4,405 matches
-
știe./ Precum în cer și pe pământ, e vie/ Ofranda noastră răsădind ecouri! Raveca Vlașin este un scriitor român de la frontiera veacurilor, conform dicționarului lui Dumitru Munteanu, tipărit la Editura George Coșbuc în 2009, în Bistrița - Năsăud, poetă care scrie epistole, peisaje cu galerii de artă, cărări de dragoste, grădini solare (Azi prin Grădina Soarelui dedat mi-e pasul a umbla!), rugăciuni (Învață-mă ce taine Te pot câștiga ... Întrebările-n râvnă când treier,/ Când ura aprinde din flacăra sa/ Noi
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
conform propriilor destăinuiri, a fost prințul Augustus al Prusiei. Deși la mijloc este dragoste adevărată, o căsătorie între Juliette și Augustus pare imposibilă. Aceasta îi scrie soțului, cerându-i divorțul, însă răspunsul sosește fără a-i aduce eliberarea. Într-o epistolă umilă, domnul de Récamier își roagă soția să aibă milă de bătrânețea și sărăcia lui. Așa se face că Juliette va refuza cererea în căsătorie a prințului Augustus, încercând să se sinucidă în momentul rupturii de acesta. La despărțire, Juliette
JULIETTE RÉCAMIER, O FEMEIE CA ORICARE ALTA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350641_a_351970]
-
viețuiesc ca monahi în pustiu unde nu este preot țin Cuminecătura acasă și se împărtășesc ei înșiși. Iar în Alexandria și Egipt, spune Sf. Vasile, chiar și fiecare laic are, cum au majoritatea, Cuminecătura în casa lui și se împărtășește”(Epistola 93) [46] Practica păstrării elementelor sfinte acasă și practica propriei împărtășiri este confirmată prin mărturii din Biserica primară și probabil că nu a fost ceva nou în această practică. Dar motivele în fiecare caz au fost complet diferite. Împărtășania individuală
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Spiritualité II (1953), col. 1234-1292 (J. Duhr), apud Ibidem, p. 64. [43] Ibidem, p. 62-63. [44] Ibidem, p. 71-72. [45] Alexander Schmemann, Euharistia Taina Împărăției (1984); trad rom. Ed. Anastasia, f.a. [46] Sfântul Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh. Corespondență (Epistole) - Scrieri partea a treia - în PSB 12, EIBMBOR, București 1988, p. 269-270. În vremuri de persecuție unii erau nevoiți, în absența unui preot liturg, să ia cuminecătura cu mâna proprie. [47] Alexander Schmemann, Introducere în Teologia Liturgică (1966), trad. rom
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
duhovnicești, lăudând și cântând Domnului, în inimile voastre" (Efes. 5, 19) sau: "Cantați în inimile voastre lui Dumnezeu, mulțumindu-i în psalmi, în laudă și în cântări duhovnicești" (Col. 3, 16). La fel le scrie și Sfântul Apostol Iacov destinatarilor epistolei sale să nu pregete a cânta psalmi (cap. 5, 13). O prezență masivă a psalmilor poate fi constatată și în scrierile Noului Testament. Este mai mult decât sugestiv faptul că dintre cele 283 citate din Vechiul Testament pe care le întâlnim
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
nou comitet de organizare, în frunte cu Regina Elisabeta, și având ca mem �bri pe arhitectul N. Ghica-Bu �dești, pe starețul Mănăstirii Sinaia, arhimandritul Dionisie, și dimpreună cu Teodor Bu �ra �da, a înaintat Patriarhului Damianos al Ierusa �li �mului epistola Mitropolitului primat Konon. Acesta a aprobat ridicarea Așezământului Româ �nesc, fapt care nu s-a finalizat însă, din cauza războiului. La anul 1927, Patriarhul Miron Cristea (1925-1939) a vizitat Locurile Sfinte și a dispus ridicarea a două biserici, una în Ierusalim
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
spunea referitor la caracterul transcendent al Frumuseții divine: „Dumnezeu este frumusețe, dar El depășește orice frumusețe” [22] . Iar chiar din sec. I, Sfântul Clement Romanul vorbind despre neputința oamenilor de exprima în cuvinte atributele lui Dumnezeu, exclama în a sa Epistolă către Corinteni: „Cine poate spune îndeajuns măreția frumuseții Lui” [23] . Sfântul Vasile cel Mare în ale luisusține și el caracterul transcendent al frumuseții lui Dumnezeu: „dacă cele trecătoare sunt așa de frumoase cum vor fi cele veșnice? Dacă cele văzute
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Hristos și-a dat viața pentru toți, suntem aleși, pentru a fi la dispoziția tuturor - cum au fost și slujitorii ori membrii acestei biserici, de-a lungul veacurilor. În creștinism, alegerea este universală, ucenicii au fost trimiși la toate neamurile. Epistola către Efeseni: este cartea eclesiologică a Bisericii. Prin opera Sa Iisus Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Mântuitorul nostru Iisus Hristos rupe
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
