1,539 matches
-
mai- 19 noiembrie 1997). Se apelează aici frecvent la o imprevizibilă mișcare a lexicului, la dispunerea fantezistă a literelor, pentru a exprima o vibrație emoțională în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea de sugestie a cuvintelor, în eficiența epitetului, a comparației, a alegoriei, îndrăzneața inventivitate în materie de ritm și rimă fac din Înger în gerunziu și din Pasul pe nu (2000), cu subtitlul Jurnal itinerant (1 ianuarie-31 decembrie 1996), reale laboratoare de tehnică a poeziei. SCRIERI: Cetatea de
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
Tainele..., acțiunea (redusă la o călătorie în munți în scop inițiatic) este întârziată până la stagnare de „pictura” amănunțită a peisajului și de numeroase întâmplări nesemnificative. Brodate pe o intrigă forțată, artificială, narațiunile (mai mult înșiruiri de secvențe lirice saturate de epitete dulcege și de expresii locale) exultă de un preaplin al fericirii de a trăi în splendoarea naturii și în curăție sufletească. Căldura autorului, atenția neobosită de observator minuțios al vieții rurale, fidelitatea în descrierea obiceiurilor, comportamentelor și a modului de
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
în relații imprevizibile, amuzante și deconcertante, sucește fraza în fel și chip, uneori o rupe, o schilodește, frecvent o artificializează ilar prin hiperbat. La nivel lexical, prozatorul schimonosește vocabulele, creând adeseori pe această cale altele, lansează calambururi, inventează porecle, aplică epitete și calificative bufe. Amestecând reprezentările și limbajele, în spirit demitizant, el orientează scripticul, literaturizează oralitatea, înjosește sublimul, proiectează prozaicul în metafizic, reduce, când vrea, toate câte există, văzute și nevăzute, la un numitor comun, derizoriu. În ordinea conținutului, o caracteristică
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
în ipostaze pozitive) era o pasăre cu trăsături neegalate de alte surate. De aceea, probabil, Aristotel (IX, 32) se lasă și el impresionat de forța mitului și consideră că acvila (aετóν) ar fi "singura pasăre căreia oamenii i-au acordat epitetul "divină""16. Tot Stagiritul deschide calea unor interpetări de care lucrările de morală creștină vor profita din plin, filtrând, cel mai probabil, informația prin intermediul lui Plinius (X, 3)17, care îl conspectează fidel pe marele filosof: el este primul care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
multe ori luau de gloabă și toți caii de pe la oameni, chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru anumite fapte și constituiau mijlocul de acoperire a cuantumului amenzilor. De aici și zicerea de gloabă, ca un epitet de ocară adresat calului cel mai rău. Deșugubina sau șugubina, constituia amenda pusă de judecători pentru răscumpărarea unei fapte săvârșite, pentru crima făcută de un om într-o anumită împrejurare și era proprie „pierzătorilor de suflete", precum: tâlhăria, uciderea, adulterul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
populației Eparhiei. „Fanarioții au încetat de a mai domni în România, sunt aproape 50 de ani, scria Melchisedec în 1861, dar exemplele cele rele sunt molipsitoare și efectele lor durează mult". Țara întreagă l-a denunțat pe Mavrocordat - atribuindu-i epitetul de „Pârlea Vodă", nu numai pentru faptul pomenit și altele, dar și pentru că toate casele unde a locuit el le-a pârjolit focul: a locuit în Curtea domnească, în al doilea an al Domniei palatul măreț s-a prefăcut în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înainte pe Episcopie". Hrisovul reglementa și alte datorii ale târgoveților către Episcopie, era dat la Iași, purta data de 13 iunie 1813, în a doua Domnie a lui Scarlat Calimachi Vodă, care avea ca noutate, introducerea pentru prima oară a epitetului de „Preasfințit" - numelui Episcopului, după influența rusească, până atunci fiind folosit acela de „cinstitul sfinția sa". Sporirea dărilor respective a dus la asuprirea târgoveților, la alte jalbe, cum se întâmplase și mai înainte... Jeluire face și episcopul, iar Domnia dispune ispravnicilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
