1,706 matches
-
care condamnau tratamentul aplicat țăranului transilvănean, de care erau răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarându-se că, „pe când țăranul ardelean emigrează în America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau din alte categorii sociale și aveau o altă pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
compoziția socială a acestui grup etnic, cât și mentalitatea lui. Chiar dacă la un moment dat românii au ajuns a fi prezenți în toate marile centre americane, aria inițială a stabilirii lor era circumscrisă statelor estice, așa cum se întâmpla și cu emigrația provenită, în general, din estul, sudul și centrul Europei. Realizând această circumstanță, Ioan Podea arăta că, la începutul secolului XX, „cei mai mulți s-au așezat în statele New York, Pennsylvania, Indiana, Illinois și West Virginia”. Paisprezece ani mai târziu, Șerban Drutzu și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vestului «sălbatic» mai existau în zone periferice, dar ceea ce era considerat progres se concentrase în industrie. în aceste condiții, posibilitatea de a se apuca de agricultură era aproape inexistentă pentru noii emigranți”. Radu Toma, la rândul său, referindu-se la emigrația românească în Canada, conchidea că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat în provinciile centrale, adică în Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și în Ontario sau British Columbia. înainte de a continua încercarea de a schița un succint și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat în provinciile centrale, adică în Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și în Ontario sau British Columbia. înainte de a continua încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al emigrației române în America și Canada, se cuvin reținute câteva considerații generale, oricând necesare extensiunii documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și când a „descoperit” America, nu vom ști niciodată când a pus piciorul primul român pe pământul Lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
când a pus piciorul primul român pe pământul Lumii Noi și cine a fost acela. Multe precizări indispensabile nu vor depăși niciodată stadiul ipotezei, deoarece lipsesc informațiile necesare, imposibil de recuperat sau reconstituit. O asemenea circumstanță rezidă în faptul că emigrația română transatlantică își regăsește atât începutul, cât și evoluția generală în populația rurală venită din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate până în 1918 sub stăpânire străină. Nici pentru emigrația din Vechiul Regat nu avem datele necesare. Emigrația română a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de recuperat sau reconstituit. O asemenea circumstanță rezidă în faptul că emigrația română transatlantică își regăsește atât începutul, cât și evoluția generală în populația rurală venită din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate până în 1918 sub stăpânire străină. Nici pentru emigrația din Vechiul Regat nu avem datele necesare. Emigrația română a avut unele particularități, care nu au fost întru totul identificate și relevate. Nu știm cum a evoluat, decât la modul general, grupul etnic român din SUA și Canada. Cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în faptul că emigrația română transatlantică își regăsește atât începutul, cât și evoluția generală în populația rurală venită din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate până în 1918 sub stăpânire străină. Nici pentru emigrația din Vechiul Regat nu avem datele necesare. Emigrația română a avut unele particularități, care nu au fost întru totul identificate și relevate. Nu știm cum a evoluat, decât la modul general, grupul etnic român din SUA și Canada. Cei care au scris despre românii americani nu s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
americane nu a fost studiată în totalitate. De aceea, orice contribuție privitoare la subiectul luat de noi în discuție este binevenită, întrucât numai astfel vom reuși să eliminăm petele albe de pe o posibilă hartă istorică a românilor americani și canadieni. * Emigrația, care semnifică, simplificând lucrurile, o deplasare de populație dintr-o regiune în alta, judecând totul în virtutea punctului de plecare, se încheie cu sosirea, și deci stabilirea grupului uman respectiv în alt punct de pe glob. Acest act final, numit imigrație, care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a emigrat de undeva a devenit un imigrant în momentul în care a juns în America și s-a decis să rămână acolo. Nu orice translații sau mișcări de populație dintr-un punct în altul al globului pot fi considerate emigrații și imigrații. De aceea, procesul de metamorfozare a românilor mutați în SUA în români americani a fost unul foarte complex și care a ridicat nenumărate semne de întrebare. Nu știm exact și nici nu vom ști vreodată câți dintre românii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
