7,845 matches
-
Eros (1974), dând genului de popularizare o ținută elevată. Preocupările științifice și literare intră, acum, în faza sintezelor. În monografiile Lev N. Tolstoi (1947) și Tudor Vianu (1966), în eseul Poezia, mod de existență (1968), transpare o metodă personală, îndelung elaborată, de investigare a fenomenului literar. O utilă descriere morfologică a dat in Arta suprarealistă (1973), reconfirmare a interesului cu care B. a urmărit, încă din 1940, cu Bruegel, ciudatul, manifestările artistice ieșite din structuri mentale mai puțin obișnuite. Principii de
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
un reprezentant - așa-zicând întârziat - al onirismului românesc, fundamentat și ilustrat încă din anii ’60 ai secolului trecut de Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag. Așadar, ca poet oniric, el creează în chip lucid, dar după legile visului. Produce o imagerie elaborată - organizată în narațiuni -, care prezintă afinități mai degrabă cu suprarealismul pictural (Magritte, De Chirico, Salvador Dalí, Victor Brauner) decât cu cel literar. Procedând așa, acționează în descendență dimoviană, lucru remarcat în numeroase rânduri de critică. Versurile lui S., mai ales
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Piesa-cadru are aspectul unei savuroase farse satirice, cu viguros mesaj democratic (și, în contextul vremurilor în care a fost scrisă, antitotalitar, anticeaușist, amintind, poate și prin recursul la recuzita „de epocă”, de Cântul al unsprezecelea din Levantul lui Mircea Cărtărescu, elaborat cam în același timp), iar „piesa din piesă” abordează, în registru grav, o problematică moral-filosofică perfect omoloagă celei din farsa în care e inserată. În alte texte autorul se înfățișează ca un dramaturg neoionescian, izbutind să nu fie strivit de
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Twain sau Aventurile umorului (1958), John Milton (1962) - către comentariul mai documentat, ca în Mark Twain - la izvoarele fluviului (1976), o introducere în creația prozatorului american, în care se susține teza formării sale sub influența tradiției umoristice autohtone. Mult mai elaborate sunt cărțile Rimbaud - o călătorie spre centrul cuvântului (1980) și Henry James, Junior (1988), unde metoda practicată este în general eclectică, preponderent explicativă, din plăcerea de a instrui, luminând adesea fațete mai puțin cunoscute, îndeosebi sub aspectul biografiei spirituale a
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
unei nuvele, surprinde incompatibilitatea a două tipuri de gândire: a unui paznic de închisoare, venit de la țară, și a deținuților comuniști care se află sub supravegherea lui și care încearcă să îl convertească ideologic. Se remarcă alternanța planurilor narative, construcția elaborată, combinarea realului cu miraculosul basmelor. Romanul Așezarea (1989) se situează în prima lui parte sub semnul Muntelui vrăjit al lui Thomas Mann prin destinul protagonistului, un tânăr profesor de filosofie, Șerban Ghika, trimis într-un preventoriu pentru tratarea unei boli
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
femeilor din înalta societate, „cele mai elegante și mai bogate, cele a căror rochie este împodobită cu franjuri purpurii” (I, 13, 1). Minunile pe care le săvârșește sunt legate de euharistie și de darul profeției. Rostind o lungă formulă, minuțios elaborată, deasupra potirului de vin amestecat, magul pretindea că reușește să provoace venirea harului divin, vizibilă în schimbarea culorii lichidului (purpureum et rubicandum apparere facit). Ritualul cel mai interesant avea drept scop să confere unor femei darul „vorbirii în limbi” (glosolalia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
doua ediție a gramaticii (1805) va fi îngrijită (și îmbunătățită) numai de el. Un scurt rezumat al ideilor sale lingvistice și istorice se dă în Epistola... către Ioan de Lipszky (1804), o broșură în latină. Dar opera vieții lui Ș., elaborată timp de peste treizeci de ani, este scrierea istoriei integrale a românilor, o amplă sinteză documentară, cu sute de surse variate, de la istoricii antici la cei contemporani. În paralel, el a alcătuit și două variante latinești: o colecție de documente, Rerum
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
Cluj la începutul anului universitar 1872-1873. Grigore Silași, profesor de limba și literatura română, inițiază constituirea unei societăți care să militeze pentru „cultivarea limbii și a literaturii românești”. Tot el redactează statutele în care erau menționate activitățile proiectate: „discursuri științifice, elaborate proprii, traducțiuni din operele clasice ale literaturii străine, declamări de poezii, [...] deprinderi literare corespunzătoare, ținerea de concerte muzicale și declamative, ajutoare pentru membrii mai lipsiți”. În raportul de activitate pe anul 1878 se afirmă că menirea societății „a fost nu