într-o groapă adâncă de 20 de metri. Imediat după ce sicriul Mariei este pus în mormânt, familiei von Vetsera i se cere să părăsească Viena. Totodată, membrilor familiei von Vetsera le sunt înmânate scrisorile lăsate de baroneasă înainte să moară. Epistolele ei fuseseră găsite în castelul de la Mayerling și duse imediat împăratului Franz Iosef. Acesta le trimite părinților fetei, cu ordinul expres de a-i fi înapoiate în decurs de o oră. În epistola către mama sa, Maria cerea să fie
PUNCTUL TERMINUS AL UNEI CUTREMURĂTOARE POVEŞTI DE IUBIRE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 107 din 17 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350802_a_352131]
-
scrisorile lăsate de baroneasă înainte să moară. Epistolele ei fuseseră găsite în castelul de la Mayerling și duse imediat împăratului Franz Iosef. Acesta le trimite părinților fetei, cu ordinul expres de a-i fi înapoiate în decurs de o oră. În epistola către mama sa, Maria cerea să fie îngropată alături de Rudolf, în cimitirul din Alland, ultimă dorință ce nu i-a fost îndeplinită. Cu o dispensă specială din partea Vaticanului - având în vedere că era vorba de sinucidere - dispensă în care se
PUNCTUL TERMINUS AL UNEI CUTREMURĂTOARE POVEŞTI DE IUBIRE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 107 din 17 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350802_a_352131]
-
omului liber, propunere care cere adeziunea omului. Proclamarea mesajului creștin trebuie deci făcută cu vigoare, dar și cu smerenie și delicatețe, fără tentative mai mult sau mai puțin mascate de a forța libertatea oamenilor. Sfântul Apostol Petru în prima sa Epistolă recomanda primilor creștini - care se găseau într-o situație similară sub anumite aspecte celei de azi, să fie „pregătiți tot timpul a răspunde la oricine le va cere să dea socoteală pentru... speranța ce era în ei, dar să o
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
Era o mare cinste, însă, concomitent, o mare răspundere. O piatră de încercare. Și, tocmai de aceea, era cu neputință să refuz. Drept consecință, luni, 21 august 2000, ”în zori, am fost la poștă, să-i trimit părintelui Anania o epistolă (îi mulțumesc pentru cărți: Iezechiel și cea semnată de Dânsul și îi spun că accept colaborarea...)”. De fapt, colaborarea începuse de mult (acum dobândea limpezime, conștiință de sine, statut), debutase cu acea primă parcurgere a Psaltirii. Și a continuat, cu
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
la școală, O cuprinde un fel de nostalgie. Mândru să umblu în opinci, Îmbrăcat într-un fel de ițari, Cum purta lumea pe aici, Copii mici și oameni mari. Spre mărețul deal al Ciofului, Care împarte satul meu Petia, Trimit epistole ale dorului, Care să-mi aline melancolia. Iarăși gândurile mă poartă, Spre ani trecuți la răbojul vieții, Am avut însă o altă soartă, Plecat din sat în anii tinereții. Referință Bibliografică: ULIȚA COPILĂRIEI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ULIŢA COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351761_a_353090]
-
trebui să aibă credinciosul de rând pentru a primi în orice moment din viață ajutorul lui Dumnezeu? - Ce înseamnă, Înaltpreasfinția Voastră, sau cum se tălmăcește îndemnul apostolic, paulin: „Rugați-vă neîncetat“? - Da, într-adevăr, Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă, în Epistola a doua către Tesaloniceni, să ne rugăm neîncetat. La prima vedere, știindu-ne preocupările cotidiene, acest îndemn al marelui Apostol ni s-ar părea o poruncă imposibil de realizat. Eu aș vrea să dau următoarea interpretare acestui îndemn al Sfântului
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
mai în adâncimea și în profunzimea temei ori a subiectului de față, vă rugăm, explicați-ne: de fapt, cât de mult trebuie să se roage un creștin? - După cum am spus și mai înainte, Sfântul Apostol Pavel îndeamnă într-una din epistolele sale să ne rugăm neîncetat, ceea ce pare un lucru imposibil la prima vedere. De altfel, acest îndemn atât de greu de realizat apare alături de alte două mari îndemnuri, care și ele par foarte greu sau chiar imposibil de realizat: să
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
de la Sfânta Împărtășanie, în sensul că respectul pentru Taină și teama de a nu o profana să aibă ca rezultat moral refuzarea Sfintelor Daruri. Este evident că nu aceasta a dorit Sfântul Apostol Pavel să spună. Într-adevăr găsim în Epistolele sale, în îndemnurile sale, prima formulare a unui aparent paradox, dar care în realitate constituie baza "eticii" creștine și izvorul spiritualității creștine. "Sau nu știți", scrie Sfântul Apostol Pavel către Corinteni, "că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt, care
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
întru pomenirea Mea. Asemenea și paharul, după Cină, zicând: Acest pahar este Legea cea Nouă întru sângele Meu. Aceasta să faceți ori de câte ori veți bea, spre pomenirea Mea” (I Cor. 11, 23-25). După prezentarea în Sfintele Evanghelii, am trecut la Sfintele Epistole, la Faptele Apostolilor și perioada apostolică pentru ca spre finalul acestui capitol să prezint teologia Sfintei Euharistii în perioada patristică, postpatristică și neopatristică, încheind acest capitol cu expunerea câtorva puncte de vedere, din perioada contemporană, încercând să surprind credința mereu actualizată
