9,846 matches
-
firea lucrurilor excentrică. Mihai Șora Scriitura: între formă și conținuttc "Scriitura \: între formă și conținut" A existat dintotdeauna o secretă corespondență între tehnicile scriiturii și coerența lumii înfățișate într-un discurs totalizator. Registrul formal al expresiei verbale predetermină conținutul oricărui enunț și îi circumscrie, sui generis, finalitățile. Acest truism exprimă o evidență, dar ne reamintește în același timp de o veche exigență a culturii europene: omul valorează tot atât cât cântărește propriul logos (și tăcerea corespondentă). O reflecție asupra excentricității ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
naționale din domeniile sănătății și mediului înconjurător care furnizează esențialul subiectelor de îngrijorare grave și ireversibile, ceea ce implică aplicarea principiului precauției. Cu toate că nu exista o definiție universal admisă a principiului precauției, după legea franceză din 1995, se poate considera următorul enunț al acestuia: având în vedere cunoștințele științifice și tehnice ale momentului, absența certitudinii nu trebuie să întârzie adoptarea de măsuri efective și proporționate care să prevină un risc de pierderi grave și ireversibile mediului cu un cost economic acceptabil. Premisele
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cum ar fi, de exemplu: dezvoltarea organismelor modificate genetic, emisiunile telefoanelor mobile etc.). 2) Principiul responsabilităților comune, dar diferențiate. 3) Principiul dreptului la dezvoltare. Din fericire pentru unii sau din păcate pentru alții dintre cei care nu țin cont de enunțurile și principiile sale, Convenția de la Rio nu conține niciun obiectiv juridic constrângător! În 1998 s-a născut tratatul-fiu al Convenției de la Rio cunoscut ca Protocolul de la Kyoto (deschis ratificării pe 16 martie 1998 și intrat în vigoare în februarie 2005
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
teoretic în propoziția 10.4 și practic prin exemplul 10.2 putem întâlni situații numerice în care avem soluții optime pentru maximizare, pentru minimizare, numai pentru unul dintre scopuri sau pentru niciunul dintre scopuri, motiv pentru care se precizează în enunțul fiecărui model de diversificare optimă: „pentru acele date sau parametri pentru care rezultă ”. În funcție de scopul diversificării și ca rezultat firesc și concret al unei anumite negocieri, se aleg anumite valori ale parametrilor R sau 0C sau 0D și se obțin
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diferență este recunoscută de toți, dar sunt rare cadrele didactice capabile să precizeze ce este de făcut. Oricum nu se mențin aceleași criterii de evaluare de la un elev la altul. Examinările orale impun respectarea unor cerințe privind frecvența (ritmicitatea) examinării, enunțul întrebărilor și elaborarea răspunsurilor, necesitatea antrenării întregii clase în completarea sau corectarea răspunsurilor elevilor chestionați, extinderea verificării de la informația memorată de elevi și a posibilității de a o reda la capacitatea de transfer și de a opera cu cunoștințele în
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
răspunsului corect. Itemii obiectivi pot îmbrăca mai multe forme. Itemi cu alegere duală Îi solicită elevului să selecteze din două răspunsuri posibile: adevărat/fals; corect/greșit; da/nu; acord/dezacord; general/particular; varianta 1/varianta 2; mai mare/mai mic; enunț de opinie/enunț factual etc. Itemii cu alegere duală pot fi utilizați pentru: • recunoașterea unor termeni, date factuale, principii; • diferențierea între enunțuri factuale sau de opinie; • identificarea de relații tip cauză-efect. Itemi de tip pereche Solicită din partea elevilor stabilirea unor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
obiectivi pot îmbrăca mai multe forme. Itemi cu alegere duală Îi solicită elevului să selecteze din două răspunsuri posibile: adevărat/fals; corect/greșit; da/nu; acord/dezacord; general/particular; varianta 1/varianta 2; mai mare/mai mic; enunț de opinie/enunț factual etc. Itemii cu alegere duală pot fi utilizați pentru: • recunoașterea unor termeni, date factuale, principii; • diferențierea între enunțuri factuale sau de opinie; • identificarea de relații tip cauză-efect. Itemi de tip pereche Solicită din partea elevilor stabilirea unor corespondențe/asociații între
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
adevărat/fals; corect/greșit; da/nu; acord/dezacord; general/particular; varianta 1/varianta 2; mai mare/mai mic; enunț de opinie/enunț factual etc. Itemii cu alegere duală pot fi utilizați pentru: • recunoașterea unor termeni, date factuale, principii; • diferențierea între enunțuri factuale sau de opinie; • identificarea de relații tip cauză-efect. Itemi de tip pereche Solicită din partea elevilor stabilirea unor corespondențe/asociații între cuvinte, propoziții, fraze, litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe două coloane. Elementele din prima coloană se numesc