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE LECTURĂ, asociație înființată la Cluj în 1861. Este rezultatul strădaniilor „intelighenței” române de la Colegiul Romano-Catolic din Cluj pentru „cultivarea în limba maternă, perfecționarea în literatura română și contribuirea la înavuțirea literaturii prin elaborate proprii”. Statutul evidenția scopul societății: „înaintarea în cultura mai înaltă și în estetică, prin lecturi de cărți și ziare românești”, mijloacele fiind „adunarea unei biblioteci mai cu seamă din producțiile literare românești, apoi germane, maghiare și alte producții”. Reuniunile aveau
SOCIETATEA ROMANA DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
un acord cu normele de valori ale modelului sociocultural acceptat. Între această categorie de indivizi și societate va exista un conflict permanent, pe mai multe planuri: conflict psihologic, conflict moral etc. Persoanele cu un tip de existență nevrotică sunt produsul elaborat al propriilor lor experiențe de viață conflictuală, traumatizată, eșuată. Ele sunt naturi nevrotice, structuri psiho-morale și prin aceasta ei se deosebesc de bolnavii nevrotici. Existența nevrotică este În raport cu un anumit tip de Supra-Eu negativ. Aceste persoane au asimilat modele negative
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau antimodelele pot duce la efecte dintre cele mai nedorite pentru individ, dar concomitent și pentru societate. În absența formării Supra-Eului, persoana va fi dominată de Inconștientul pulsional primar. Actele, ideile și conduitele acesteia vor avea un caracter mai puțin elaborat, vor fi mai primitive, dominate de egoism, violență și imoralitate. Raporturile interumane vor avea la rândul lor de suferit. Absența formării Eului, prin lipsa de educație sau a unei educații incomplete și defectuoase a persoanei, poate avea consecințe mult mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
premeditat sau care se poate declanșa brusc, cu brutalitate, agresivă primară, din care de altfel Își și trage originea. Conduitele de rezervă, de evitare, sunt aparent pasive, și aceasta numai din punct de vedere formal extern. Ele sunt motivate și elaborate ca rețineri În planul conștiinței morale. Din acest motiv ele nu trebuie etichetate ca forme de lașitate sau de plictiseală, de epuizare morală, de fugă din fața unui pericol. Evitarea nu este fugă. Fuga este o reacție psihologică de apărare automată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
limbilor indoeuropene, dintre lucrările sale reținându-se îndeosebi La Construction du verbe dans les langues indo-européennes (1949). Scrie câteva gramatici ale limbilor clasice: Gramatica limbii latine (1924), Gramatica limbii grecești (1935), Gramatica limbii sanscrite (1959), ultima fiind unica de acest gen elaborată în limba română. În 1981 Gh. Ivănescu publică, sub titlul Gramatica comparată a limbilor indoeuropene, cursul ținut de S. între 1939 și 1949. Cu destinație didactică, editează la Chișinău, frecvent în colaborare cu preotul Cicerone Iordăchescu, câteva „texte mici pentru
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
între acțiunile organismului asupra mediului și invers. Adaptarea este deci o dublă mișcare: de asimilare (care este un anumit fel de a aborda realitatea exterioară) și de acomodare (care este un anumit fel de a utiliza schemele de comportament anterior elaborate, în raport cu situația actuală). În psihanaliză, adaptarea este considerată un mecanism de apărare al Eului (A. Freud). Atât adaptarea, cât și apărarea constituie mecanisme de homeostazie, de păstrare a echilibrului personalității, și ele duc la consolidarea și constanța Eului. Reușita adaptării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Semnificația și mecanismele manipulării Datorită mijloacelor de „mass-media”, a reclamei și propagandei, oamenii nu mai gândesc nici critic (după un sistem sau reper de valori) și nici independent. Ei „aleg” și „utilizează” ceva care „li se oferă” într-o formă elaborată standard, „de-a gata”, și la care nu mai este nimic de adăugat. Masele „preiau” în mod „automat” și într-o manieră „nereflexivă” aceste „produse”, pe care le utilizează fără a le judeca sau aprecia critic valoarea și utilitatea. Le
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
numerice și literare, pătrate magice, tangram (originar din China antică). Merită atenție și cele 17 probleme prezentate la „rezolvări istețe". Utilizarea jocurilor didactice în activitățile independente, în lecțiile concurs sunt activități didactice care merită cunoscute În concluzie, o lucrare bine elaborată care merită a fi studiată de cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar dar, mai ales, aplicată în procesul de instruire și educare a elevilor. Profesor gr.I, Emanoil Ursu INTRODUCERE „Dacă vrei să atingi infinitul, cutreieră finitul în toate
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
metodă didactică ce constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu cunoștințele gata elaborate, ci îi pune pe elevi în situația de căutare și descoperire. Cel mai important lucru este crearea situațiilor problematice, formându-se astfel un stil activ de muncă. 3. Expunerea Expunerea constă în prezentarea de către profesor a unor cunoștințe, în structuri
