4,278 matches
-
Observând modul cum noile subiectivități feminine impulsionează noi forme de acțiune colectivă, cercetătorii feminiști au descoperit dezvoltarea rețelelor transnaționale de femei, alianțe între organizații ale femeilor, guverne și actori interguvernamentali, și dezvoltarea unor mecanisme politice și juridice internaționale care promovează echitatea de gen. De exemplu, datorită acestor alianțe, instrumentele care apără drepturile omului dar și declarațiile la nivel mondial conțin din ce în ce mai mult referiri la specificitatea de gen a drepturilor omului (Peters și Wolper 1995; Philapose 1996; Ackerly și Okin 1999; Ackerly
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
confirmă colegiile: fierarilor, leticarilor, luntrașilor, plutașilor și altor meseriași, neguțători de lână și lucrători din sistemul căilor de comunicație. Dreptul Acționează ca un alt factor determinant al romanizării. Este vorba despre dreptul roman clasic, care consacră principiile bunei credințe și echității. Adoptarea normelor juridice reliefate Încă din 106, aplicarea edictului din 212, Constitutio Antoniniana, prin care Caracalla acordă cetățenie romană peregrinilor din Imperiu, toate favorizează Întrepătrunderea etnico - lingvistică din provinciile Dacia și Moesia. Viața culturală Contribuie În mod decisiv la Învățarea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ajută să fundamentăm standardul nostru de viață pe capacitatea de a suporta a naturii. Noi căutăm să realizăm justiție socială, economii durabile și durabilitatea mediului înconjurător. Justiția socială va trebui în mod necesar să fie bazată pe durabilitate economică și echitate, ceea ce reclamă durabilitate ambientală. Durabilitatea mediului înseamnă menținerea capitalului natural. Ea cere de la noi ca rata la care consumăm resursele regenerabile, în special apa și resursele energetice, să nu depășească rata la care sistemele naturale le pot reface, iar rata
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în societatea democratică ar trebui să se plece de la construcția copilului-actor, copilului-cetățean, de la distincții elementare clare între primitiv și civilizat, de la identificarea temerilor (colective) actuale și a speranțelor de viitor. Standardele de reformă care vizează copilul trebuie legate de exigențele echității și integrării tuturor copiilor, fără a uita de diferențele dintre ei. Nu ajută nimănui, nici copiilor, desigur, dacă nu sunt recunoscute diferențele, decalajele între familii, comunități, țări. În perioada comunistă s-a spus că industrializarea, colectivizarea, secularizarea ne vor "mântui
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
moduri diferite de receptare a ceea ce se difuzează prin mass-media, de construcție a autodisciplinei, de receptare în învățământ a practicilor religioase etc. Pe teren putem afla cât se face din ce se spune despre "mediul curat", despre "drepturile omului", despre echitate și justiție etc. Vorbim frumos despre "asigurarea unui nivel echitabil pentru toți copiii", dar nu sunt suficiente doar "standardele" pe hârtie... Vorbim frumos despre formarea de competențe, dar nu analizăm cu luciditate ce s-ar întâmpla și cum s-ar
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ofere tuturor cetățenilor oportunități mai bune de realizare a potențialului, să asigure prosperitate economică durabilă la nivel societal. Este necesară educația pe tot parcursul vieții, este necesar un Cadru european al calificărilor, este necesară Carta europeană a calității mobilității, promovarea echității, coeziunii sociale, cetățeniei active, dialogului intercultural, încurajarea creativității, inovării, spiritului antreprenorial, dobândirii de competențe transversale etc. Statele membre ar trebui să adopte măsuri naționale pentru atingerea obiectivelor strategice și realizarea lor, să armonizeze indicatori și criterii de referință, să promoveze
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ar trebui să adopte măsuri naționale pentru atingerea obiectivelor strategice și realizarea lor, să armonizeze indicatori și criterii de referință, să promoveze schimburi de experiență și bune practici. Indicatorii-cheie fundamentali și indicatorii contextuali sunt structurați în jurul a opt domenii: * Ameliorarea echității în educație și formare. Echitatea este evaluată în funcție de gradul în care indivizii beneficiază de educație și formare în termeni de posibilități reale de acces, de tratament și de rezultate. Unele teme cheie, cum ar fi promovarea egalității între femei și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
naționale pentru atingerea obiectivelor strategice și realizarea lor, să armonizeze indicatori și criterii de referință, să promoveze schimburi de experiență și bune practici. Indicatorii-cheie fundamentali și indicatorii contextuali sunt structurați în jurul a opt domenii: * Ameliorarea echității în educație și formare. Echitatea este evaluată în funcție de gradul în care indivizii beneficiază de educație și formare în termeni de posibilități reale de acces, de tratament și de rezultate. Unele teme cheie, cum ar fi promovarea egalității între femei și bărbați, integrarea minorităților etnice și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și integrarea persoanelor cu handicap fac obiectul monitorizărilor. Proporția abandonului școlar trebuie redusă sub 10%. Progresele în acest domeniu sunt evaluate pe baza indicatorilor. * Promovarea eficienței în educație și formare profesională. Ameliorarea continuă a eficienței nu este în contradicție cu echitatea din sistemele educaționale. Eficiența și echitatea pot merge mână în mână dacă sunt folosite optim resursele, dacă sunt urmărite investițiile publice și private în învățământul superior. * Educația și formarea pe tot parcursul vieții. Educația și formarea profesională sunt importante pentru
