2,866 matches
-
Iliescule, jos cu rămășițele comuniste, la zid cu ei! Huooo! Trăiască Băsescu și PDL-e, salvatori de patri-e! Acesta era tonul articolului din ziarul respectiv, trecându-se sub tăcere anumite amănunte considerate nesemnificative, cum ar fi cea despre ce fel de emigrant era vorba și ce fel de hrană i se luase de la gură. Asta nu mai conta alături de, huo, comunistule. Alt articol vorbea despre fostul rege Mihai I de Hohenzolern, care de vreo câteva zile devenise calul de bătaie a președintelui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
zi, a apărut un întreg articol în ziarul cu pricina, ziar antiiliescian și pupinbăsescian, arhicunoscut ca atare. Un titlu mare se lăfăia pe jumătate de pagină ca să vadă toată lumea: „Fostul comunist Ion Iliescu, a luat hrana de la gura unui emigrant african!” în care se înfiera, na, că eram să zic, precum în Scânteia Lui Octavian Paler și Silviu Brucan, cu adâncă mânie proletară, faptul că și în zilele noastre, comuniștii iau cu nerușinare hrana de la gura unor nenorociți, cum a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
eram să zic, precum în Scânteia Lui Octavian Paler și Silviu Brucan, cu adâncă mânie proletară, faptul că și în zilele noastre, comuniștii iau cu nerușinare hrana de la gura unor nenorociți, cum a fost cazul acesta, în care unui sărman emigrant african, i s-a luat cu silnicie hrana de la gură. Rușine să-ți fie Iliescule, jos cu rămășițele comuniste, la zid cu ei! Huooo! Trăiască Băsescu și PDL-e, salvatori de patrie! Acesta era tonul articolului din ziarul respectiv, trecându-se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Iliescule, jos cu rămășițele comuniste, la zid cu ei! Huooo! Trăiască Băsescu și PDL-e, salvatori de patrie! Acesta era tonul articolului din ziarul respectiv, trecându-se sub tăcere anumite amănunte considerate nesemnificative, cum ar fi cea despre ce fel de emigrant era vorba și ce fel de hrană i se luase de la gură. Asta nu mai conta alături de, huo, comunistule... Alt articol vorbea despre fostul rege Mihai I de Hohenzolern, care de vreo câteva zile devenise calul de bătaie a președintelui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la România (31-32); alte polarități socio-culturale: urban-rural, modern(ist)-tradiționalist (32); instanțe timpurii ale armoniei local-urban cosmopolit (32-33); modernizări, modernități multiple (33-34); proiecte de modernizare (35-36); cultură și ideologie în România Mare (36-37); modernizare și demodernizare în stalinism (37). Exilați, emigranți, remigranți / 39 Înapoi la biografie (39); plecarea din România; cine pleca? (39-40); începuturile americane (40-41); azil politic în SUA (41); emigrarea: înainte și după 1990 (41); raporturile cu "exilul românesc" (42-43); a doua generație a exilului (43-44); a treia generație
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
48-49); emigrația de după 1990 (49-50); "războaiele culturale" din România anilor 2000 (50); o regresiune; nu există soluții noi (50-51); ruptura dintre românii din țară și cei expatriați (51-52); comunicare individuală; lips-a comunicării instituționale dintre România și expatriați (52-53); o comparație: emigranții și remigranții germani (53); remigranții români în politică (53); comparații cu Polonia și Ungaria (53-54); ostilitatea populară față de (r)emigranți (54-55); excepțiile (56); decalaje culturale între România și restul lumii (56); Virgil Nemoianu și România după 1989 (56-57); politicienii României
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dintre românii din țară și cei expatriați (51-52); comunicare individuală; lips-a comunicării instituționale dintre România și expatriați (52-53); o comparație: emigranții și remigranții germani (53); remigranții români în politică (53); comparații cu Polonia și Ungaria (53-54); ostilitatea populară față de (r)emigranți (54-55); excepțiile (56); decalaje culturale între România și restul lumii (56); Virgil Nemoianu și România după 1989 (56-57); politicienii României postcomuniste (57-58); "specialiștii" (58-59); cum te poți integra într-o societate, cum o poți cunoaște (59-60); primirea remigranților români definitivi
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
afirmaseră foarte bine în societate. Pe urmă, venind la Washington, prin 1979, am întâlnit un număr de foști colegi, colege, prieteni. Apoi am descoperit cu mare bucurie și interes o categorie pe care n-o cunoscusem, și anume cea a emigranților de imediat după 1945. Erau foști diplomați, oameni cu nume istorice, știu eu, Ghika, Cantacuzino, o mulțime de persoane de acest fel. L-am cunoscut cu mare plăcere și mare respect pe fostul ministru de Externe, Constantin Vișoianu, pe fostul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
