2,401 matches
-
aspect direct legat de gramatică, coerența este construită de coenunțător, în funcție de competența sa, de cunoștințele sale în domeniul tipologiilor discursive. Factorii de coeziune sunt doar indici pentru coerența argumentată de o lectură avizată, receptivă la ceea ce analiza discursului numește "scena enunțării". Mihaela MÎRȚU CUVÂNT ÎNAINTE În momentul apariției primei ediții a acestei cărți, în 1986, relațiile dintre lingvistică și literatură erau total diferite de cele existente astăzi. Se deplângea, pe atunci, distanța instaurată între cele două discipline. Lingviștii se retrăseseră în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mare pentru a-și populariza lucrările; cât despre "literați", ei erau convinși că textele pe care le studiau erau ireductibile la grilele construite de celelalte discipline, printre care și lingvistica. Lucrarea Elemente de lingvistică pentru textul literar, fondată pe teoriile enunțării lingvistice, își propunea să restabilească legăturile între cele două universuri. Scopul acestui manual era modest; este adevărat că nu propunea o teorie generală a literaturii întemeiată pe lingvistică, un tratat complet al figurilor de "stil", o serie de modele de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
stil", o serie de modele de explicare a textului. După cum reieșea și din titlu, manualul dorea doar să le furnizeze studenților care studiau literatura un anumit număr de noțiuni de lingvistică utile pentru studiul textelor, având ca fir conductor problematica enunțării, cu simplificările și restricțiile impuse de necesitățile pedagogice. De aceea am renunțat să mai ținem cont de subiectele deja îndelung tratate în manualele de studiu literar, în special de cele referitoare la naratologie și la problematica "figurilor" de retorică. De
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
introducerea aparatului deosebit de complex al pragmaticii conversaționale. Astfel, într-o mare măsură am privilegiat textele narative, care au întotdeauna întâietate în predarea literaturii. De la prima ediție a acestei cărți, situația s-a schimbat radical, în sensul bun al cuvântului. Problematica enunțării s-a impus la toate nivelurile învățământului, de la școala generală la universitate, atât în cazul studierii textelor, cât și a limbii. Prin urmare, ele nu mai pot fi ignorate de candidații la concursuri de specialitate. În paralel, cercetările din acest
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
studierii textelor, cât și a limbii. Prin urmare, ele nu mai pot fi ignorate de candidații la concursuri de specialitate. În paralel, cercetările din acest domeniu au cunoscut un avânt considerabil. La începutul anilor '80, erau foarte puține lucrări despre enunțarea literară; în prezent, până și celui mai mic subiect i se acordă deja un număr impresionant de lucrări: este suficient să ne gândim la tot ce a fost scris doar despre discursul indirect liber, despre demonstrative sau despre reperele temporale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
detaliu, iar în plus au fost intoduse și noi problematici. Sperăm că această lucrare astfel reactualizată, cu un titlu ușor schimbat, se va bucura de o primire la fel de favorabilă precum cartea care îi stă la bază. Capitolul 1 SITUAȚIA DE ENUNȚARE 1.1. Stilistica și teoriile enunțării Ideea potrivit căreia lingvistica (respectiv gramatica) a fost mobilizată dintotdeauna în studierea textelor literare este eronată. Apariția unei discipline, și anume stilistica, care își propunea să faciliteze interpretarea textelor sprijinindu-se pe studiul figurilor
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
intoduse și noi problematici. Sperăm că această lucrare astfel reactualizată, cu un titlu ușor schimbat, se va bucura de o primire la fel de favorabilă precum cartea care îi stă la bază. Capitolul 1 SITUAȚIA DE ENUNȚARE 1.1. Stilistica și teoriile enunțării Ideea potrivit căreia lingvistica (respectiv gramatica) a fost mobilizată dintotdeauna în studierea textelor literare este eronată. Apariția unei discipline, și anume stilistica, care își propunea să faciliteze interpretarea textelor sprijinindu-se pe studiul figurilor de limbă specifice "stilului" unui sau
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lingvistică s-a făcut tot mai rar. Doar poetica (în calitate de știință a poeziei), prin tehnicitatea sa și prin rădăcinile pe care le are în fonetică, a rămas un câmp de studiu privilegiat de lingviști 43. La începutul anilor '80, teoriile enunțării și abordarea lingvistică a coeziunii și a coerenței textuale au permis definirea, pe noi baze, a relațiilor dintre lingvistică și literatură. O asemenea problematică garanta accederea la operă. De acum înainte, apelul la lingvistică nu mai înseamnă doar recurgerea la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
