1,945 matches
-
lor, de a le clasifica. Din această ofertă generoasă vom trece în revistă doar cîteva dintre aceste tentative, concentrîndu-ne asupra celor realizate din puncte de vedere cît mai relevante pentru însuși statutul cercetării educației, deci care au și o pregnanță epistemologică sporită. Apelînd la acest modus operandi, distingem astfel între: (a) cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă; (b) cercetarea transversală, cercetarea longitudinală și cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
diriguitorilor învăță mîntului dintr-o țară care intrase în criza finală a sistemului socialist, bîntuită de multiple penurii și în care cuvîntul de ordine era „economii cu orice preț” în toate domeniile. Rezolvasem, prin urmare, o problemă la nivel teoretic, epistemologic, dar nu noi eram în măsură să rezolvăm și problema prag matică din care se născuse cealaltă! Am rezolvat o problemă, dar ne-am trezit cu alta, care nu mai era a noastră! Am propus, prin urmare, factorilor de decizie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
putem spune că limbajul, dimensiune specific umană, se află în strânsă legătură cu acestea. Cunoașterea și acțiunea, deoarece omul venind în lume va căuta, în primul rând, să o cunoască și să acționeze în cadrul și asupra ei. Limbajul este indispensabil epistemologic, spunea Searle, cu alte cuvinte limbajul este atât mediul constituirii cunoașterii, cât și al fixării acesteia. În ce privește limbajul ca mediu al constituirii cunoașterii sau experienței lumii, Gadamer va afirma că „înțelegerea lucrurilor însăși trebuie mai întâi să ia forma limbajului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
clasă. [...]. Cuvintele, expresiile, propozițiile își schimbă sensul în funcție de pozițiile deținute de cei care le întrebuințează; ele capătă sens în raport cu aceste poziții, adică în raport cu formațiile ideologice în care aceste poziții se înscriu.” (apud Baylon, 2000:239). Discursul ideologic are un rol epistemologic, chiar dacă la nivelul opinabilului, el are pretenția de a se raporta la realitate și a o reflecta, numai că această reflectare a realității este una selectivă, disimulată și deformată, funcție de scopurile și interesele grupului destinator. Este o cunoaștere iluzorie și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Ricoeur, 1984:82-83), neluându-se, astfel, în calcul funcția referențială, repusă în drepturi de întreprinderi contemporan. Chiar dacă unele lucrări și teorii contemporane reconsideră alături de funcția retorică sau performativă a metaforei și funcția referențială (P. Ricoeur în Metafora vie, unele teorii epistemologice), altele, considerate încercări ale modernității târzii, repun accentul pe funcția retorică sau performativă dar pe alte aspecte și cu alte conotații. Dacă acceptăm premisa că „cel puțin ca intenție, orice discurs ce stă sub semnul retoricului urmărește să <<facă>> din
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ordonării ei. Există mai multe versiuni propuse pentru sistematizarea acestui subdomeniu. Margot Light și Fred Halliday disting două categorii de contribuții feministe în Relațiile Internaționale: scrierile care consideră femeile o categorie de studiu și cele care iau genul ca reper epistemologic. O autoare feministă importantă în studierea relațiilor internaționale, Jacqui True, ajunge la concluzia că există trei modalități chiar etape de integrare a genului în studiul relațiilor internaționale: genul ca variabilă, genul ca element constitutiv și genul ca element transformator. A
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
foarte succintă a fiecărui curent teoretic feminist al Relațiilor Internaționale poate aduce mai mult conținut și claritate acestor considerații introductive. Reducerea lor la un singur curent este imposibilă din cauza diversității și, mai ales, dat fiind că între ele există diferențe epistemologice, metodologice, ontologice și axiologice semnificative. În ultimele decenii, majoritatea teoriilor politice feministe au dobândit proiecții în domeniul Relațiilor Internaționale, ca disciplină, deși au apărut mult mai târziu decât echivalentul lor în teoria politică pură. Literatura de specialitate este foarte recentă
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