respectabili, dar care nu aveau nici pe departe același gen de pondere și de vigoare. Răspund așadar: acestea au fost cele două instituții mai serioase și mai solide. Acuma e foarte interesant că a existat o a treia generație de emigranți, cea de după 1980. Or, cele două generații anterioare i-au simțit ca pe un corp străin pe acești nou-veniți. Aceștia erau oameni cărora România ceaușistă era silită să le dea drumul, pe baza unor acorduri cu guvernu-l american. Ei bine
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
există o la fel de bună conlucrare între instituțiile străine relevante și instituțiile din România abilitate să construiască sistematic asemenea canale pentru promovarea unor valori românești. Iată o carență instituțională foarte serioasă. La un moment dat am început să urmăresc sistematic tema emigranților, foarte importantă în Germania, de pildă, datorită perioadei naziste. Interesul meu inițial a fost trezit de poziția lui Thomas Mann față de "exilul intern" german. El, care alesese, ca să zic așa, libertatea, desconsidera cu pasiune pe aceia care preferaseră să subziste
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care, înainte de a se despărți complet, atât ele, cât și științele umane, își puneau stăruitor marile întrebări. V. N.: Sigur că da. Vorbeam de perioada de glorie a umanismului nord-american. Una dintre figurile centrale era René Wellek, și el un emigrant. Nu fugise neapărat nici de extrema dreaptă, nici de extrema stângă, sau poate fugise de amândouă. Wellek era un democrat în buna tradiție multiseculară cehă, pentru că, să ne fie cu iertare, Cehia era o țară mai democratică decât erau și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nu fi publicat devine în sine o miză politică, de unde și frustrările resimțite în caz contrar"102. Datorită dorinței de a-și face publice creațiile și aparentei deschideri culturale și ideologice, scriitorii îngroașă rândurile membrilor de partid. Sau măresc numărul emigranților. Vizele turistice, bursele și premiile se transformă în azil politic. Comparativ cu primul val în care exilații sunt uniți de afinități, cel de-al doilea preferă singurătatea. Eva Behring constată că exilații din această generație împărțeau experiența din timpul dictaturii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Vocea Americii", ca post de radio oficial american, transmite știri și informații din Occident și i se interzice amestecul în politica internă a țărilor din Europa Orientală. Postul de radio de la München, condus de americani, dar cu participarea numeroasă a emigranților, duce un război ideologic împotriva totalitarismului. Emisiunile postului, dușmanul inventat al comunismului, oferă informația necenzurată, nefalsificată și se transformă treptat în factor decisiv în viața politică internă a României și în exilul românesc. Monica Lovinescu întregește galeria de personaje din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
not defined., lideri din fosta "opoziție tolerată" și Lucrețiu Pătrășcanu, din Partidul Comunist 180. Comunismul nu avea o tradiție puternică în România. Își făcuse apariția pentru prima dată la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin persoana lui Mihail Katz, un emigrant evreu din Rusia. Cunoscut mai apoi sub numele Constantin Dobrogeanu-Gherea, acesta a devenit teoreticianul partidului, fără a avea, însă, prea mulți adepți. Internaționalismul marxismului sovietic nu prindea la românii naționaliști, care se temeau de Rusia. După spusele lui J.F. Brown
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lumea comunistă. Dacă refuzau, atunci mult detestata "Eră a Destinderii" avea să se termine. Jackson ar fi fost satisfăcut oricum. Pe 3 august, Uniunea Sovietică a făcut exact jocul lui Jackson. Din motive încă nedeterminate, Moscova a anunțat că toți emigranții trebuie să plătească o "taxă de ieșire". Teoretic, această taxă era destinată fondurilor alocate de stat pentru educația emigranților. Practic, valoarea taxei înregistra variații considerabile, ceea ce a determinat o reducere a emigrării 1517. Aceasta era ocazia pe care o aștepta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oricum. Pe 3 august, Uniunea Sovietică a făcut exact jocul lui Jackson. Din motive încă nedeterminate, Moscova a anunțat că toți emigranții trebuie să plătească o "taxă de ieșire". Teoretic, această taxă era destinată fondurilor alocate de stat pentru educația emigranților. Practic, valoarea taxei înregistra variații considerabile, ceea ce a determinat o reducere a emigrării 1517. Aceasta era ocazia pe care o aștepta Jackson. Personalul lui Jackson, condus de Richard Perle, împreună cu personalul senatorului Ribicoff din Connecticut, sub conducerea lui Morris Amitay