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
metodă didactică ce constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. Specificul acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu cunoștințele gata elaborate, ci îi pune pe elevi în situația de căutare și descoperire. Cel mai important lucru este crearea situațiilor problematice, formându-se astfel un stil activ de muncă. 3. Expunerea Expunerea constă în prezentarea de către profesor a unor cunoștințe, în structuri
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
de evaluare stabilite inițial. EXEMPLU: Clasa: a IV-a Disciplina: Educația muzicală Scop: oferirea unor informații suplimentare privind interesele și capacitățile elevilor în domeniul artei muzicale Context: 9-10 ani Conținut: v lucrări scrise curente; v răspunsuri la chestionare; v interviuri elaborate personal sau în grup; v compuneri libere pe marginea unei lucrări muzicale ascultate; v desene, versuri proprii inspirate de muzică; v scenarii și programe de serbări realizate de elevi; v fișe de compozitor sau opere muzicale; v ilustrații muzicale la
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
se înscriu în domeniul firescului. Tratarea interdisciplinară înseamnă mult mai mult; este o modalitate complexă de organizare și structurare a unui conținut. Ea presupune o interacțiune între două sau mai multe discipline; de asemenea, ea necesită conexiuni disciplinare sistematice și elaborate care să constituie expresia unei viziuni pluridisciplinare. Astfel de conexiuni presupun analiza epistemologică a disciplinelor și identificarea conceptelor sau a metodologiilor comune și/ sau extrapolabile. Pentru promovarea interdisciplinarității, munca trebuie realizată în echipe de profesori. Până la remanierea în acest spirit
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
semnează cronica plastică, Valentin Strava și Ilie Dăianu cu eseuri, Petru Șaitiș, Ioan I. Olteanu, Gr. T. Leonte, Camil V. Câmpeanu cu poezie. Seria următoare va urma o linie națională mai pronunțată; apar numere tematice închinate Transilvaniei, conținând studii temeinic elaborate (Ce este Transilvania de Simion Mehedinți, Ardealul de Emil Isac, Spiritul artistic al țăranului transilvănean de Aurelia Vanghele, Octavian Goga, părintele doctrinei eterne de Const. Bivolaru). Versuri publică I. U. Soricu, Vlaicu Bârna, Ion Th. Ilea, Ion Buzdugan, Constantin Barcaroiu
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
încercare a scriitorului”, dar una a cărei rațiune de a fi rămâne, în cele din urmă, tot jurnalul. Ca atare, „lucrarea” diaristului, practicând detașarea de contingent chiar atunci când îl evocă, nu pregătește altceva, ci dobândește virtuțile ficțiunii, devine un produs elaborat. În Punte, unde Teofil A. reapare, complexitatea crește prin suprapunerea mai multor partituri și prin subtile note de subsol. Cu o aspirație nemărturisită spre măreție și soliditate - trădată, poate, de fascinația pentru Homer, Cervantes sau Goethe -, cu ambiția atingerii totalității
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
Uniunii Scriitorilor. O adevărată „schimbare la față” a expresiei lirice are ca reper volumul Respirație artificială, apărut în 1978. Tranziția nu s-a petrecut, de fapt, brusc sau brutal. Prima etapă a fost una a expresiei poetice genuine, dar riguros elaborată, cumva conformistă, tributară unui relativ evazionism în raport cu somațiile cotidianului, atitudine interpretată ulterior, nu numai în ce îl privește pe T., ca o stratagemă menită să permită conturarea unei realități alienante prin refugiul în impersonal, în vizionarism abstract, într-un orfism
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
formulând dedicația-moto. În Pluralul românesc. Premiere de teatru și vernisaje în anii ‘90 (2001), o antologie de publicistică, materialul se organizează în două mari secțiuni: Spectacole, actori, regizori și Artiști, expoziții, traiectorii. În prima este discutată, de exemplu, viziunea regizorală „elaborată și modernă” a lui Mircea Cornișteanu la spectacolele cu Avarul de Molière și Revizorul de Gogol ș.a., intrându-se mai mult în detaliile tehnice și de atmosferă decât în analiza pieselor puse în scenă. Tot articole și cronici sunt reunite
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
Vacanța unui acrobat). Maniera poate fi aproximată imaginând un Ion Minulescu încetinit și dezarticulat psihic prin G. Bacovia. Vivacitatea care se trezește la răstimpuri, inclusiv cu incisivități ironice, coexistă cu o dispoziție apatică, în scenarii care pot fi complexe și elaborate. În Sanatoriul de boli discrete dispunerea grafică a poemelor optează pe pagini întregi pentru proză; coșmarurile, recuzita sistematică de spital psihiatric și atmosfera opresivă capătă astfel un aer epic, în contrast cu disfuncția lor narativă. Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară (2000) e
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]