1,440 matches
-
retragă în spatele acestei insuficiențe a puterilor. De aceea, în special pentru perioada 1273-1378, se cunoaște că patru din cinci scrisori de convocare invocau necesitatea ca deputații să se prezinte cu puteri "suficiente"137. În timpul lui Sigismund de Luxemburg, de pildă, electorii renani au paralizat Dieta de la Viena (1423) declarând că deputații din Saxa și Brandenburg nu au puteri depline. Era nu doar o modalitate de a-și exprima dezacordul, asemenea celei din regatele Spaniei (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
au puteri depline. Era nu doar o modalitate de a-și exprima dezacordul, asemenea celei din regatele Spaniei (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor Dietei. Fără a avea puterea juridică a deja cunoscutului liberum veto din Polonia, oferea principilor electori posibilitatea de a întrerupe lucrările adunării. În 1429, la Presburg, electorii de Mainz și de Brandenburg i-au obligat pe ceilalți să declare că nu au instrucțiuni suficiente, în scopul de a paraliza, cu tot protestul orașelor, lucrările Dietei. Împăratul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
exprima dezacordul, asemenea celei din regatele Spaniei (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor Dietei. Fără a avea puterea juridică a deja cunoscutului liberum veto din Polonia, oferea principilor electori posibilitatea de a întrerupe lucrările adunării. În 1429, la Presburg, electorii de Mainz și de Brandenburg i-au obligat pe ceilalți să declare că nu au instrucțiuni suficiente, în scopul de a paraliza, cu tot protestul orașelor, lucrările Dietei. Împăratul era obligat să respecte și să accepte colaborarea stărilor în elaborarea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
politică", orașele au cerut reprezentarea în Reichstag. În anul 1255, în Dieta de la Worms, și-au făcut pentru prima dată apariția. Un an mai târziu, în martie 1256, Adunarea orașelor renane hotăra că acestea vor sprijini și executa voința principilor electori în privința actului electiv, pentru a se pune capăt anarhiei. Este un document remarcabil, prin care se reconfirmă realitatea: dreptul alegerii era limitat și consfințit doar pentru cei șapte principi electori, așa cum îl cunoaștem de la Rudolf I de Habsburg. Delimitarea totală
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
renane hotăra că acestea vor sprijini și executa voința principilor electori în privința actului electiv, pentru a se pune capăt anarhiei. Este un document remarcabil, prin care se reconfirmă realitatea: dreptul alegerii era limitat și consfințit doar pentru cei șapte principi electori, așa cum îl cunoaștem de la Rudolf I de Habsburg. Delimitarea totală a funcțiilor Dietei imperiale față de actul electiv era întărită. După domnia lui Henric al VII-lea de Luxemburg (1308-1313)140, până în 1346 reapare anarhia, pe fondul luptelor pentru tron desfășurate
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
reapare anarhia, pe fondul luptelor pentru tron desfășurate între familia dinastică de Habsburg, conții de Luxemburg și principii Bavariei. În aceste lupte au intervenit Franța și papalitatea, ceea ce a declanșat o mișcare protestatară sub conducerea arhiepiscopului de Mainz. Adunările principilor electori de la Oberlahnstein și Rense (1338) au proclamat necesitatea menținerii drepturilor coroanei imperiale și faptul că puterea monarhului este dată de votul electorilor, neavând nevoie de confirmarea pontificală 141. Noul candidat va fi ales numai de principii electori, cu unanimitate sau
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
au intervenit Franța și papalitatea, ceea ce a declanșat o mișcare protestatară sub conducerea arhiepiscopului de Mainz. Adunările principilor electori de la Oberlahnstein și Rense (1338) au proclamat necesitatea menținerii drepturilor coroanei imperiale și faptul că puterea monarhului este dată de votul electorilor, neavând nevoie de confirmarea pontificală 141. Noul candidat va fi ales numai de principii electori, cu unanimitate sau majoritate de voturi. Dieta de la Frankfurt din 6 august 1338 va conferi caracter de lege Declarației de la Rense, numită Constitutio Ludovici Bavari
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Mainz. Adunările principilor electori de la Oberlahnstein și Rense (1338) au proclamat necesitatea menținerii drepturilor coroanei imperiale și faptul că puterea monarhului este dată de votul electorilor, neavând nevoie de confirmarea pontificală 141. Noul candidat va fi ales numai de principii electori, cu unanimitate sau majoritate de voturi. Dieta de la Frankfurt din 6 august 1338 va conferi caracter de lege Declarației de la Rense, numită Constitutio Ludovici Bavari de jure et excellentia Imperii 142. Acest principiu a fost legiferat ulterior și în timpul lui
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