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zile după aceea, Consiliul de Miniștri Sovietic a acceptat că din punct de vedere politic trebuie să se renunțe la taxe dacă există motive "care să justifice aceasta"1527. Această decizie nu elimina, totuși, posibilitatea impunerii unor taxe excesive anumitor emigranți evrei. Ca urmare, Jackson și adepții săi, care reprezentau acum trei sferturi din Senat, s-au pregătit să reintroducă amendamentul de îndată ce Congresul își va fi reluat lucrările, pe 3 ianuarie. Dezbaterile din Congres privind corelarea comerțului cu procedurile de emigrare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
intenționează să facă acte de caritate pentru persoanele care pleacă în țările capitaliste și pentru educația cărora statul a cheltuit sume considerabile". Shumilin a menționat că persoanele în vîrstă și cele handicapate sînt scutite de taxă și că suma cerută emigranților scade în funcție de vechimea lor în muncă. O persoană cu 25 de ani vechime în cîmpul muncii nu trebuia să plătească decît 25% din această taxă, iar dacă avea 8 ani, achita 75%1547. În ziua următoare, guvernul sovietic a publicat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sugerat ideea ca Senatul să le acorde sovieticilor "Clauza națiunii celei mai favorizate" și să le revizuiască procedurile de emigrare o dată la doi ani. Jackson a refuzat. El voia o garanție scrisă că Moscova își va spori substanțial numărul de emigranți 1641. În ziua următoare, secretarul de stat a făcut o depoziție în fața Comitetului de Finanțe al Senatului. Pledoaria sa nu reflecta interes pentru compromisul pe care i-l propusese lui Jackson, cu o zi în urmă. El a spus Comitetului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceea, Ford a început să se preocupe de aspectul administrativ al proiectului de lege comercială. El s-a întîlnit pentru prima dată cu Dobrînin. Ambasadorul l-a asigurat că guvernul său poate garanta verbal un număr de 55.000 de emigranți evrei pe an, dar nu poate emite și garanții scrise în acest sens1674. La cîteva ore după aceea, președintele a discutat cu Russell Long și și-a exprimat dorința ca proiectul să fie adoptat 1675. Pe 15 august, Ford a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un schimb de scrisori, că Moscova nu va mai impune taxe pentru învățămînt și nu va mai face discriminări geografice în privința celor ce solicită emigrarea și, în funcție de numărul de solicitanți, va elibera pînă la 60.000 de vize anual, pentru emigranții evrei 1679. Pe 18 octombrie, Kissinger și Jackson au avut o întrevedere cu Vanik, Javits și Ford, în Cabinetul Oval. Kissinger și Jackson au semnat scrisorile și cu aceasta au ajuns și la compromis. Jackson avea să-și schimbe amendamentul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului. Deși au apărut alte critici din partea Administrației, mai ales la adresa modului în care era formulată derogarea prezidențială, la audierile de pe 8 iulie s-au prezentat destui susținători ai Clauzei. Cîțiva dintre ei au arătat că România a mărit numărul emigranților evrei și considerau aceasta o dovadă a temeiniciei asigurărilor președintelui 1741. Liderii unor companii au depus din nou mărturie și Comitetul de Finanțe a primit de trei ori mai multe scrisori pentru acordul comercial decît a primit Camera Reprezentanților. Unele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au susținut tratatul româno-american. Mai mult decît atît, rabinul Miller, președintele Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America, a trimis Senatului o scrisoare în care arăta că grupul său este în favoarea Clauzei pentru România, avînd în vedere sporirea numărului de emigranți evrei. Pe 25 iulie, Senatul a aprobat tratatul românesc, cu 88 de voturi la 21745. În acest timp, Camera Reprezentanților a primit un raport de la Comitetul pentru Relații Internaționale, în care se descria o vizită recentă în România a cîtorva
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Prin scrisoarea sa, Ford i-a amintit Congresului de politica externă independentă a României și de faptul că dintre țările CAER, era singura membră a FMI, a Băncii Mondiale și a GATT. Mai mult decît atît, datorită acordului comercial, numărul emigranților care plecau în Israel și în Statele Unite crescuse vertiginos. În cele zece luni dintre 1 iulie 1975 și 30 aprilie 1976, numărul celor care plecaseră din România era aproape dublu față de orice altă perioadă de 12 luni din ultimii 20
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de dolari de la Commodity Credit Corporation, CCC, pentru a cumpăra boabe de soia și făină de soia1812, precum și împrumuturi și garanții în valoare de 5 milioane de dolari, de la Eximbank 1813. În consecință, dacă reînnoirea Clauzei însemna creșterea numărului de emigranți, Ceaușescu era dispus să coopereze. În aceeași zi în care Comitetul de Finanțe al Senatului și-a început audierile privind menținerea Clauzei pentru importurile românești, candidatul Partidului Democrat la președinție, Jimmy Carter, le spunea celor de la B'nai B'rith
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]