acest curent de teoretizare este susținut de majoritatea autorilor postmoderni ai disciplinei, chiar dacă nu sunt feminiști (de exemplu, R.B.J. Walker, James Der Derian). Teoretizarea feministă postmodernă este de altfel, la rândul ei, o sintagmă improprie, pentru că feminismul postmodern înseamnă atacarea epistemologică și metodologică a teoretizării existente, deconstruirea ei, a conceptelor pe care le vehiculează, devoalarea dependențelor interne ale dihotomiilor-cheie ale domeniului. Acuzând discursul raționalizant, logocentric al relațiilor internaționale ca fiind unul masculin, care forțează în tipare opresive, prin acte de cunoaștere
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
contestată în ultimele două decenii de autori care, prin diverse strategii, acuză întemeietorii școlii realiste de inventarea unei școli rivale cu scopul de a-și legitima propria poziție. Un prim argument al acestei contestări derivă din diversitatea ideologică, metodologică și epistemologică a curentului internaționalismului liberal interbelic, diversitate care, de fapt, reflectă la un alt nivel de analiză (internațional) diversitatea curentului liberal 1. Peter Wilson este cel care argumentează, contrar imaginii unitare descrise și atacate de E.H. Carr în influenta sa Criză
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
muzical și deschide un spațiu artistic în care muzicianul își modelează identitatea muzicală. În Putting Words on the Back of Rhythm: Woolf, Street Music and The Voyage OutEmma Sutton dezvoltă ideile Virginiei Wolf despre ritmul înțeles ca forță generativă și epistemologică, despre ritmul animat, autonom, intenționat, care vânează și determină selecția cuvintelor. În Finding Rhythm in Julio Cortazar’s Los Premios Peter Dayan și Carolina Orloff arată că fenomenele cosmice nu sunt ordonate de ritmuri universale, ci se desfășoară într-o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
influențe mai vizibile. Diversitatea aparatului conceptual și instrumentarului metodologic folosite azi în Relațiile Internaționale demonstrează, totodată, pluralitatea informațiilor folosite și complexitatea construirii cunoașterii științifice într-un domeniu în continuă expansiune. Ca știință a socialului, Relațiile Internaționale au parte de problemele epistemologice și metodologice cunoscute din alte domenii, doar că mult augmentate. Originile filosofice ale tuturor formelor de cercetare ale interacțiunii umane sunt însă cu mult mai evidente în acest domeniu, dată fiind și gravitatea temelor discutate. Doar dacă ne gândim la
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
ARGUMENT Motto: (Rogers, C.R., 1959) * Creativitatea este unul dintre cele mai valoroase fenomene ale umanului, dar și cel mai complex și mai dificil de cercetat și, de aceea, în plan epistemologic general, ca și în plan educațional, creativitatea rămâne a fi mereu o problemă actuală de cercetare. * Creativitate nu poate fi redusă doar la una dintre componentele sale, în nici un caz doar la componenta intelectuală (cunoștințe, inteligență sau imaginație), ci trebuie
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
The Social Construction of Reality, în lucrările lui Hayward Alker, Emanuel Adler, Peter Haas, Peter Katzenstein, Andrew Linklater, Richard Ashley, Nicholas Onuf și Friedrich Kratochwill de la finele anilor '80 și începutul anilor '90. Toți acești autori împărtășesc anumite premise metodologice, epistemologice și ontologice constructiviste, fără a fi fost etichetați drept constructiviști și grupați în aceeași școală de gândire, în acea perioadă; avansarea constructivismului la rang de teorie a relațiilor internaționale este meritul unei generații noi de autori, în frunte cu Wendt
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de cercetare și a metodelor folosite, împărtășită de mai mulți autori. Într-o a doua accepțiune, constructivismul desemnează o poziție metateoretică referitoare la științele sociale, bazată în principal pe argumente de factură epistemologică și ontologică, reunind un număr mare de teorii distincte 1. Capitolul de față adoptă primul sens, studiind constructivismul ca o teorie a relațiilor internaționale. Al doilea sens se suprapune în mare măsură peste ceea ce Keohane denumea, în 1998, curent reflectivist
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
ceea ce se reflectă în modalitățile prin care poate fi cunoscută, comunicată și transformată ceea ce considerăm îndeobște a fi realitate internațională. Este cu siguranță o teorie socială a realității internaționale care deschide, cu generozitate, nu lipsit însă de probleme metodologice și epistemologice, calea spre transformarea relațiilor internaționale prin reconstruirea conceptuală a actorilor, intereselor, identităților, structurilor și sensurilor interacțiunii dintre ele.
