2,649 matches
-
concepte de genul „rațiunii” sau „naturii umane”, preocupărilor „artistice”, comportamentelor „rituale”, „inventarului domestic” ,„ceramicii de uz comun” etc.. Nu există, desigur, nici o garanție epistemologică pentru a considera aceste sintagme, aparent benigne, ca desemnând realități trans istorice: ele sunt scurtături explicative, edificate în limbajul analitic al științei contemporane, simple atribute ale unui „om etern” convențional, el însuși construit prin abstractizare. Multe dintre categoriile „veșnice” sunt, în fapt, profund condiționate cultural; este virtutea oricărei ideologii aceea de a prezenta realități, în fond arbitrare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dintre elementele decisive pentru apariția și dezvoltarea speciei umane. Imaginea populară, de „primate ucigașe” (killer apes), a primelor hominide, este grăitoare; ea s-a instalat cu încăpățânare în imaginația arheologilor, în ciuda repetatelor critici ale bazei empirice pe care s-a edificat această supoziție (vezi, pentru o trecere în revistă cuprinzătoare, Gowlett 1996). La urma urmelor, arheologia nu poate măsura decât succesul vânătorii, nu și eșecurile, adică tocmai regula relevată etnografic, iar regimul de acumulare a documentației arheologice și filtrul tafonomic ridică
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
este de exemplu, cel al boșimanilor !Kung, cel de 0.007 %, o populație inițială de 10.000 de persoane, poate conduce la nivelul populației actuale de pe mapamond în doar 1900 de ani (Boone 2002: 21). Și alte statistici ne pot edifica. O populație inițială de 100 de persoane, cu o creștere anuală de 1,4% (rată mai mică, de exemplu, decât cea a vânătorilor-culegătorilor Ache din Paraguay, calculată la 2.5%) (Boone 2002: 21), poate atinge cifra de un milion în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
adevărului, adevărul trecut din concept în carne și de aceea cu cât adevărul unei opere de artă este mai bogat, el impune forme mai prodigioase intrând astfel pe straturi mai adânci decât impresia (excentric șo‑ cantă) de suprafață. Adevărul ne edifică, ne luminează, ne eliberează, nu ne spulberă, iar valoa‑ rea artei izvorăște numai din unirea frumosului cu adevărul, frumosul fiind deci transfigurarea veritativă a materiei prin care spiritul ajunge să vor bească. Minciuna și vacuitatea sensului însă ne aruncă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
câini, având fiecare baza sa genetică, spre deosebire de modificările fenotipice care operează la nivelul fiecărui individ sau unui grup de indivizi. Despre specie În general și specia lupus din care face parte canis familiaris, În special Este deosebit de important să fim edificați asupra noțiunii de specie În general, cât și cu privire la specia din care se trage câinele lup. Când vorbim de specie, ne gândim Întotdeauna la ceva Închis din punct de vedere genetic și reproductiv, la o comunitate care dispune de un
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
au fost fermentul numeroaselor evenimente locale sau regionale. La eliberarea de sub jugul otoman a grecilor, sârbilor, bulgarilor nu se poate ignora contribuția de sânge a aromânilor. Mari construcții, monumente de arhitectură din Atena, Viena, Budapesta, Zagreb, Țările Române, au fost edificate în mare măsură prin contribuția tehnică și financiară a aromânilor. În cultura română lista cu nume de aromâni este imensă. Să amintim doar câteva nume ca Spătarul Nicolae Milescu, mitropolitul Dosoftei, sau Corifeii Școlii Ardelene, tribunii ardeleni, sau Nicolae Iorga
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
îngroșări ale cadrelor, reflectoare puse pe colțuri umbrite ale istoriei, ridicări cinice de cortine, gros-plan-uri sau chiar aparente neglijențe ale camerei de filmat, "uitate" deschise în apartamentele cuplului domnesc. Fie din tainițe, fie chiar din Sala tronului, actul de a edifica, semnat de Voievod, impune, în ordinea acestui "firesc" uman clamat de viziunea cameramanului-autor, abuzul, sacrificarea celuilalt, trădarea, mânia, crima, adulterul, încălcarea legii − toate posibilele fapte fără-de-lege; ceea ce atrage după sine blestemul morții și, după împlinirea acestuia, văduvia. Puterea e totul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în principal pe ceea ce Franșois Furet numea „farmecul universal al lui Octombrie”, pe rolul Armatei Roșii* în zdrobirea nazismului și pe acela al comuniștilor al căror nume este legat de Rezistență* și de Eliberare*. în URSS, această memorie a fost edificată și perpetuată de un gigant aparat de propagandă*, până la a deveni o istorie oficială de la Octombrie - reconstruire cinematografică a lui Eisenstein, fără nici un raport cu realitatea istorică - până la Marele Război pentru Apărarea Patriei*. în China, suporturile memoriei colective au fost
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
