul, Culoarea curcubeului '77
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a reprezentat o... romantismul acestuia: „Apoi de este să descrie natura în simplitatea ei (cu toate că d-lui niciodată nu-i plac lucrurile simple și se nebunește dupe pestriț), vreun câmp vesel, un cer senin, vreo apă limpede, vreun crâng, vreo dumbravă, un deluleț, un munte, d. Sarsailă, ca să fie înalt, îl vezi că e numai trăsnete și plesnete, numai urlete și vaiete; apșoara i se pare o mare în talazuri, câmpul păstorilor - o tabără sângeroasă, fluierul - o trâmbiță d-ale mari
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
e nesinceră, „natura în simplitatea ei“ arată altfel. „Natura“, nu mai e nevoie s-o spun, apare aici ca produsul unei alte viziuni poetice, a unui alt Heliade, în lăuntric dezacord cu primul. Câmpul vesel, cerul senin, apa limpede, crângul, dumbrava, delulețul vin de-a dreptul din idila clasică. Dar practica literară a apărătorului „simplității“ nu pregetă, cum știm, să-l dezmintă. Parodiindu-l pe Alexandrescu, Heliade se parodiază pe el însuși! Ceva asemănător, deși sub forme mai temperate, se întâmplă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cîte a încercat” , Iisus îl „ridică din erori”, îi calmează anxietatea. Un poem de Paști, „Imn” are și o parte a doua, obscură: „Să dorm.../ Să dorm, din ce în ce murind/ Deși oriunde e o reînviere.../ Iată, sunt goale/ Dumbrăvile sacre -/ Poetul a plecat./ Și dacă tu mai cauți,/ Pășind prin tăinuitul izvor,/ Pe mine nu mă vezi -/ Poetul a plecat.../ Să dorm.../ Să dorm, din ce în ce murind/ Deși, oriunde, e o reînviere...” 11) „Dumbrăvile sacre” (foarte potrivit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iată, sunt goale/ Dumbrăvile sacre -/ Poetul a plecat./ Și dacă tu mai cauți,/ Pășind prin tăinuitul izvor,/ Pe mine nu mă vezi -/ Poetul a plecat.../ Să dorm.../ Să dorm, din ce în ce murind/ Deși, oriunde, e o reînviere...” 11) „Dumbrăvile sacre” (foarte potrivit spus, în felul lui Dosoftei și al unora dintre traducătorii Bibliei) sînt „sfintele lunci” din „Numai poetul” de Eminescu, iar oboseala și dorința de a „dormi” amintesc de mai multe dintre poemele acestuia. în ultimii ani de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Este vorba de o comunitate de negri fără drumuri pavate, ce ar putea părea în ochii străinilor un simplu oraș împărțit "în două: stânga și dreapta". Dar pentru Hurston, acesta reprezenta mult mai mult. Cum treci de magazin ajungi la dumbrava de portocali a văduvei Dash, la casa ei cu pridvor și cu acoperiș clasic și cu noul ei soț... Dacă o iei pe partea stângă a drumului, în afară de biserica baptistă Macedonia nu vezi decât case ai căror locuitori joacă crochet
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Unirii Mari din 1918, un număr impresionant de persoane de diferite vârste, profesii, gen s-au remarcat În calitate de promotori ai turismului. Lista acestora este lungă, motiv pentru care vom reține ca exemplu, doar câteva nume și anume: - Bucura Dumbrava, sub adevăratul ei nume Fanny Seculici (28 decembrie 1868 Bratislava - 30 ianuarie 1926 Port Said, Egipt) a venit În România la vîrsta de 5 ani și era o persoană dinamică, curajoasă, cu o frumoasă cultură, cunoscătoare a mai multor limbi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și a alpinismului, participând și la excursii În Mont Blanc, respectiv pe “Cervin” și inclusiv pe ghețarul “Le Buee”. Cu toate acestea, cele mai multe ascensiuni le-a realizat În Carpați, munți pe care i-a iubit cel mai mult. Activitatea Bucurei Dumbrava, poate fi identificată pe cel puțin trei planuri și anume: a) cel al activității depuse În cadrul unor asociații de turism, cum ar fi “Hanul Drumeților” și “Turing Clubul României” - printre ai căror membri fondatori s-a numărat; b) cel al