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
obiectul monitorizărilor. Proporția abandonului școlar trebuie redusă sub 10%. Progresele în acest domeniu sunt evaluate pe baza indicatorilor. * Promovarea eficienței în educație și formare profesională. Ameliorarea continuă a eficienței nu este în contradicție cu echitatea din sistemele educaționale. Eficiența și echitatea pot merge mână în mână dacă sunt folosite optim resursele, dacă sunt urmărite investițiile publice și private în învățământul superior. * Educația și formarea pe tot parcursul vieții. Educația și formarea profesională sunt importante pentru creșterea competitivității, a șanselor de angajare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
El depinde de reușita stagiilor obligatorii 508, evaluărilor 509 etc. O echipă de cercetători canadieni a creat chiar un instrument cu care să stabilească scorul de inserție 510... Învățământul superior, elitist până mai ieri511, devine "învățământ superior de masă". Îmbunătățirea echității de acces la acest nivel rămâne obiectiv major al documentelor organismelor Uniunii europene. Sursa: Observatoire national de la Vie Etudiante 512 (cu albastru deschis sunt reprezentați părinții studenților, raportați la celelalte persoane active) În 2010, aproape 19 milioane de studenți ai
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ca fiind relevantă pentru Înțelegerea naturii impozitului și pentru stabilirea mărimii acestuia. Ideea de echivalență Între mărimea impozitelor plătite de contribuabili și mărimea avantajelor de care beneficiază aceștia din partea statului a fost adoptată și dezvoltată În contextul preocupărilor pentru asigurarea echității fiscale. Mărimea avantajelor ce revin contribuabililor, considerată ca bază impozabilă, a reprezentat un punct de referință În majoritatea dezbaterilor asupra principiului 20 proporționalității sau progresivității impunerii. Raliindu-se la teoria echivalenței, numeroși economiști au Încercat să stabilească o relație directă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
respecte o anumită proporție Între mărimea impozitelor și valoarea serviciilor oferite de stat, excluzând, În mod implicit, adoptarea sistemelor de impunere bazate pe progresivitatea cotelor de impozitare. Or, se constată că, În realitate, sistemele moderne de impozite sunt axate pe echitatea impunerii, promovându-se fie impunerea În cote progresive, fie În cote proporționale, dar care proporții nu se raportează la foloasele obținute de contribuabili de la stat, ci la venituri și averi dobândite. În acest caz, disproporția ce rezultă Între cele două
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și Înainte și după practicarea impozitelor, ceea ce presupune menținerea diferențierii sociale din punctul de vedere al situației materiale și a bogăției deținută de către indivizi și opoziția față de eventualele tendințe de egalizare a avuției deținute și implicit contravine unor principii de echitate fiscală acceptate de societatea modernă. În cadrul acelorași concepții se Înscrie și teoria organică elaborată de gânditorii de frunte ai filozofiei clasice germane (Hegel, Fichte, Schelling). Potrivit acestei teorii, statul s-a născut din Însăși natura 16 McCulloch J. R., A
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și rolul impozitelor, În contextul celor privitoare la finanțele publice, diferă sensibil și sunt, uneori, contradictorii. Astfel, unii autori formulează și atribuie impozitelor funcții distinctive de finanțare a cheltuielilor publice, respectiv de redistribuire a veniturilor și averilor conform principiilor de echitate, sau de stabilizare a economiei. Spre deosebire, alți autori 19 nu se referă explicit la funcțiile impozitelor, ci la rolul ce revine acestora, conceput pe mai multe planuri și evidențiinduse un rol financiar de procurare a resurselor financiare necesare pentru
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu cele fiziocrate-absolutist monarhice, au apărut accizele care nu influențau direct privilegiile fiscale. Anterior 40 aplicării accizei În Anglia În anul 1643, au avut loc numeroase controverse, la care au participat personalitățile științifice ale acelor vremuri. După aplicare, controversele privind echitatea socială și influența accizelor asupra creșterii economice au continuat, ideile emise fiind deosebit de diverse. Vechile accize 33 constituiau forme ale impozitelor pe actele de consum sau de circulație, care loveau bunuri destinate consumului (făină, băuturi), bunuri destinate producției, activități (comerciale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