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
conceptuale considerate, prin convenție, a nu varia. Din acest punct de vedere, nici sobrele teorii ale științelor naturii nu fac altceva: ele definesc un anume număr de constante și variabile, a căror acțiune este, de obicei, formalizată matematic. Această fatalitate epistemologică a fost bine surprinsă de L. Wittgenstein: „dacă vrem ca ușa să se rotească, balamalele trebuie să fie fixe” (2005: 117). Spre deosebire de științele experimentale, în cele socioumane, gradul de complexitate al realității studiate - altfel spus, numărul mare de variabile implicate
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pe care le studiază, îi vedem apelând frecvent, de obicei fără a avea conștiința acestui fapt, la concepte de genul „rațiunii” sau „naturii umane”, preocupărilor „artistice”, comportamentelor „rituale”, „inventarului domestic” ,„ceramicii de uz comun” etc.. Nu există, desigur, nici o garanție epistemologică pentru a considera aceste sintagme, aparent benigne, ca desemnând realități trans istorice: ele sunt scurtături explicative, edificate în limbajul analitic al științei contemporane, simple atribute ale unui „om etern” convențional, el însuși construit prin abstractizare. Multe dintre categoriile „veșnice” sunt
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
abuzivă a trecutului, credem, totuși, că obiectivul cercetării științifice îl reprezintă vânarea, sub orice formă accesibilă, a obiectivității, și nu fetișizarea subiectivității. Altfel spus, absența anumitor categorii de vârstă și sex din cercetarea anumitor culturi umane, cert mediată de rațiuni epistemologice, trebuie criticată în primul rând pentru faptul că impietează accesul științific la cunoașterea realității efective a acestor culturi (Kamp 2001: 25). Actuala diviziune pe sexe a speciei umane are certe baze biologice și psiho somatice, fundate și perpetuate prin mecanisme
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ne oprim în continuare, fără a emite pretenția unei tratări cuprinzătoare a temei, cât semnalarea importanței sale pentru rafinarea aparatului exploratoriu al arheologiei paleoliticului. 2. Între mit și etnografie: arhetipul social al epocii paleolitice Sărăcia documentară, dar mai ales misiunea, epistemologic copleșitoare, de a iniția, deci întemeia istoria umanității, au condamnat sistematic prima mare epocă a preistoriei, paleoliticul, la statutul unui consumator omnivor de stereotipuri și idei predigerate, majoritatea răpite filozofiei sociale, dreptului, antropologiei sau biologiei. Problematica antropogenezei oferă, în acest
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
relațiile obiective care sunt descoperite gradat și sunt confirmate prin metode de verificare. Concepția teoretică, inclusiv cea privind construcția metodologiei de cercetare constituie fundamentul reușitei sau al nereușitei, efecienței sau ineficienței unei investigații. Toate acestea se oglindesc în nivelul abordării epistemologice, în talentul și capacitatea profesională a cercetătorului de a transfera principiile și exigențele teoretice în metodă și metodologie, în selectarea și aplicarea practică a tehnicilor și procedeele de lucru. Metodologia este știința metodelor. În perioada contemporană se susține existența a
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
toate cu pronumele personal”) reflectînd valorizarea personalității, autonomizarea ei al cărui revers este închiderea individului uman înlăuntrul propriului eu, pe care Pascal îl socotea demn de dispreț. Și în domeniul cunoașterii Renașterea simplifică lucrurile, le sărăcește, și favorizează un optimism epistemologic cu urmări nefericite pentru însăși libertatea omului. Dacă în Evul mediu există trei feluri de lucruri: necunoscute, cunoscute și de necunoscut, în Renaștere nu rămîn decât două: pe care le știm și pe care nu le știm încă, dar le
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în general și a managementului clasei de elevi în special. Este foarte important ca acest proces educațional să se desfășoare în concordanță cu evoluția societății și a cerințelor membrilor săi, deci să fie flexibil, maleabil și eficient. Educația din perspectivă epistemologică semnifică un proces de influențare amplă și conștientă, sistematică, orientată spre dezvoltarea facultăților morale, intelectuale, psihofizice, estetice și tehnologice ale copiilor”43. Practica managementului educațional presupune valorificarea experienței de conducere și dirijare a elevilor și a cadrelor didactice, implicate în
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
reperare, sisteme expert, programe hypertex, etc.) ; matematice, logice, statistice (algoritmi, distribuții nongausiene, logica booleană, procese markoviene, etc.) ; economice, juridice și politice (piața de informație, dreptul creațiilor imateriale, industiei de informație, societatea informației, etc.) ; electronica și telecomunicații (rețele, videotext, etc.); filosofice, epistemologice, istorice, etc. Yves Le Coadic consideră că: Dintr-o practică de organizare, Știința Informării a devenit o știința socială riguroasă care se sprijină pe o tehnologie la fel de riguroasă. Ea are ca obiect de studiu proprietățile generale ale informației (natura, geneza
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
la fel de bine, reprezintă, din punctul de vedere al purei capacități de a hotărî, un blocaj la fel de mare ca acela că orice aș face e rău. Însă pentru că asemenea universuri compacte, din care orice nuanță a dispărut, nu există, pura nehotărâre epistemologică nu e cu putință. Adevărata nehotărâre este aceea în care blocajul intervine ca urmare a speranței că pot evita răul și a temerii că pot rata binele. Nehotărârea este întotdeauna o nehotărâre existențială, în care ceea ce se joacă este perspectiva
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
activitate. Însuși conținutul său noțional, atât de variat, încearcă o împletire a domeniilor care o folosesc. Apoi, și noile teorii legate de cunoaștere arată că evoluția, din acest punct de vedere, este un proces discontinuu, cu tranziții, marcat de rupture epistemologice care, pentru a fi depășite impun renunțarea la raționamentele anterioare și clădirea altora noi, total diferite. Lucrarea intitulată “Tranziții de fază” își propune să sublinieze rolul fizicii- știință, în arealul științelor naturii (geografie, geologie, biologie,chimie). Granițele interdisciplinarității au fost
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]