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
zone și subzone turistice ca și a unor masive muntoase. Reliefăm astfel, doar cîteva din aceste nume de mare rezonanță În cartea de aur a turismului românesc, cum ar fi: Cristea Emilian și Nedelcu Eugen (Piatra Craiului, Turism - Alpinism, 1971), Dumbravă Bucură (Cartea Munților, 1920), Epuran Gheorghe (Ghidul cabanelor, 1964), Galaction Gala (Prin țară, 1975), Gălășescu Alexandru (Sinaia și Împrejurimile, 1903), Grünfield F. (Călăuza locurilor de băi și de odihnă din România, 1912), Haret Mihai (În munții Sinaiei, Rucărului și Branului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și la prețuri mai scăzute. De regulă popasurile turistice cunoscute uneori și sub denumirea de „camping” dispun și de locuri de campare - deci de amplasare a corturilor. Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88 locuri), Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj; Herculane (Sera de Flori - 66, Pescăruș - 138, La
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Brădeț (sulfuroasă, sulfatată) indicată În tratarea unor afecțiuni renale, ginecologice, ale aparatului locomotor (În satul Brădetul); CORBENI. - M.i. și de arh. - biserica din satul Bucșănești (1747), ctitor postelnicu Sandu Bucșinescu; - hidrocentrala de la Oești cu lac de acumulare; - popas turistic Dumbrava (căsuțe Încheiate din trunchiuri de brad); CETĂȚENI. - așezare geto - dacă sec. III Î.e.n.; - descoperirea arheologică la punctul Valea Chiliilor din satul Cetățenii din Vale - urmele unor așezări din sec. III Î.e.n. și sec. XV e.n., precum și ruinele a trei biserici
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
când înțelese ce contrast și ce sacrilegiu s-a produs în salonașul său grenat, sângele i se ridică brusc în obraji și-i fulgeră în ochi. Ce înseamnă asta, Eleno? vorbi ea apăsat, c-o voce scăzută, dramatic." (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) (h) " Și mai mult decât atâta: oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opsasul încălțării; ori mai în grabă lua funingenă de la gura sobei, zicând
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-mi erau tata și mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a limbii române, Partea a doua. Chișinău: Ministerul Științei și Învățământului. Bidu Vrănceanu, A., & Forăscu, N. (1988). Cuvinte și sensuri. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bidu-Vrânceanu, A., & Forăscu, N. (2005). Limba română contemporană: lexicul, București: Editura Humanitas Educațional. Bochmann, K., & Dumbravă, V. (ed.). (2002). Limba română vorbită în Moldova istorică, Volumul I. Leipzig: Leipziger Universitätsverlag. Bulgăr, G. (2006). Dicționar de omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (1999). Dicționar de sinonime. București: Editura
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de literatură și cultură românească. http://luceafarul.wordpress.com/atitudini/actualitate-si-ati tudine-intelectuala/olga-morar-%E2%80%9Eun-deliciu-literar-cartea-si-revista-pentru-copii%E2%80%9C/. Perrault, Charles (1957). Povești. București: Editura Tineretului. Perrault, Charles (1994). Basme = Contes. București: Editura Junior Club. Sadoveanu, Mihail (1947). Dumbrava minunată. Ediția a 10-a. București: Cartea Românească. Sadoveanu, Mihail (1966). Baltagul: roman. Prefață și note de Cornel Regman. București: Editura Tineretului. Sadoveanu, Mihail (1968). Povestiri. București: Editura pentru Literatură. Sadoveanu, Mihail (1997). Hanul Ancuței. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aici îi vom redescoperi pe Alecsandri și Coșbuc: poemul filosofic va fi depășit în prestigiu de pastelurile cu mult „sentiment al naturii“; românul psihologic va pierde teren în fața impresiilor de călătorie: pregătiți-vă de conversații pe teme din Hogaș și Dumbrava minunată! E de la Ecumenism: 2008 va fi bălțat. Al doilea E așa îmi apăruse: caleidoscopic, proteic și curcubeic. Printre cele trei brațe ale sale am văzut cum Estul invadează Vestul și Sudul - Nordul, cu și mai mare forță spirituală, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
