KorAP: Find »[drukola/base=educațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...1369 >

34,207 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

nivelul educațional al mamei și experiența acesteia în creșterea unui copil 107. De asemenea, este posibil să existe o asociere între nivelul educațional al mamei și probabilitatea ca ea sa aibă o carieră profesională. În plus familiile cu un nivel educațional ridicat prezintă expectanțe și rigori ridicate sau în dezacord cu interesele și/sau abilitățile copilului, determinând o presiune excesivă asupra acestuia. O altă caracteristică a familiilor care pare a influența reușita adopțiilor potrivit autorilor anterior citați, este gradul de flexibilitate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
particularitățile familiei adoptive și ale copilului adoptat, în special în funcție de vârsta copilului și de tipurile de probleme manifestate. Astfel, Rosenthal, Groze și Morgan 220 au arătat că, familiile care au apelat cel mai mult la servicii (indiferent de domeniu: medical, educațional, psihologic, de asistență socială) au fost cele care au adoptat copii cu probleme emoționale și comportamentale, depășind chiar nevoia manifestată de părinții care au adoptat copii cu handicap, care au apelat preponderent la serviciile medicale de specialitate. La nivelul întregului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
preponderent la serviciile medicale de specialitate. La nivelul întregului eșantion, resursele cele mai frecvent utilizate au fost: resursele financiare din diverse surse (71%), prestațiilor financiare pentru adopție (67%), serviciile medicale de îngrijire de rutină (67%), serviciile de stomatologie (67%), suportul educațional (47%), programele educaționale speciale (42%), consilierea individuală a copilului (42%). Familiile care au adoptat copii din România, au simțit nevoia unor servicii suplimentare precum: grupuri de suport (în special pentru părinții care au adoptat copii cu vârstă mai mare), consiliere

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
medicale de specialitate. La nivelul întregului eșantion, resursele cele mai frecvent utilizate au fost: resursele financiare din diverse surse (71%), prestațiilor financiare pentru adopție (67%), serviciile medicale de îngrijire de rutină (67%), serviciile de stomatologie (67%), suportul educațional (47%), programele educaționale speciale (42%), consilierea individuală a copilului (42%). Familiile care au adoptat copii din România, au simțit nevoia unor servicii suplimentare precum: grupuri de suport (în special pentru părinții care au adoptat copii cu vârstă mai mare), consiliere pentru rezolvarea problemelor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
un procent de 15% dintre familiile care au adoptat copii din România, în faza a doua a studiului care nu au putut accesa serviciile de suport parental, iar pentru faza a treia 26% dintre părinți nu au putut accesa serviciile educaționale necesare, iar 10% serviciile de logopedie. În procente mai mici nu au fost identificate serviciile respiro, serviciile medicale de specialitate și serviciile de consiliere, nici în faza 2, nici în faza 3 a studiului. Ames223 arăta că, aproximativ jumătate dintre

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului adoptat a fost construit din variabilele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
vârstă între copilul adoptat cu rangul întâi și tatăl adoptiv este în medie de 36,8 ani, iar diferența dintre copilul adoptat de rang doi sau mai mare și tatăl adoptiv este de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
absența nevoilor speciale, respectiv variabilele care reprezintă diferite particularități ale părinților adoptatori indică următoarele aspecte: există o probabilitatea mult mai mare ca acei părinți care adoptă copii, care se înscriu în categoria celor cu nevoi speciale, să aibă un nivel educațional scăzut, mai exact școală profesională sau mai puțin și să aibă vârsta peste 45 de ani. De asemenea este mult mai probabil să fie căsătoriți, cu copii și să nu prezinte probleme medicale care să le împiedice procrearea. Tabelul 4

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mult mai probabil să fie căsătoriți, cu copii și să nu prezinte probleme medicale care să le împiedice procrearea. Tabelul 4.14. Caracteristici ale adoptatorilor care adoptă copii cu nevoi speciale 301 Caracteristici ale adoptatorilor Copil cu nevoi speciale Nivel educațional Școală profesională sau mai puțin (2,32*) Vârsta părinților Peste 45 de ani (2,58**) Capacitate de procreare Nu prezintă probleme medicale care să le împiedice procrearea dacă și-o doresc (2,16*) Status marital Căsătoriți cu copii (2,23

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
soluționate în 2005. Caracteristici socio-demografice ale părinților adoptatori. Din punct de vedere al statusului marital 86,7% dintre adoptatori sunt căsătoriți și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit cel puțin liceul. 13,3% prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte scăzut (în 4,4% dintre cazuri). Majoritatea părinților adoptatori, atât tații (74,5%) cât și mamele (71,1%) exercită profesii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
7% dintre adoptatori sunt căsătoriți și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit cel puțin liceul. 13,3% prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte scăzut (în 4,4% dintre cazuri). Majoritatea părinților adoptatori, atât tații (74,5%) cât și mamele (71,1%) exercită profesii din clasa de mijloc sau superioară (conform ISCO88). Caracteristici socio-demografice ale copiilor adoptați ai căror părinți