inevitabilei sale perimări. în anii 1846-1847, Marx și Engels au făcut apropierea dintre principiul comunist și ideea socialistă născută din societatea industrială, ei au privilegiat producătorul, reorganizarea muncii, progresul și îmbogățirea colectivă ca ciment al societății care urma să fie edificată. Pentru ei, condițiile unei revoluții*, preludiu al instaurării comunismului, se înscriu în punerea în stare de conflict a unei mase alienate, total pauperizate, și a unei „lumi de bogăție și de cultură existând cu adevărat”, conflict a cărui rezolvare presupune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe 4 iunie, el este publicat de către New York Times, fapt care-i asigură o publicitate mondială. Repunerea în cauză a infailibilității PCUS*, confirmarea de către centrul sistemului comunist a crimelor lui Stalin* readuc pe ordinea de zi chestiunea legitimității acestor regimuri edificate pe același model social, economic și politic. Populația, și îndeosebi tineretul*, profită de cea mai mică ocazie pentru a-și manifesta voința de a slăbi controlul asupra culturii* - în iunie 1955, Congresul scriitorilor polonezi critică cenzura - și asupra vieții cotidiene
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
celelalte regimuri comuniste, comunismul african n-a scăpat, nici el, principiului epurărilor. Cele din MPLA din Angola anului 1977 au fost sângeroase pentru partizanii lui Nito Alves, învinși datorită sprijinului cubanezilor și acuzați, de către o conducere occidentalizată și preocupată să edifice statul-națiune, de „rasism, tribalism și regionalism”. La fel și în Etiopia unde, pe 17 aprilie 1977, la Addis-Abeba, Haile Mariam Mengistu, dictatorul care l-a răsturnat pe Negus, sparge în public trei flacoane cu sânge reprezentând „imperialismul”, „feudalismul” și „capitalismul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Postcomunismul ia astfel înfățișarea unui „capitalism politic de jaf” pe care Max Weber l-a definit ca fiind timpul tranzițiilor istorice și al acaparării violente a resurselor aflate la dispoziție. Diferența dintre țările postcomuniste constă în capacitatea lor de a edifica niște state de drept bazate în același timp pe formarea unei birocrații administrative eficiente, garante ale unor proceduri de schimburi și pe alianțe încheiate cu partenerii străini. De unde și chestiunea fundamentală a „controlului” care, împreună cu emergența statelor de drept, caracterizează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
revoluționară, această idee este reluată în numeroase utopii* (ea exista și în faza iacobină a Revoluției Franceze) care-și imaginează că este posibil să modifici natura umană. Pentru mulți revoluționari, printre care și Lenin, omul alienat este produsul unei societăți edificate pe baze proaste. Distrugerea vechii societăți - autocratică, burgheză etc. - trebuie așadar să permită să se facă tabula rasa, așa cum cântă Internaționala* și, pe niște baze corecte - socialiste, iar mai apoi comuniste -, să făurească, prin educație, un om nou, înzestrat cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Karl Liebknecht. El cristalizează speranțele și, în același timp întruchipează generația de pionieri ai constructorilor comunismului. Astfel, Buharin declara în 1924: „în prezent, destinul revoluției depinde de capacitatea noastră de a face din generația tânără materialul uman în stare să edifice o economie socialistă pentru viitoarea societate comunistă”. Radicalitatea pedagogică sovietică Aceste mari ambiții se manifestă în URSS* mai întâi în domeniul pedagogic. Reflecția vizând traducerea lor în practică se bazează pe mai multe principii concurente. Copilul este perceput fie ca
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
revoltat (1951), atunci când reflectează asupra problemei terorii, raționale sau iraționale, el recuză orice confuzie între „teocrațiile totalitare”. După el, revoluțiile fasciste nu au ambiția universală a comunismului rus care „are pretenții, mărturisite la Imperiul mondial” și „ambiția metafizică [...] de a edifica, după moartea lui Dumnezeu, o cetate în care omul este în sfârșit divinizat”. Camus se inspiră din criticile sindicaliștilor revoluționari și anarhiști ai comunismului și din Simone Weil, gânditoare al cărei eseu Reflecții asupra cauzelor libertății și a asupririi sociale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Pe de altă parte, niciunul din statele care au ridicat marxism-leninismul* la rangul de adevăr oficial, sau chiar la acela de „religie de stat”, nu a menținut, și în niciun caz n-a fortificat valorile și instituțiile democratice. Toate au edificat regimuri despotice, au manifestat încă din primul moment o aceeași preocupare pentru intimidarea și supunerea societății civile”, pentru înăbușirea libertăților politice și intelectuale. Suntem așadar obligați să respingem două lecturi simetrice: pe aceea a inocenței absolute a gândirii marxiene în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Internaționala Comunistă* (IC), al cărei rol era reunirea partidelor comuniste din toată lumea, Lenin îi impune modul de organizare prin cea de-a 12-a din cele 21 de condiții de adeziune la IC, edictate în 1920: „Partidele [...] trebuie să fie edificate pe principiul centralizării democratice. în vremurile noastre de război civil îndârjit, Partidul Comunist nu va putea să-și îndeplinească rolul decât dacă este organizat în modul cel mai centralizat, dacă se admite o disciplină de fier asemenea disciplinei militare [...]”. Iar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
