3,858 matches
-
Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, TMS, 1971, 3; Ruxandra Cesereanu, Vintilă Ivănceanu și Evul Mediu modern, RL, 1991, 30; I. Negoițescu, Vintilă Ivănceanu, scriitor oniric, CNP, 1991, 33; Dicț. scriit. rom. II, 672-676; Dicț. analitic, IV, 607-608; Manolescu, Enciclopedia, 424-425. M.I.
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Atena, 1992. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Formă și deschidere”, CL, 1981, 1; Marian Papahagi, „Formă și deschidere”, TR, 1981, 20; Radu Toma, „Formă și deschidere”, CREL, 1981, 2; Dicț. scriit. rom., II, 664-666; Popa, Ist. lit., II, 151; Manolescu, Enciclopedia, 423-424. Il.M.
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
între altele, La Sculpture moderne en France depuis 1950 (1982) și, împreună cu Gabriela Carp, Ana Maria Covrig și Lionel Scantéyé, Leș Artistes roumains en Occident (1986). Redactează, în această perioadă, articole depre artiștii români pentru o serie de dicționare și enciclopedii de artă și colaborează constant la publicații ale exilului românesc, între care „Revista scriitorilor români”, „Apoziția”, „Destin”, „Viața noastră”, „Limite”, „Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences”. La 85 de ani, Academia Româno-Americană îl va sărbători prin
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
RITL, 1988, 3-4; Un om, o viață, un destin : Ionel Jianu și opera lui, îngr. Ion Manea, Gabriela Carp, Lionel Scantéyé, Silvia Cinca, Paris-Los Angeles, 1990; ed. București, 1991; Românii, passim; Mircea Popa, Ionel Jianu, eseist, RL, 2003, 38; Manolescu, Enciclopedia, 432-435. Il.M.
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
kmp). Se află pe locul 11 în Europa (12, dacă includem și Rusia). Este cea mai mare țară din centrul și estul Europei, după Polonia (cu o suprafață de 312.685 kmp)21. • Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae, Enciclopedia Statelor Lumii, București, 2004, p. 398. 21 Ibidem, p. 543-544. Vecinii După 1990, ca și după 1918, ne-am schimbat vecinii. La est și nord apar Ucraina și Moldova, la vest rămâne Ungaria, la sud-vest o „nouă“ Iugoslavie (compusă doar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Hotin). Și-a făcut studiile liceale la Chișinău, iar pe cele universitare (drept și litere) la Harkov. A fost timp de 25 ani director al Arhivelor Statului din București. În 1877 a fost ales membru al Academiei Române. Vezi Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea. Material Românesc. Oameni și înfăptuiri, București, 1940, p. 391; Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 79-83. • Născut în 1847 la Ismail. A urmat studii la Conservatorul din Iași și Sankt-Petersburg, iar în 1893 a obținut licența în drept la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
studii la Conservatorul din Iași și Sankt-Petersburg, iar în 1893 a obținut licența în drept la Universitatea din Iași. A condus corul bisericesc „Sf. Isac“ din Sankt-Petersburg (1871), corul Mitropolitan din Iași (1876-1903) și Conservatorul din Iași (19001903). Vezi Predescu, Enciclopedia Cugetarea, p. 582; A. Golea, M. Vignal, Dicționar de mari muzicieni, București, 2000, p. 336. • Născut în 1865 în Ciripcău (Soroca). A absolvit liceul la Chișinău (1884) și Facultatea de Drept a Universității din Iași (1895). În 1901 a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost numit profesor suplinitor la Catedra de Drept Administrativ și Constituțional a Universității ieșene, iar în 1903 profesor titular. Între anii 1913 și 1916 a fost rector al aceleiași universități. A deținut și numeroase funcții politice (Iurie Colesnic, Sfatul Țării. Enciclopedie, Chișinău, 1998, p. 281). • Născut în 1859 în comuna Babele (Ismail). Și-a urmat studiile universitare în Italia și Germania. A avut o bogată carieră militară și politică (Colesnic, Sfatul Țării, p. 257). • Născut în 1864 la Ismail. Cu studii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al RSSM (Sovetskaja Moldavija. Kratkaja Enciklopedija, pod. red. I. Vartičan, Kišinev, 1982, p. 443). • Născut în 1888 la Chișinău. A absolvit Școala Superioară de Pictură, Sculptură și Arhitectură din Moscova. Este autorul monumentului lui Ștefan cel Mare din Chișinău (Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, p. 375). • Născut în 1896 în satul Bulboci (Soroca). A fost absolvent al Universității din Iași, unde a și activat ulterior (Sovetskaja Moldavija. Kratkaja enciklopedija, p. 120). • Născut în 1910 la Comrat. Și-a făcut studiile la Politehnica