142. Acest principiu a fost legiferat ulterior și în timpul lui Carol al IV-lea prin Bula de Aur (1356). Situația a fost considerată de neacceptat de către puterea pontificală, dar intervențiile papei au fost respinse în septembrie 1344 de Adunarea principilor electori din Köln, iar o Dietă cu participarea reprezentanților orașelor a declarat-o "umilitoare". În această luptă cu papalitatea stările privilegiate se solidarizează, într-un fel asemănător atitudinii Statelor Generale în Franța. Acordul reprezentanților stărilor privilegiate în Dieta imperială față de propunerile
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
participarea reprezentanților orașelor a declarat-o "umilitoare". În această luptă cu papalitatea stările privilegiate se solidarizează, într-un fel asemănător atitudinii Statelor Generale în Franța. Acordul reprezentanților stărilor privilegiate în Dieta imperială față de propunerile și măsurile luate anterior de principii electori semnifică sporirea puterii principilor teritoriali, subordonarea puterii imperiale și a Adunării reprezentative de către "Marii electori". Rivalitatea familiilor de Habsburg și Luxemburg a adus pe tron dinastia de Luxemburg, care va rămâne în posesia demnității imperiale pentru aproape un secol. Domnia
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
solidarizează, într-un fel asemănător atitudinii Statelor Generale în Franța. Acordul reprezentanților stărilor privilegiate în Dieta imperială față de propunerile și măsurile luate anterior de principii electori semnifică sporirea puterii principilor teritoriali, subordonarea puterii imperiale și a Adunării reprezentative de către "Marii electori". Rivalitatea familiilor de Habsburg și Luxemburg a adus pe tron dinastia de Luxemburg, care va rămâne în posesia demnității imperiale pentru aproape un secol. Domnia lui Carol al IV-lea (1347-1378) a conferit o dimensiune aparte raporturilor cu stările privilegiate
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
personale, cât și pe cele ale principilor teritoriali. Numelui său îi este asociată Bula de Aur promulgată în două Diete imperiale, întrunite la Nürnberg (10 ianuarie 1356) și Metz (25 decembrie 1356)143. Bula a asigurat poziția privilegiată a principilor electori, a stabilizat regimul princiar și a consacrat o regalitate aristocratică de tip federativ, împiedicând formarea unei puteri centrale. Ea atribuia unui colegiu de 7 principi electori dreptul exclusiv de a de-semna noul împărat imperator electus -, acordându-le unele privilegii
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1356) și Metz (25 decembrie 1356)143. Bula a asigurat poziția privilegiată a principilor electori, a stabilizat regimul princiar și a consacrat o regalitate aristocratică de tip federativ, împiedicând formarea unei puteri centrale. Ea atribuia unui colegiu de 7 principi electori dreptul exclusiv de a de-semna noul împărat imperator electus -, acordându-le unele privilegii în raport cu alți "mari" ai regatului 144. Consacrând principiul majorității, Bula de Aur permitea pretendentului la coroană, dacă era elector, să-și adauge votul altor trei existente
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Ea atribuia unui colegiu de 7 principi electori dreptul exclusiv de a de-semna noul împărat imperator electus -, acordându-le unele privilegii în raport cu alți "mari" ai regatului 144. Consacrând principiul majorității, Bula de Aur permitea pretendentului la coroană, dacă era elector, să-și adauge votul altor trei existente, pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Se stabilea o anumită ordine a principilor electori (Kurfürsten) și modalitatea de alegere a suveranului: votul era dat conform principiului majoritar, în mod succesiv, de către arhiepiscopii de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
privilegii în raport cu alți "mari" ai regatului 144. Consacrând principiul majorității, Bula de Aur permitea pretendentului la coroană, dacă era elector, să-și adauge votul altor trei existente, pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Se stabilea o anumită ordine a principilor electori (Kurfürsten) și modalitatea de alegere a suveranului: votul era dat conform principiului majoritar, în mod succesiv, de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Prețul concesiilor acceptate de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în mod succesiv, de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Prețul concesiilor acceptate de Carol al IV-lea a fost asigurarea succesiunii fiului său Wenzel (1378-1400). Principii electori au încercat să-și extindă atribuțiile în domeniul politicii generale a Imperiului, mijlocite de "reuniunile de electori" (Kurvereine); problemele statului vor rămâne în sarcina Dietei imperiale. Bula de Aur a avut și alte consecințe importante pentru consolidarea poziției stărilor față de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Prețul concesiilor acceptate de Carol al IV-lea a fost asigurarea succesiunii fiului său Wenzel (1378-1400). Principii electori au încercat să-și extindă atribuțiile în domeniul politicii generale a Imperiului, mijlocite de "reuniunile de electori" (Kurvereine); problemele statului vor rămâne în sarcina Dietei imperiale. Bula de Aur a avut și alte consecințe importante pentru consolidarea poziției stărilor față de împărat. Lipsindu-l de armată, de finanțe și instanțe judecătorești în provincii, ea va stabiliza regimul princiar