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
între două lucruri/noțiuni/simboluri etc. Pot solicita diverse tipuri de relații: termeni/definiții; reguli/exemple; simboluri/concepte; principii/clasificări; părți componente/întrebuințări. Se poate utiliza material pictural sau o reprezentare grafică. Itemi cu alegere multiplă Presupun existența unei premise (enunț) și a unei liste de alternative (soluții posibile). Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea mai bună alternativă (în al doilea caz, în unele variante, sunt necesare instrucțiuni speciale pentru modul de alegere a celei mai bune
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de a interpreta relația cauză-efect; • abilitatea de a argumenta metode și proceduri. 6.5.2. Itemii semiobiectivitc "6.5.2. Itemii semiobiectivi" Principalele caracteristici ale itemilor semiobiectivi sunt: • răspunsul cerut elevului poate fi limitat ca spațiu, formă, conținut prin structura enunțului/întrebării; • sarcina este foarte puternic structurată; • libertatea elevului de a reorganiza informația primită și de a formula răspunsul în forma dorită este redusă; • pentru a oferi răspunsul corect, elevul trebuie să demonstreze nu numai cunoașterea, dar și abilitatea de a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
iar cât privește efortul și problemele omului de a purta mașinile, de a Îmbunătăți și grăbi procesul de producție, despre aceasta se pomenește În treacăt. (Ă). În aceeași greșeală cad adeseori criticii, subliniind În operele unor scriitori cu precădere aceste enunțuri generale pe care ei le consideră valoroase. (Ă). În această greșeală a căzut, de exemplu, și autorul acestui articol discutând poezia lui Dan Deșliu. Și desigur nu numai el. Faptul că critica literară nu numai că n-a criticat, dar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puțin de 10% din comunicare. Alți experți arată că în cazul unei contradicții între cuvinte și gesturi, ne încredem întotdeauna în gesturi. De altfel, legate unele de altele, comunicările noastre vorbite nu reprezintă decât vreo douăsprezece minute pe zi, un enunț standard durând în medie două secunde și jumătate! Unii autori susțin chiar faptul că vorbele sunt incapabile de a descrie emoțiile cele mai profunde. Încrezându-ne prea mult în limbajul nostru verbal înăbușim, fără să ne dăm seama, cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cantitate, calitate, relație și modalitate. Iar în capitolul al treilea al Pmsn, intitulat „Principiile metafizice ale mecanicii”, el formulează trei legi ale mișcării drept contrapărți ale celor trei analogii ale experienței. Kant caracterizează demonstrația fiecăreia dintre aceste legi afirmând că enunțul uneia dintre analogiile experienței, ca enunț al metafizicii generale, este „pus la bază” sau „pus ca temei” (zum Grunde gelegt) sau că pentru demonstrație trebuie „împrumutat” (entlehnt) un enunț al metafizicii generale. În tradiția mai veche a exegezei kantiene, caracterizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în capitolul al treilea al Pmsn, intitulat „Principiile metafizice ale mecanicii”, el formulează trei legi ale mișcării drept contrapărți ale celor trei analogii ale experienței. Kant caracterizează demonstrația fiecăreia dintre aceste legi afirmând că enunțul uneia dintre analogiile experienței, ca enunț al metafizicii generale, este „pus la bază” sau „pus ca temei” (zum Grunde gelegt) sau că pentru demonstrație trebuie „împrumutat” (entlehnt) un enunț al metafizicii generale. În tradiția mai veche a exegezei kantiene, caracterizarea dată de autorul Pmsn relației dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ale experienței. Kant caracterizează demonstrația fiecăreia dintre aceste legi afirmând că enunțul uneia dintre analogiile experienței, ca enunț al metafizicii generale, este „pus la bază” sau „pus ca temei” (zum Grunde gelegt) sau că pentru demonstrație trebuie „împrumutat” (entlehnt) un enunț al metafizicii generale. În tradiția mai veche a exegezei kantiene, caracterizarea dată de autorul Pmsn relației dintre metafizica generală și cea specială, potrivit căreia principiile celei din urmă sunt formulate prin aplicarea principiilor filosofiei transcendentale noțiunii de materie și constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lui Hume în particular se sprijină pe analiza condițiilor de posibilitate ale unor corelații legice, cum sunt cele formulate de știința matematică a naturii 14. Ce anume se urmărește prin acestă subliniere a irelevanței cercetării condițiilor de posibilitate ale unor enunțuri cum sunt cele ale științei matematice a naturii pentru elaborarea filosofiei transcendentale transpare cu mai multă claritate într-o lucrare din aceeași perioadă a lui Lothar Schäffer. Ca și Hoppe, Schäffer respinge orice asociere a filosofiei transcendentale cu fizica newtoniană
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