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
președinte al Comitetului de Stat pentru construcții din RSSM (htpp://www.monument.md/autori/mednek). • Născut în 1893 la Cetatea-Albă. A absolvit Conservatorul din Petrograd și Milano. În 1922 a emigrat în SUA, fiind angajat la Opera din Newport (Predescu, Enciclopedia Cugetarea, p. 462). • Născut în 1903 la Chișinău. Și-a urmat studiile la Academia de Arte plastice din Bruxelles (Sovetskaja Moldavija. Kratkaja enciklopedija, p. 123). Leon Milstein 17. Totodată sunt de amintit și originari basarabeni care au făcut după 1918
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
B. Socol 26, Iosif I. Badeev 27, H. B. • Născut în 1895 la Chișinău. A absolvit Liceul Real din Chișinău, iar în 1913 a emigrat în SUA. În 1927 și 1930 a obținut premiul Oscar pentru film și regie (Predescu, Enciclopedia Cugetarea, p. 510; C. Corciovescu, B. Râpeanu, Dicționar de Cinema, București, 1997, p. 295). • Evreii din Basarabia s-au remarcat activ nu doar în viața politică din URSS, dar și în Israel (M. Bruchis, „Casa Basarabiei“ din Tel Aviv și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dans le monde grec..., p. 136, cu trimitere la Cic., Pro Balbo, VIII, 20-21. • G. Rotondi, Leges publicae populi romani. Elenco cronologico con una introduzione sull’attività legislativa dei comizi romani, Hildesheim-Zürich-New York, 1990, p. 338-339, 340-341, 423-425 (Estratto della Enciclopedia Giuridica Italiana); Y. Thomas, «Origine» et «commune patrie». Étude de droit public romain (89 av. J.-C. - 212 ap. J.-C.), Roma, 1996, p. 3-4, 103-132. • E. Campanile, Appunti sulla diffusione „orizontale“ delle grandi famiglie sannitiche in età anteriore alla
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Weber, Zum Kollegienwesen: Die Berufsvereine in Handwerk und Handel, în Gesellschaft und Wirtschaft des Römischen Reiches im 3. Jahrhundert. Studien zu ausgewäProblemen, Herausgegeben von K.-P. Johne, Berlin, 1993, p. 101-134; pentru conventus c. R., vezi A. Suceveanu, Consistentes, în Enciclopedia civilizației romane, coord. D. Tudor, București, 1982, p. 217. • M.-F. Loyzance, A propos de Marcus Cassius Sempronianus Olisiponensis, diffusor olearius, în RÉA, 88, 1986, 1-4, p. 280-283; P. Le Roux, L’huile de Bétique et le Prince sur un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sadoveanu sau Elogiul rațiunii”, VR, 1973, 6; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, București, 1996, passim; Gabriela Melinescu, Eugen Luca - In memoriam, RL, 1997, 34; Dicț. scriit. rom., II, 775-776; Cristofor, Țara Sfântă, II, 70-76; Aczél, Scriitori rom. Israel, 97-99; Manolescu, Enciclopedia, 463-464. A.V.
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
îngr. și postfață I. Oprișan, București, 1999. Repere bibliografice: Al. Duțu, „Glose istorico-literare”, RITL, 1995, 1; Alexandru Niculescu, Eugen Lozovan (1929-1997), RL, 1997, 51-52; Dicț. scriit. rom., II, 771-775; Fănuș Băileșteanu, Personalități culturale românești din străinătate, București, 1999, 120-122; Manolescu, Enciclopedia, 459-463. I.O.
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
Gaetano Amalfi, Silvio Venezian, Alighiero Caselli, Vittorio Cian ș.a. Cercetătorul demonstrează originea orientală a motivului, urmărește penetrarea lui, prin Egipt și Grecia, în literaturile culte europene, analizează factorii care au favorizat răspândirea motivului (bestiarele medievale, literatura patristică, legendele hagiografice, predicatorii, enciclopediile medievale, școala, literatura profană) și evidențiază specificul receptării motivului de la o literatură la alta. În literatura română sunt semnalate optsprezece variante populare, între care două texte inedite. Interesantă e demonstrația privitoare la pătrunderea motivului din literatura cultă în folclor și
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
1962, 1; Nydia G.B. de Fernández Pereiro, Vida y obra de un maestro: Dimitrio Gazdaru y bibliografia de sus publicaciones, Buenos Aires, 1972; Românii, 155-156; Dicț. scriit. rom., II, 339-344; Fănuș Băileșteanu, Personalități culturale românești din străinătate, București, 1999, 80-81; Manolescu, Enciclopedia, 328-329. I.O.