recurgerea la o serie de instrumente gramaticale elementare (ca în stilistica tradițională) sau la câteva principii de organizare foarte generoase (ca în structuralism), ci se constituie într-un adevărat instrument de investigație. Făcând o analiză din punctul de vedere al enunțării, descoperim fenomene lingvistice de o mare finețe (modalități, discurs indirect, polifonie, temporalitate, determinare temporală, meta-enunțare...), în care referința la lume și înscrierea partenerilor enunțării în discurs se întrepătrund. Or, literatura mizează enorm pe aceste detalii lingvistice, pe care un comentariu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se constituie într-un adevărat instrument de investigație. Făcând o analiză din punctul de vedere al enunțării, descoperim fenomene lingvistice de o mare finețe (modalități, discurs indirect, polifonie, temporalitate, determinare temporală, meta-enunțare...), în care referința la lume și înscrierea partenerilor enunțării în discurs se întrepătrund. Or, literatura mizează enorm pe aceste detalii lingvistice, pe care un comentariu tradițional nu-și poate permite să le analizeze. În plus, reflectarea asupra enunțării permite trecerea bruscă de la text, ca înlănțuire de mărci lingvistice, la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
determinare temporală, meta-enunțare...), în care referința la lume și înscrierea partenerilor enunțării în discurs se întrepătrund. Or, literatura mizează enorm pe aceste detalii lingvistice, pe care un comentariu tradițional nu-și poate permite să le analizeze. În plus, reflectarea asupra enunțării permite trecerea bruscă de la text, ca înlănțuire de mărci lingvistice, la discursul literar, ca activitate reglementată de instituția cuvântului. Științele limbajului ajung astfel să joace un rol mai important decât în trecut în analiza literaturii; ele nu mai sunt doar
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
limbajului ar fi doar "aplicate" pe un corpus despre care, la urma urmei, ele nu au nimic important de spus. Abordarea strict "gramaticală" nu mai este îndeajuns: din acest moment, analistul este constrâns să se sprijine pe o teorie a enunțării literare ale cărei categorii nu sunt reductibile nici la cele ale gramaticii, nici la cele din retorica tradițională. 1.2. Enunțarea Dimensiunea enunțiativă a limbajului a fost mult timp neglijată de curentele dominante din lingvistica structurală. Ea a fost abordată
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
strict "gramaticală" nu mai este îndeajuns: din acest moment, analistul este constrâns să se sprijine pe o teorie a enunțării literare ale cărei categorii nu sunt reductibile nici la cele ale gramaticii, nici la cele din retorica tradițională. 1.2. Enunțarea Dimensiunea enunțiativă a limbajului a fost mult timp neglijată de curentele dominante din lingvistica structurală. Ea a fost abordată în perioada interbelică de către lingviști precum Ch. Bally sau G. Guillaume; în anii '50, lucrările lui R. Jakobson 44 și în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cele ale lui E. Benveniste 45 au format o bază solidă. Începând cu a doua jumătate a anilor '60, cercetările în acest domeniu s-au înmulțit; vom cita aici mai ales studiile lingvistului francez Antoine Culioli 46. În mod tradițional, enunțarea este definită ca fiind "funcționarea limbii printr-un act individual de întrebuințare" (E. Benveniste), act pus în opoziție cu enunțul, ca obiect lingvistic rezultat din acest act. Orice enunț, înainte de a fi acel fragment de limbă naturală pe care lingvistul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Benveniste), act pus în opoziție cu enunțul, ca obiect lingvistic rezultat din acest act. Orice enunț, înainte de a fi acel fragment de limbă naturală pe care lingvistul se străduiește să îl analizeze, este într-adevăr produsul unui eveniment unic, iar enunțarea lui presupune un locutor, un destinatar, un moment și un loc anume. Noțiunea de "act individual de întrebuințare" ridică totuși probleme, deoarece ea asociază enunțarea și producerea unui enunț de către un individ, asociere care, în cazul a numeroase fenomene, nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care lingvistul se străduiește să îl analizeze, este într-adevăr produsul unui eveniment unic, iar enunțarea lui presupune un locutor, un destinatar, un moment și un loc anume. Noțiunea de "act individual de întrebuințare" ridică totuși probleme, deoarece ea asociază enunțarea și producerea unui enunț de către un individ, asociere care, în cazul a numeroase fenomene, nu vine de la sine. Astfel ne putem permite, împreună cu O. Ducrot, să modificăm această definiție, spunând că enunțarea este "evenimentul constituit de apariția unui enunț"47