graduale, În forme diferite de aplicare, sub raport spațial și temporal. Astfel, În Franța, prin legea din 18 ianuarie 1695 introdusă de Ludovic al XIV-lea, erau stabilite tarife pentru 22 clase de venituri stabilite În funcție de poziția socială. Asigurarea unei echități a impunerii nu era rezolvată, deoarece egalitatea funcțiilor nu Însemna și egalitatea capacităților contributive și a averii. În Rusia s-a aplicat În perioada 1722-1877 capitația cu tarif gradual pentru țărani, muncitori și burghezie. În aceeași perioadă, În 33 Corduneanu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
precum și participării directe a acestuia la producerea de bunuri materiale. De real interes este, deci, concepția lui Wagner În privința impunerii, prin formularea principiilor așa-numite „superioare ale impunerii”, grupate În: principii de politică financiară, principii de economie publică, principii de echitate a impozitelor, principii de administrație fiscală. Conform concepției lui Wagner, principiile de politică financiară se fundamentează pe două noțiuni esențiale: suficiența și elasticitatea. Suficiența stipulează faptul că impozitul trebuie să acopere toate nevoile financiare ale statului, sub rezerva că, prin
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
achitării obligațiilor fiscale față de stat. Din acest motiv, Wagner este de părere că principalele categorii de impozite sunt cele pe venit și cele pe avere, În timp ce impozitul pe consum ar trebui să aibă o pondere redusă. Referitor la principiile de echitate a impozitelor, Wagner se pronunță pentru caracterul general al impozitului și pentru uniformitatea impunerii, completând maximele fiscale ale lui Adam Smith. Ultima grupă, a principiilor de administrație fiscală, viza fixitatea impunerii, practicarea regulii comodității la Încasarea impozitelor, precum și reducerea cheltuielilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
soluții axate pe utilizarea de către stat a impozitului În scop intervenționist, pledează reprezentanții neokeynesismului care au Îmbogățit doctrina lui Keynes. Aceștia consideră că statul trebuie să-și utilizeze puterea pentru a schimba repartiția veniturilor, În scopul asigurării unei mai bune echități sociale și a corectării deficiențelor pieței libere. În același cadru, s-a produs și o reconsiderare a funcțiilor statului, ținând cont de cerințele epocii contemporane. Astfel, Încă În anul 1959, Richard Musgrave distingea trei funcții noi ce pot fi atribuite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
facă; unde acțiunea publică aduce avantaje superioare față de activitatea privată; unde interesul individual urmărit este În contradicție cu realizarea binelui comun. În același context, G. Fromm 53 consideră că statul este motivat să intervină, În primul rând, din rațiunea de echitate care se află la baza redistribuirii veniturilor ori bunurilor Între diferite grupuri ale societății. Aceasta Înseamnă realocarea veniturilor de la bogați la săraci, de la nord la sud, de la albi la negri, din sectorul industrial În cel agricol. În al doilea rând
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aplicat soluția fiziocraților. Asemănător, ceva mai târziu, Emile de Girardin și M. Menier au propus impozitul unic pe capital, respectiv numai pe bogăția consolidată și nu pe cea În formare, considerând că acesta stimulează utilizarea productivă a acestuia și asigură echitatea. În context, ideea impozitul unic pe persoană aparține lui Proudhon, care mai considera că proprietatea este o negare a egalității. Or, un impozit universal, care ar lovi chiar și persoanele lipsite de orice resurse, nu ar rezista În nicio societate
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu impozitele personale, cele din urmă apărând pentru prima dată În Marea Britanie, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Instituirea impozitelor personale s-a datorat acțiunii unui complex de factori 76, Începând cu preocupările pentru asigurarea 76 Ibidem, p. 205 80 echității fiscale, printr-un sistem de impunere progresivă, introducerea unui model minim neimpozabil al materiei impozabile, acordarea de Înlesniri contribuabililor cu familii numeroase. Un al doilea factor determinant a fost și creșterea cheltuielilor publice, care a amplificat nevoia de resurse financiare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
economiile țărilor dezvoltate au funcționat eficient asigurând obținerea unor venituri ridicate care să fie impozitate iar, pe de altă parte, tradiția existentă În multe din aceste țări, În special În SUA, Marea Britanie, Suedia și Germania, precum și dorința de a asigura echitatea impunerii lucru care nu se poate realiza decât cu ajutorul impozitelor directe. Pe de altă parte, nivelul destul de ridicat al impozitelor indirecte, care provin În cea mai mare parte din taxe de consumație, arată o necesitate sporită de resurse a statelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În evoluția impozitului pe veniturile persoanelor fizice a fost aceea de a se trece la impunerea globală, menită să Înlăture diferențierea sarcinii fiscale În funcție de natura veniturilor prin asigurarea aceluiași tratament fiscal tuturor veniturilor, dar aplicarea mai deplină a principiilor de echitate fiscală. În cadrul modalităților de determinare a veniturilor impozabile În practica internațională s-a manifestat tendința de tratare exhaustivă a conceptului de venit, luându-se În calcul și câștigurile din capital, câștigurile excepționale din jocuri de noroc, pariuri, speculă ș.a., precum și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]