figureze în ea principiile democrației* și ale alegerilor libere. Aceste expresii nu au, însă, aceeași semnificație pentru unii sau ceilalți. Stalin și Molotov o acceptă, cu condiția ca ea să fie lipsită de dispozițiile constrângătoare și de un calendar precis. Edificați cu privire la veleitățile democratice ale lui Stalin, Churchill și Roosevelt speră că acordul va permite menținerea pluralismului în Europa Răsăriteană. Semnificația Ialtei Contrar legendei vehiculate de generalul de Gaulle, acordurile de la Ialta nu sunt în nici un caz o împărțire a lumii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Iată de ce volumul de față reprezintă o surpriză așteptată, reunind experiența îndelungată a cursurilor teoretice și practice cu talentul de a face cărți frumoase. Rezultatul este un „obiect” atrăgător, cu o generoasă adresabilitate. Cei interesați de misterele tehnicii se pot edifica, siguri că au recurs la o sursă credibilă de informație; cei pasionați de istoria gravurii vor străbate parcursul consacrat odată cu Renașterea și apariția tiparului; în fine, cei ce se întreabă, poate, care (mai) sunt rosturile contemporane se vor convinge de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
acestora. Așteptarea neliniștită a catastrofei ultime face loc dorinței de a construi hic et nunc Împărăția lui Dumnezeu. Bisericii îi revine de acum sarcina de a face ca regalitatea lui Hristos să fie recunoscută în întregul univers. Se va putea edifica astfel acea civitas terrena spiritualis descrisă de Sfântul Augustin. Autorii medievali i-au dat numele de Sancta respublica christiana sau ceea ce numim creștinătatea 10. Există un mod superficial de a vorbi despre eschatologie; este cel care constă în a voi
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
povestire unitară). Fie și a doua secțiune, Artichauts. Nu prea există narațiune în această scurtă secțiune: e ceva cvasienciclopedic, cu numai două propoziții despre "noi” și Bunicul care mănîncă conopidă, individualizînd astfel textul. Cu toate acestea, în secțiunile următoare ne edificăm mai bine asupra indivizilor îndrăgiți sau, pur și simplu, aduși în față: Bunicul și Brigitte și indirect, dar semnificativ, naratorul însuși care se maturizează. O caracteristică sugestivă în ceea ce privește statutul narativ este faptul că glosarul se termină la litera P (Plajă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
să devină valoare europeană, nimeni neputînd să-l împiedice să-și realizeze visul. Fiind român nu e mai puțin maramureșean; fiind european nu e mai puțin român, cultura Europei însumînd, prin sublimare, cultura tururor popoarelor Europei. Valoarea culturii europene se edifică tocmai pe diversitatea ei. Poate tocmai de aceea una dintre sarcinile fundamentale ale Consiliului Europei de la Strasbourg, alături de combaterea intoleranței, a xenofobiei, a flagelurilor sociale, este promovarea diversității culturale a Europei. E de înțeles că susținerea conceptului valoare națională nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
limbă istorică este „un ansamblu de tradiții, în parte analoage, în parte divergente“ <footnote „Forum“, 1993, nr. 11-12, p. 104. footnote> , limba literară și limba populară în diversele ei ipostaze aflîndu-se într-o veșnică interrelaționare; limba română literară s-a edificat prin contribuția largă a tuturor graiurilor dacoromâne, chiar dacă „e adevărat că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p.
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
evocat prin lamentațiile elevului pisălog Ionescu P. Ion ("dă-mi, bă, un creon!"), anonima Fifi, "grasă, parfumată, ochioasă - e ca un puf de toaletă încărcat cu pudră", iar despre Filimon nu ni se spune decât "pronunțați vocativul și veți fi edificat: Filimoane!" Dincolo de aleatoriu și carnavalesc, putem intui existența unei dinamici de creație ce urmează alte traiectorii ordonatoare decât evidenta cursivitate alfabetică. Arbitrarul asocierilor dintre nume și caractere implică, în același timp, o relativizare a trăsăturilor specifice genurilor literare clasice, iar
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
textuale și zonelor de interferență, coliziunii cu alte curente și ideologii, din cauza unui pronunțat caracter mutagen". Totodată, criticului i se pare util apelul la sensul comun al fenomenului cultural al decadentismului, adică "să avem în circulație un concept "slab", operativ, edificat pe o serie de trăsături și teme predilecte conectate - artificialitatea, maladivul, luxura, psihopatia sexuală, perversiunea, satanismul, pesimismul, exacerbarea individualismului ca narcissism, decăderea marilor imperii, sau teme precum diminutio capitis sau femme fatale". Se impune, ca premiză, selecția unui instrumentar conceptual
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]