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
interioare, cu situația unui eu care își trăiește cu dramatism prezența în lume și multiplele-i metamorfoze. Dacă la un moment dat poeta adoptă un ton degajat, ironic, scriind: “Eu locuiesc în centrul unui eminamente/ Fragil vârtej senzual/ Scriu elegii, epistole sentimentale/ locuiesc o stea, mai fierbinte/cu cât își presimte sfârșitul...”, altă dată lirismul se naște din sentimentul unei înstrăinări de sine și de lucruri (Vid), dintr-o secvența strict realistă, înregistrată cu un păstos “bine temperat” (Strada Cosmos), dintr-
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
cu privire la practicarea postului. Astfel, Didahia celor 12 Apostoli arată că creștinii trebuie să postească miercurea și vinerea, în amintirea evenimentelor triste din viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos: prinderea și răstignirea Sa pe cruce. Sfântul Cle¬ment Romanul, în a doua Epistola către Corinteni, vorbind de legatura dintre rugăciune și post, arată că “mai bun este postul decât rugaciu¬nea”[3]. Incepând din epoca apostolică și post apostolică, postul de miercuri și de vineri, ca si cel al Paștelui, (Postul Mare) au
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
bazează pe fundamentul machiavelian care susține că „scopul scuză mijloacele!...” Uităm de indemnurile Mântuitorului dar mai ales de aversiunea Sa față de acest păcat, admonestat cu greul apelativ „Vai vouă!...” sau de îndemnul Sf. Ap. Iacov - ruda Domnul, care spune în epistola sa că la noi creștinii „ce este da trebuie să fie da, iar ce este nu să fie nu, iar ce este mai mult decât aceasta, de la diavolul este!...” Cu foarte multă „abilitate” și „disponibilitate” găsim argumentări și justificări cum
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
a alcătuit și o minunată carte evocatoare despre N. Steinhardt și s-a îngrijit de opera postumă a duhovnicului. Gânduri, concepte, idealuri, profesiuni de credință, toate adunate în scrisorile-interviu pe care Nicolae Băciuț le adresa părintelui Nicolae. Aria tematică a epistolelor este deosebit de diversă, legată de biografie, viață, profesiune, cultură, cărți etc. atât cât se puteau formula în acea perioadă de sinistră glorie a regimului totalitar și datează încă din anul 1986, apoi anul 1987, având locații diferite, cu doar câțiva
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
acopere la judecata ce va să fie. Că cine dintre noi poate scăpa de mâna Lui cea puternică.”[186] Judecătorul este, evident, Iisus Hristos[187], care „va veni să ne răscumpere pe fiecare după faptele sale.”[188] Barnaba scrie în Epistola sa că cel ce a pătimit și a suferit pentru noi, Fiul lui Dumnezeu, fiind Domn va judeca viii și morții[189]. Sfântul Policarp este categoric în ce privește afirmarea acestor realități ultime: „cel ce întoarce cuvintele Domnului spre poftele sale și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
de chin „focul cel veșnic”[211], „pedeapsa veșnică, prin foc”[212], și este destinat celui ce se numește „șarpe și satan și diavol”[213], „oștirii lui și oamenilor ce-l urmează pentru a fi pedepsiți în veacul cel nesfârșit”[214]. Epistola către Diognet distinge „moartea aparentă”, care este de fapt moartea trupului, de „adevărata moarte” care îi așteaptă pe cei osândiți la focul cel veșnic[215]. Intransigentul Tertulian afirmă că ereziile sunt cele care „aduc moartea veșnică și văpaia focului mistuitor
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
1, EIBMBOR, București, 1984, p.67. [2] Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, „Hristologia Părinților Apostolici”, Ortodoxia XIII (1961), nr. 2, p. 405. [3] Ibidem. [4] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p.235. [5] Ibidem. [6] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, III, 4, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. Părinți și Scriitori Bisericești [ PSB], vol. 1, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, EIBMBOR, București, 1979, p. 48. [7] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și Prof. David Popescu; introducere, note și indicii de Prof. Nicolae Chițescu, EIBMBOR, București 1981, p. 327. [12] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă vol. 3, EIBMBOR, București, 1978, p. 213. [13] Barnaba, Epistolă V, 7, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 119. [14] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, op. cit., CXI, p. 222. [15] Minucius Felix, Octavius, XXXVII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p.
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]