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
comportament au făcut dificilă menținerea lor în asistență maternală. În acest caz tulburările nu ar putea fi puse pe seama multiplelor forme de protecție. 2. O altă explicație posibilă ar fi tocmai discontinuitatea dintre formele de protecție și inconsecvența în climatul educațional și afectogen. În afară de acestea, faptul că, un copil a beneficiat de măsuri multiple de protecție tinde să-l predispună la întârzieri cognitive și ale limbajului. De semnalat însă că, această predispoziție este mai scăzută decât în cazul copiilor care au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mică și foarte mică măsură corectă. D. Raportarea realității la expectanțe. Corectitudinea/lipsa de corectitudine a informațiilor se răsfrânge asupra expectanțelor părinților adoptatori. Aproximativ un sfert dintre ei, consideră că, gravitatea problemelor manifestate de copii, indiferent că sunt medicale, psihologice, educaționale este mai ridicată decât li s-a prezentat, respectiv mai gravă decât s-au așteptat ei. Tot același procent consideră că, problemele de sănătate și de dezvoltare ale copilului au fost supraevaluate de specialiști, și la rândul lor s-au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
9,1 54,5 4,5 13,6 15,4 7,7 34,6 19,2 19,2 Problemele comportamentale 13 17,4 52,2 8,7 8,7 20,0 16,0 24,0 20,0 20,0 Problemele educaționale 9,1 18,2 59,1 4,5 9,1 15,4 7,7 26,9 23,1 23,1 5.4.2 Resursele sociale În ceea ce privește resursele sociale, ne-au interesat următoarele aspecte: A. încrederea pe care părinții adoptatori o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.039 -.407* -.127 Psihologice -.044 -.378 -.167 Educaționale .097 -.462* .007 Comportamentale -.029 -.396 -.094 Pentru testarea ipotezei a doua au fost construite o serie de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.039 -.407* -.127 Psihologice -.044 -.378 -.167 Educaționale .097 -.462* .007 Comportamentale -.029 -.396 -.094 Pentru testarea ipotezei a doua au fost construite o serie de scheme care indică asocierile semnificative dintre prezența anumitor probleme de sănătate psiho-fizică, respectiv forme de protecție de care a beneficiat copilul anterior

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor 0,126 ,029 ,457* ,487

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt de asemenea asociate cu conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv. Dintre variabilele referitoare la caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori (nivel educațional, nivel profesional, venit), niciuna nu se asociază semnificativ cu relația mamei cu copilului, respectiv cu partenerul marital. În ceea ce privește resursele disponibile părinților adoptatori constatăm că, resursele informaționale, suficiența și corectitudinea informațiilor, se asociază cu o parte dintre variabilele dependente. Suportul social

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
asta [ar adopta]. Anterior constatam că, în perioada de acomodare, interesul părinților se concentrează pe starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului. După această perioadă, pe măsură ce copilul crește și-și lărgește sfera de interacțiune socială, fiind integrați în medii educaționale, preocuparea pentru dezvoltarea abilităților intelectuale și a particularităților atitudinal-comportamentale devine centrală. Din punct de vedere emoțional, după perioada de acomodare, majoritatea părinților semnalează atitudini și comportamente pozitive ale copilului în raport cu ei. O particularitate a copiilor adoptați este manifestarea afecțiunii, uneori

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pe un eșantion de tip snow-ball, format din 147 de subiecți, cu vârstă cuprinsă între 20 și 57 de ani, 49,8% necăsătoriți, văduvi sau divorțați, 34,2% căsătoriți cu copii, iar 16% căsătoriți fără copii. Din punct de vedere educațional 36,7% au urmat 12 ani de școală sau mai puțin. 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie Analiza rezultatelor ne permite să afirmăm că, populația investigată acordă un loc central

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au frați. Din punct de vedere al istoricului social, majoritatea copiilor provin din plasament la o familie/persoană sau plasament la asistent maternal profesionist. În general, copiii din această categorie sunt adoptați de persoane infertile/sterile și au un nivel educațional și economic peste media populației din România. Se structurează însă și o categorie restrânsă de adoptatori care adoptă copii "cu nevoi speciale", adică cu vârstă peste trei ani, cu probleme de sănătate psiho-fizică, care au beneficiat de protecție în centre

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cu vârstă peste trei ani, cu probleme de sănătate psiho-fizică, care au beneficiat de protecție în centre de plasament o perioadă mai lungă de timp, copii de etnie rromă. Adoptatorii în aceste situații sunt mai degrabă persoane cu un nivel educațional scăzut (școală profesională sau mai puțin), care nu prezintă probleme de sănătate care să le împiedice procrearea, căsătoriți cu copii și cu o experiență maritală îndelungată. Sunt importante de constat însă diferențele semnificative între profilurile părinților și ale copiilor adoptați

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
foarte mare măsură. 0,959 Variable sociodemografice Statusul marital 0 a însemnat necăsătorit, 1 a însemnat căsătorit Vârsta părinților adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială); 2. nivel educațional scăzut (10 clase, școală profesională); 3. nivel eduațional mediu (liceu, școală postliceală și școală de maiștri); 4. nivel educațional ridicat (studii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
marital 0 a însemnat necăsătorit, 1 a însemnat căsătorit Vârsta părinților adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială); 2. nivel educațional scăzut (10 clase, școală profesională); 3. nivel eduațional mediu (liceu, școală postliceală și școală de maiștri); 4. nivel educațional ridicat (studii universitare și postuniversitare) Ocupația mamelor/taților adoptatori Variabilă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]