transcendentale cu fizica newtoniană și se referă apoi la consecințele unei asemenea asocieri, pe care le apreciază ca nedorite, în termenii următori: Gândirea transcendentală nu se lasă prinsă în mod satisfăcător dinspre fizică. Identificarea în conținut a conceptelor kantiene cu enunțuri ale fizicii newtoniene devine fatală, dacă prin aceasta gândirea lui Kant este atrasă în întregime în sfera fizicii clasice astfel încât prin fizica nouă determinările kantiene ar trebui considerate drept depășite, ca și cele ale lui Newton 15. Argumentele autorului ar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și un Kant scoțian”, autorul susține că în abordarea temei cauzalității la Hume pot fi distinse două întrebări: (1) Are orice eveniment o cauză? (2) Există o relație necesară între cauze și efecte? Hume ar fi admis - afirmă Beck - că enunțul „Orice eveniment are o cauză” este un enunț a priori și, prin urmare, necesar și ar fi negat totodată că diferite conexiuni dintre cauze și efecte particulare au un caracter necesar, cu alte cuvinte existența unor relații cauzale cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
abordarea temei cauzalității la Hume pot fi distinse două întrebări: (1) Are orice eveniment o cauză? (2) Există o relație necesară între cauze și efecte? Hume ar fi admis - afirmă Beck - că enunțul „Orice eveniment are o cauză” este un enunț a priori și, prin urmare, necesar și ar fi negat totodată că diferite conexiuni dintre cauze și efecte particulare au un caracter necesar, cu alte cuvinte existența unor relații cauzale cu caracter legic. Iar poziția lui Kant nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lui Kant a fost gândită drept un cadru valabil atât pentru cunoașterea comună, cât și pentru știința matematică a naturii în genere 20. Nucleul argumentării lui Brittan îl constituie caracterizarea principiilor filosofiei transcendentale drept principii ale posibilității reale. Pentru Kant, enunțurile sintetice a priori ale „Analiticii” determină ceea ce este în mod real posibil. Ele sunt valabile pentru toate obiectele în mod real posibile. Kant vedea în ele condiții ale posibilității experienței în genere, presupoziții ultime. El le-a gândit însă drept
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de posibilitate pentru principiile metafizice ale științelor naturii, și cu atât mai mult pentru legi cum sunt cele formulate de Newton, în același sens în care ele sunt condiții ale posibilității cunoașterii comune. Ceea ce asigură ele este doar posibilitatea unor enunțuri cu valoare obiectivă, și nu a unor enunțuri universale și necesare, cum sunt legile științei newtoniene. Brittan recunoaște, pe de altă parte, că proiectul kantian al elaborării condițiilor care fac posibilă experiența, ca „presupoziții ultime”, s-a dovedit iluzoriu. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și cu atât mai mult pentru legi cum sunt cele formulate de Newton, în același sens în care ele sunt condiții ale posibilității cunoașterii comune. Ceea ce asigură ele este doar posibilitatea unor enunțuri cu valoare obiectivă, și nu a unor enunțuri universale și necesare, cum sunt legile științei newtoniene. Brittan recunoaște, pe de altă parte, că proiectul kantian al elaborării condițiilor care fac posibilă experiența, ca „presupoziții ultime”, s-a dovedit iluzoriu. Într-un anumit orizont al cunoașterii, suntem în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
caracterizată prin momentul și poziția mobilului nu va fi apreciată drept „în mod real posibilă”. Iată de ce principii fizice cum sunt relațiile de indeterminare din mecanica cuantică nu pot fi puse de acord cu teoria kantiană a experienței. Unele dintre enunțurile caracterizate de Kant drept sintetice a priori vor fi apreciate din perspectiva fizicii actuale nu atât drept false, cât irelevante 21. Ceea ce arată cât de greu este să se traseze o linie de separație valabilă o dată pentru totdeauna între principii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant drept sintetice a priori vor fi apreciate din perspectiva fizicii actuale nu atât drept false, cât irelevante 21. Ceea ce arată cât de greu este să se traseze o linie de separație valabilă o dată pentru totdeauna între principii metafizice și enunțuri care sunt sub controlul experienței. Brittan conchide: Poate că este timpul să înțelegem caracterul inadecvat al afirmației lui Kant că o mulțime particulară de presupoziții poate fi garantată o dată pentru totdeauna, în scopul de a înțelege adevărul unei alte afirmații
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ar fi propus în Pmsn ar fi fost evidențierea structurii conceptuale de bază a științei naturii din epoca sa, și nu probarea validității principiilor ei. Buchdahl admite, totodată, că ceea ce Kant a prezentat drept principii ale fizicii pure nu sunt enunțuri compatibile cu orice dezvoltare ulterioară a științei. Ele nu sunt, prin urmare, a priori într-un sens absolut al termenului. Dar ele nu pot fi nici confruntate în mod direct cu rezultate relativ disparate ale observației și experimentului. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]