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
neapărat care este mentalul colectiv al românilor; pe mine personal nu mă interesează un asemenea demers, mai degrabă vreau să aflu mentalitatea unui anumit grup din perspectiva relațiilor bărbat-femeie, de exemplu. Corin Braga: Imaginarul categorial și tematic. Construiești Întâi o enciclopedie de teme. Imaginarul românilor pe grupuri și teme Doru Pop: Noi nu știm, de pildă, În acest moment care sunt structurile sau schemele mentale la nivel urban În România. Nu știm cum funcționează grupurile marginale, nu știm ce se Întâmplă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mă gândesc ce s-ar fi Întâmplat dacă, de pildă, școala de sociologie a lui Dimitrie Gusti ar fi continuat Încă cincizeci de ani? Ce se Întâmpla dacă Pușcariu și școala de lingvistică ar fi continuat patru decenii? Nu avem Enciclopedia României, astăzi nu avem Dicționarul literaturii române, Atlasul lingvistic etc. Și-atunci despre ce memorie vorbim, dacă nu despre una ficțională și fictivă? O memorie promisă, dar niciodată realizată În rememorare. Ruxandra Cesereanu: Sunt reproșuri făcute și de Adrian Marino
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Teoria genurilor literare, București, 1915; ed. București, 1927; Poezia română, partea I: Teoria poeziei, București, 1915; Metodologie literară. Armonia capodoperei, București, 1920; Introducere în metodologia literară, Craiova, 1923; Estetica literară, București, 1924; De la misticism la raționalism. Cronici culturale, București, 1924; Enciclopedia operei literare, București, 1925; Directive literare, București, 1925; Nuvelistica română, București, 1926; Știința literaturii, vol. I: Introducere în știința literaturii. Estetică generală. Estetică literară, București, 1926; Critică, I-II, București, 1927-1928; Versuri. Proză. Fabule, București, 1928; Amintiri din propaganda în
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Poezia dramatică, București, 1928; Poezia lirică românească, București, 1928; La Science de la littérature, I-II, Paris, 1928-1929; Capodopera, opera de talent și opera de virtuozitate, București, 1929; Dialoguri filosofice. Integralismul (Prolog. Principii. Lumea fizică. Lumea sufletească), București, 1929; Curs de enciclopedie literară și clasificări literare, București, 1929; În ce constă cursul de literatură românească?, București, 1930; Nouveau point de vue dans l’étude de la littérature, București, 1931; Primul congres de istorie literară din Budapesta, București, 1931; Enciclopedie literară, București, 1931; Copilul
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
București, 1929; Curs de enciclopedie literară și clasificări literare, București, 1929; În ce constă cursul de literatură românească?, București, 1930; Nouveau point de vue dans l’étude de la littérature, București, 1931; Primul congres de istorie literară din Budapesta, București, 1931; Enciclopedie literară, București, 1931; Copilul cu trei degete de aur, I-IV, București, 1932-1936; Focul, București, 1934; Sămănătorism, poporanism, criticism, București, 1934; Sănducu, București, 1935; Principii de literatură, vol. II: Capodopera, București, [1935]; Război și biruință, București, 1936; Eminescu, poet universal
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
dar dezavuează „acele basme ale elinilor”, rămășițe păgâne păstrate de tradiție. Are conștiința latinității limbii române, dar este mai nesigur în ideea romanității originilor. Prefețele sunt importante prin ideile iluministe ce le conțin - căci F., spirit tradiționalist, era totuși beneficiarul Enciclopediei franceze - și prin calitățile lor literar-artistice. Operă fundamentală, sub raport tipografic și lingvistic, desăvârșită de F., Mineiele de Râmnic au rezistat în timp, fiind reproduse și după două sute de ani de ortodoxie românească, și au marcat o dată importantă în istoria
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
membru în comitetul de redacție al revistelor „Revue roumaine de linguistique”, „Studii și cercetări lingvistice” și „Studii clasice”. Colaborează la lucrările colective Gramatica limbii române contemporane (1955), Limba română. Fonetică, gramatică, vocabular (1956), Istoria limbii române (I-II, 1965- 1969), Enciclopedia limbilor romanice (1989). În 1985 publică Latina dunăreană. Introducere în istoria limbii române, lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. F. are o importantă activitate de editor, stabilind textul, variantele, notele și bibliografia pentru o ediție critică de înaltă
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
M. Marienescu se remarcă versiunile la Miorița, Inelul și năframa, Soarele și luna. Cărțile și revistele trimise de Astra i-au servit la întocmirea repertoriului publicat în revista lui C. Diaconovici, care i-a acordat lui F. locul cuvenit în enciclopedia sa, prețuindu-i activitatea de „traducător de balade și poezii românești în limba germană, prin a căror publicare în revistele literare cele mai răspândite germane a contribuit mult la lățirea creațiilor poetice românești între germani”. Repere bibliografice: Encicl. rom., II
FISCHER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337]