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de întrebuințare" ridică totuși probleme, deoarece ea asociază enunțarea și producerea unui enunț de către un individ, asociere care, în cazul a numeroase fenomene, nu vine de la sine. Astfel ne putem permite, împreună cu O. Ducrot, să modificăm această definiție, spunând că enunțarea este "evenimentul constituit de apariția unui enunț"47. O altă dificultate ridicată de această definiție constă în faptul că factorii implicați în producerea unui simplu enunț sunt a priori foarte diverși: de la aspectul fiziologic al emiterii de sunete până la mediul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunț sunt a priori foarte diverși: de la aspectul fiziologic al emiterii de sunete până la mediul material și social, trecând prin motivațiile psihologice ale partenerilor comunicării. Este de mirare că lingviștii și-au luat au asemenea obiect de cercetare: dacă actul enunțării este un eveniment unic, realizat în circumstanțe unice, de ce ar constitui el obiectul de interes al lingvisticii care, prin definiție, studiază limba ca sistem, independent de enunțurile particulare cărora le dă naștere? Dacă luăm în considerare, de exemplu, afirmația atribuită
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sistemului limbii franceze, o "vorbire" în accepția lui Saussure. De aici rezultă că studierea acestui enunț în singularitatea lui, în încercarea de a stabili circumstanțele și motivele care stau la baza producerii sale, le revine istoricilor. Teoriile lingvistice referitoare la enunțare resping tocmai diferențierea dintre lingvistică și "extralingvistică". Ele disting două aspecte în evenimentul enunțiativ: pe de o parte, ceea ce este specific fiecărei enunțări, ceea ce rămâne exterior câmpului de investigație al lingvisticii; pe de altă parte, schema generală a enunțării, regulile
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
stabili circumstanțele și motivele care stau la baza producerii sale, le revine istoricilor. Teoriile lingvistice referitoare la enunțare resping tocmai diferențierea dintre lingvistică și "extralingvistică". Ele disting două aspecte în evenimentul enunțiativ: pe de o parte, ceea ce este specific fiecărei enunțări, ceea ce rămâne exterior câmpului de investigație al lingvisticii; pe de altă parte, schema generală a enunțării, regulile care permit existența, în sistemul limbii, a unor acte de enunțare întotdeauna unice, și convertirea "limbii", ca rețea de reguli aflată la dispoziția
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la enunțare resping tocmai diferențierea dintre lingvistică și "extralingvistică". Ele disting două aspecte în evenimentul enunțiativ: pe de o parte, ceea ce este specific fiecărei enunțări, ceea ce rămâne exterior câmpului de investigație al lingvisticii; pe de altă parte, schema generală a enunțării, regulile care permit existența, în sistemul limbii, a unor acte de enunțare întotdeauna unice, și convertirea "limbii", ca rețea de reguli aflată la dispoziția oricărui locutor, în "enunțarea" ce poate fi operată de orice subiect. Așadar "limba" nu trebuie concepută
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aspecte în evenimentul enunțiativ: pe de o parte, ceea ce este specific fiecărei enunțări, ceea ce rămâne exterior câmpului de investigație al lingvisticii; pe de altă parte, schema generală a enunțării, regulile care permit existența, în sistemul limbii, a unor acte de enunțare întotdeauna unice, și convertirea "limbii", ca rețea de reguli aflată la dispoziția oricărui locutor, în "enunțarea" ce poate fi operată de orice subiect. Așadar "limba" nu trebuie concepută doar ca un lexic asociat unor reguli de fonetică și de morfosintaxă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
câmpului de investigație al lingvisticii; pe de altă parte, schema generală a enunțării, regulile care permit existența, în sistemul limbii, a unor acte de enunțare întotdeauna unice, și convertirea "limbii", ca rețea de reguli aflată la dispoziția oricărui locutor, în "enunțarea" ce poate fi operată de orice subiect. Așadar "limba" nu trebuie concepută doar ca un lexic asociat unor reguli de fonetică și de morfosintaxă, ci și ca un sistem care le permite locutorilor să producă enunțuri singulare. În enunțul atribuit
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțul atribuit lui Ludovic al XIV-lea, "Statul sunt eu", observăm de îndată două mărci (printre altele) ale însușirii limbii de către enunțător: tematizarea și eu-ul. A afirma că "Statul sunt eu" înseamnă a face ca statul să fie "tema" enunțării ca răspuns la o întrebare de tipul "Cine este statul?" enunțarea fiind organizată pornind de la acest punct de reper. Subiectul își poate tematiza astfel propriul enunț datorită faptului că sistemul limbii îi oferă structuri pertinente și că tematizarea nu este
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de îndată două mărci (printre altele) ale însușirii limbii de către enunțător: tematizarea și eu-ul. A afirma că "Statul sunt eu" înseamnă a face ca statul să fie "tema" enunțării ca răspuns la o întrebare de tipul "Cine este statul?" enunțarea fiind organizată pornind de la acest punct de reper. Subiectul își poate tematiza astfel propriul enunț datorită faptului că sistemul limbii îi oferă structuri pertinente și că tematizarea nu este un fenomen extralingvistic. De asemenea, prezența subiectului enunțării este vizibilă în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]