o ridica pe aceasta din urmă la formele cele mai înalte ale artei, păstrându-i totodată savoarea spontană dată de Muza țării. Alecsandri este un poet de o extraordinară bogăție a creației. A scris poezii lirice, legende epice, printre care Dumbrava Roșie, care este cea mai întinsă, comedii într-o notă aproape bufonă, vodeviluri. Spre sfârșitul vieții a dat câteva drame sau tragedii în versuri: Ovidiu, Fântâna Blanduziei, Despot Vodă. Poeziile sale lirice sunt fie în genul popular, fie într-o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
anchetă disciplinară comandată de către ministrul justiției de atunci, Rodica Stănoiu. Nu s-a speriat și și-a deschis un blog unde discută cu publicul (http://cristidanilet. wordpress.com/) chestiuni legate de sistemul de justiție. Alături de judecătorii Adrian Neacșu și Horațiu Dumbravă, a candidat pentru a fi membru CSM pe o platformă reformistă care viza transparentizare, reformă și impunerea unor reguli etice pentru magistrați. În prezent este membru CSM și unul dintre liderii magistraților de la care așteptăm să protejeze ceea ce s-a
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Dealul Crucii-Marița care de fapt este o prelungire a Dealului Crucii și nu departe de locul numit La Pâșcov-Ochi. Denumirea vine de la o văduvă care avea locuința în această parte de câmp și care se numea Marița lui Pricochi. Dealul Dumbrăvii îdeal situat la est de satul Mlenăuți care formează și hotarul dintre comuna Hudești și comuna George Enescu. Este flancat din trei părți de vii. în trecut, pe acest deal a existat o pădure rară de stejari. Toponimul este de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a fost deținut mai ales de locuitorii din satul Vatra. De sub panta de sud a acestui deal curge izvorul de la Cresneanu, formând un pârâu care se varsă în iazul Calul Alb. Dealul Morii-deal situat în partea de est a Dealului Dumbrăvii. își trage numele de la moara de apă ce a existat pe pârâul cu același nume. Este notat și MDGR, vol. III,pag.86. Dealul Pădurii-deal situat la nord de satul Mlenăuți. Pe acest deal mai există o bucată de pădure
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vine de la ucraineanul Hrinca care înseamnă felie de pâine și prin analogie, bucată de pământ. în părțile locului hrincă înseamnă o bucată de mămăligă tăiată cu ața. Isopescu (La Isopescu)teren în pantă situat în partea de est a Dealului Dumbrăvii. Se cultivă cu cereale. Denumirea vine de la cetățeanul Isopescu care a locuit acolo în trecut. Izvoare (La Trei Izvoare)-loc situat în partea de sud a satului Vatra, unde există un deal de sub care curg trei izvoare puternice. în Șes
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din pădurea La Uluce unde există un fag mare. Tot așa mai sunt și alte locuri care poartă nume de arbori: La Păr, La Plop. La Școală-locuri din satele comunei Hudești unde se află școala. La Vie-loc situat lângă Dealul Dumbrăvii, unde în vechime a fost o plantație de vie. Lișna-sat din comuna Suharău, în partea de sud a comunei Hudești, vecin cu satul Mlenăuți. Numele îi vine de la cuvântul slav lesu care înseamnă pădure. într-un act din 25 iunie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]