etc. Această componentă a subiectului avut de noi în vedere nu se reduce la date statistice, chiar dacă acestea sunt foarte importante, dar rămân mereu greu sau imposibil de demonstrat, deci de acceptat. înainte de a încerca să stabilim dimensiunile numerice ale emigrației române transatlantice, vom lua în discuție, fără a intra în detalii, etapele acelei strămutări de populație care a determinat apariția, la un moment dat, a comunității românilor americani. Momentele emigrației au fost fixate, în general, în funcție de factorii temporali, completați de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de acceptat. înainte de a încerca să stabilim dimensiunile numerice ale emigrației române transatlantice, vom lua în discuție, fără a intra în detalii, etapele acelei strămutări de populație care a determinat apariția, la un moment dat, a comunității românilor americani. Momentele emigrației au fost fixate, în general, în funcție de factorii temporali, completați de cei numerici și calitativi. Dar nu au lipsit încercările care au avut în vedere, la stabilirea și evaluarea fazelor de emigrare, și alte criterii. Așa, de pildă, Samuel Beck, abordând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
arriving in the United States at this time came as a result of political duress. Many were intellectuals, administrators, and politicians involved in various interwar government. Members of the clergy were among them as well”. Un alt motiv al „exploziei” emigrației românești transoceanice ar fi fost, afirmă Samuel Beck, the family reunification period, explicând că „the third major exodus has occured since 1965 and the emergence of Romania as a developing socialist country. Here the criteria for immigration are ambiguous and
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
first migration, which was made up of peasants. Each subsequent group provided «ethnic» infusion into America’s Romanian communities and has influenced the nature of their members, self identity with their ancestral homeland”. Aceasta este, bineînțeles, o posibilă structurare a emigrației române în America, propusă de un cercetător care privește totul de dincolo de Ocean. Oricare altă încercare asemănătoare va suscita, desigur, scepticisme și posibile amendamente. în cazul formulei propuse de Samuel Beck, ne putem întreba dacă nu cumva prima perioadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sporadic și români din Regat -, nu a fost determinată de rațiuni de ordin național și politic, înainte de dorința de a aduna o sumă de bani, muncind undeva în altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi, o manifestare a emigrației generale, indiferent de perioadă și de țară. Apoi, de ce „the exile period” nu a început imediat după al Doilea Război Mondial, atunci când emigrația română și-a modificat motivația și componența, determinate fiind de ocupația rusească și de considerente ideologice? Ar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de bani, muncind undeva în altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi, o manifestare a emigrației generale, indiferent de perioadă și de țară. Apoi, de ce „the exile period” nu a început imediat după al Doilea Război Mondial, atunci când emigrația română și-a modificat motivația și componența, determinate fiind de ocupația rusească și de considerente ideologice? Ar mai putea fi avansate și alte observații, dar nu vrem să se creadă că respingem, de plano, un punct de vedere al cuiva
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
componența, determinate fiind de ocupația rusească și de considerente ideologice? Ar mai putea fi avansate și alte observații, dar nu vrem să se creadă că respingem, de plano, un punct de vedere al cuiva care gândește altfel decât noi. împărțirea emigrației române transatlantice în valuri s-a impus, înainte de toate, ca o încercare de a sistematiza desfășurarea unui proces început în ultima cincime a secolului al XIX-lea și care continuă și azi. Nu toți cei care, de-a lungul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