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de lege "o evoluție veche de mai bine de un secol, care făcuse din imperiu un stat german", rămânând în vigoare până la desființarea Imperiului Romano-German, în 1806146. Împăratul era suzeran al tuturor provinciilor și păstra puterea judecătorească supremă. Teritoriile principilor electori erau declarate indivizibile. Reformarea vieții publice nu a avantajat însă prinții de rang inferior, care nu au obținut privilegii, și nici orașele, împotriva cărora s-a luat măsura interdicției de a forma confederații. Rezultatul a fost declanșarea unui "război al
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Germaniei", el va adăuga la ducatul Austriei coroana Ungariei, unde Sigismund fusese recunoscut rege în 1403, și apoi coroana Boemiei. Din 1439 s-a stabilit ereditatea de facto la tronul imperial. Alegerea împăratului va deveni treptat o "licitație" pentru principii electori, care ofereau tronul pretendentului mai bogat (este ilustrativ chiar cazul alegerii lui Carol Quintul). Domnia lui Frederic al III-lea (1440-1493) a accentuat fărâmițarea și anarhia feudală 149, deși în timpul lui două Diete succesive au adoptat hotărâri importante în încercarea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de reformă a instituțiilor. Domnia lui Frederic al III-lea (1440-1493) consemnează continuarea unor încercări, materializate prin propunerile făcute în Dietele din anii 1434 și 1438: convocarea anuală a Dietei; instituirea unui colegiu restrâns, cu activitate permanentă, alcătuit din principii electori și reprezentanți ai stărilor privilegiate (asemănătoare juntelor din regatele spaniole); pentru judecarea litigiilor se dorea crearea unei instanțe superioare a stărilor, învestită cu autoritatea necesară. Acestea ar fi asigurat creșterea puterii principilor teritoriali. Propunerile de reformă a instituțiilor nu s-
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
asocierea stărilor privilegiate la guvernare. O altă condiție importantă a devenit reglementarea reprezentării orașelor în Dieta imperială, pe baza unui statut precis. Anul 1489 este cel în care orașele au constituit o curie independentă în Reichstag, alături de cele ale principilor electori și seniorilor 152. În această perioadă s-a consolidat, în forme bine conturate, și suveranitatea principilor teritoriali, ceea ce a pregătit reforma Imperiului și a instituțiilor sale. Partida reformistă a fost condusă de Berthold de Henneberg, arhiepiscop de Mainz și cancelar
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
nu participe la deliberări (!) Curtea supremă a Imperiului (Reichskammergericht) urma să fie alcătuită din membri aleși de împărat de pe o listă a Dietei și prezidată de un magistrat numit de suveran. Cele trei curii ale adunării vor lua forma definitivă: electorii, principii și orașele. Cavalerii, deși reprezentați în Dietele provinciale, continuau să nu fie admiși în Reichstag. Fiind acceptate condițiile lor, stările privilegiate reprezentate în Dietă au consimțit impozitul general imperial de "un pfening de la toți" (gemeine Pfenning)155, administrat de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
regatele spaniole, și a cărei înființare mai fusese propusă. Un pas decisiv pe calea reformării instituțiilor imperiale s-a făcut prin hotărârea Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei regențe imperiale (Reichsregiment)156, formate din douăzeci de reprezentanți: un principe elector în persoană; șase consilieri, reprezentanți ai celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și câte doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Un pas decisiv pe calea reformării instituțiilor imperiale s-a făcut prin hotărârea Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei regențe imperiale (Reichsregiment)156, formate din douăzeci de reprezentanți: un principe elector în persoană; șase consilieri, reprezentanți ai celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și câte doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și câte doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori a împăratului. Reichsregiment-ul instituia conducerea Imperiului printr-o reprezentanță a stărilor privilegiate, cu continuitate permanentă. Dacă instituția ar fi durat, ea ar fi asigurat acestora o preeminență deplină asupra autorității imperiale. Maximilian I a făcut totul pentru a o
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]