despre un proces, continuitatea a fost o cerință intrinsecă, chiar dacă, în mod firesc, evoluția de ansamblu nu a putut exclude treptele, dar și perioadele de flux și reflux. Fără a ne propune o înregistrare a tuturor încercărilor de periodizare a emigrației române către America și Canada, amintim, bunăoară, că, la începuturile celui de-al doilea deceniu al secolului XX, Ioan Podea considera că abia după 1880 putem vorbi despre evoluția emigrării ca un proces istoric. însă, la acea dată, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și revenirea în țară după un anumit număr de ani”. Dar, cum el accepta că al doilea val al emigrării se încheiase în 1914, iar în anii războiului aceasta fusese neînsemnată, încadra intervalul 1921-1940 într-o a treia etapă a emigrației române, către sfârșitul căreia comunitatea românească a scăzut în comparație cu 1930, circumstanță „ce se explică prin încetarea aproape completă a mișcării de imigrare și decesele survenite în cadrul grupului în anii ’30”. Alexandru Nemoianu consideră că primul val de emigrare s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deci consolidarea unei comunități românești distincte, dar realitățile caracteristice României nu s-au schimbat în așa măsură încât să influențeze motivația și ritmul emigrării. în anii războiului, numărul emigranților a scăzut, cum era și de așteptat, dar caracterul general al emigrației nu a diferit de cel de dinainte de 1939. O abordare detaliată a acestui val de emigrare va impune, probabil, unele subdiviziuni cronologice, reclamate de rațiuni ce țin de orice periodizare, precum și eventuale nuanțări interpretative. Scopul demersului nostru nu este unul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fapt, fiecare perioadă emigraționistă a fost unică și irepetabilă, dar nu și incomparabilă. Transformările suportate de România după 1945 au fost atât de mari încât a emigra din această țară a devenit o problemă, înainte de a încerca să stabilim caracteristicile emigrației. „Emigrările din Europa de Est și Uniunea Sovietică către Statele Unite după al Doilea Război Mondial - observa un specialist al temei - au debutat în anul 1945, în urma restructurărilor majore, teritoriale și demografice, aduse de conflagrație și ca o consecință a participării directe a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iar cel care îl solicită se deosebește de emigrant numai prin faptul că își tăinuiește intențiile ultime”. Prin urmare, înainte de 1990, oricine pleca din țară era privit de „organele” comuniste ca un virtual exilat. Iar „subiectul” știa acest lugubru raționament. Emigrația, în asemenea condiții, era întru câtva similară cu exilul. Cele două vocabule nu corespundeau întocmai aceluiași sens deoarece emigrația se transformase, din nefericire, într-o disperată fugă din țară, într-o formă de evadare, mai gravă și dezonorantă, pentru individul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înainte de 1990, oricine pleca din țară era privit de „organele” comuniste ca un virtual exilat. Iar „subiectul” știa acest lugubru raționament. Emigrația, în asemenea condiții, era întru câtva similară cu exilul. Cele două vocabule nu corespundeau întocmai aceluiași sens deoarece emigrația se transformase, din nefericire, într-o disperată fugă din țară, într-o formă de evadare, mai gravă și dezonorantă, pentru individul în cauză și pentru țara sa, decât exilul. Surghiunul urmează, legal, unei judecăți sau unei decizii adoptate de o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Lipsa unui asemenea gând din mințile majorității românilor își are explicațiile ei și sunt prea complexe ori prea simple pentru a putea fi expediate într-o frază. Dar au, parțial, dreptate Emanuel Tânjală și Dan Cristian Turturică atunci când, vorbind despre emigrația română în Lumea Nouă, după 1945, să afirme că „nu toți cei care au plecat au făcut-o pentru că au fost supuși persecuțiilor politice sau religioase. Cei mai mulți au făcut acest pas pur și simplu pentru că simțeau că România ajunsese un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de la autoexilare. între timp, cum este și firesc, motivațiile emigrării s-au estompat, împrumutând patina nostalgiei. Chiar și așa însă, aceste considerații târzii evidențiază faptul că exodul românesc către America, consumat între 1945 și 1989, a fost o formă de emigrație anormală, întrucât realitățile caracteristice României acelei epoci erau, ele însele, anormale. „The Last Wave”, cel care a început în 1990, după evenimentele din decembrie 1989, nu se aseamănă nici el cu celelalte. Emigrarea către America și Canada s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deopotrivă interesantă și îndelungată”. Dar a fi luat în considerare, ca grup etnic, într-un univers cum este cel american nu este destul, mai ales atunci când se are în vedere elementul numeric, îndeosebi, care nu-i avantajează pe românii americani. Emigrația română de după 1989 a fost una determinată de circumstanțe excepționale. în țară, „democrația originală” nu anunța nimic bun, iar „mirajul american” părea a fi devenit dintr-o dată accesibil oricui. Dar, la început, nu s-au înghesuit să emigreze elitele, atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]