europene. Rezervele junimiste față de anul 1848, rezerve care stau la originea propriei lor repoziționări, sunt consecința naturală a rezervelor pe care Maiorescu ori Carp le au în raport cu evenimentul fondator de la 1789. Ar fi însă eronat să atribuim acestei viziuni junimiste epitetul de „reacționar“. Ea este, indiscutabil, conservatoare, perfect sincronă cu un tip de experiență ideologică pe care o putem corela cu un cu rent al conservatorismului moderat.Acestui liberalism conservator, spre a recurge la sintagma lui Sanford Lakoff, i se datorează
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
După modul de expunere, compunerile sunt : * narrative * descriptive 2.1. Compunerile narative sunt mai usor de realizat de către elevi și pot fi abordate, în scris, încă din clasa a III-a. La aceste compuneri elevii folosesc expresii frumoase (metafore, comparații, epitete.). 2.2. Compunerile descriptive se realizează prin analogie cu altele oferite de învățător. Ele au o importanță deosebită în dezvoltarea exprimării orale și scrise a elevilor. Ei sunt puși în situația să părăsească unele formulări șablon, să descrie și să
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
sau al ghicitorilor. Elevii fac mici descrieri ale lucrurilor sau ale ființelor. În clasele a II-a și a III-a, elevii întâlnesc elemente de descriere în textele literare. Un lucru foarte important este pregătirea vocabularului elevilor, îmbogățirea lui cu epitete, comparații, metafore. Etapele de realizare a descrierii sunt: * alegerea elementului ce urmează să fie descris (ființă, lucru, fenomen, colț din natură etc); * observarea cu atenție a elementului și reținerea unor observații (primele două etape se pot desfășura în altă lecție
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
în același timp la dezvoltarea vocabularului acestora. Textele literare sunt adevărate modele de exprimare. Limbajul artistic dă expresie unor stări de mare tensiune sufletească, face apel la sensurile figurate ale cuvintelor, la diferitele figuri de stil, la procedee artistice variate. Epitetele, comparațiile, 60 metaforele și personificările pe care le transmitem elevilor sub formă de expresii frumoase, precum și cuvintele nou învățate, contribuie la însușirea unei exprimări literare corespunză toare particularităților de vârstă. Pentru a forma la elevi deprinderea de a le folosi
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
ironic, pe Liiceanu și pe Andrei Pleșu drept" nu se știe ce pentru că nu se înțelege nimic, dar, oricum, drept ceva în spiritul lui Marino și care ar trebui, într-un fel sau altul, extirpat. Iar această bombăneală, plină de epitete, aluzii, trimiteri, ghilimete, insulte și alte asemenea instrumente lingvistico-analitice, așezată cuviincios și creștinește sub meditațiile ortodoxe ale ÎPS Nicolae Corneanu, încheie derizoriu și laș încă una dintre multele publicații, coborîte eroic din ovulele cu efect întîrziat ale Cântării României, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
76, 2005, 19). Alteori, sigla apare alături de substantivizarea altor nume de persoană: ,cetepeul i-a furat pastilele dinescului" (23.06.2005); ,CTP-ul și Cristoiul apar în trei nanosecunde pe orice post de televiziune vrei" (forum-academic.com). Numele primește chiar epitete stereotipe, într-un stil ironic generalizat: ,ziarul ŤAdevărulť, diriguit de CTP-ul național" (crainou.ro); ,CTP-ul nostru cel de toate zilele" (poezie.ro). Alte nume ternare suferă însă tratamente diferite; de exemplu, abrevierea cu care semnează uneori Alex. Leo
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
în acea seară, cei care l-au mai păstrat în suflete au avut să descopere mai apoi, cu fiecare pagină a volumului Ipostaze povestea vieții idolului lor, Toma Caragiu. Volumul cuprinde două secțiuni: prima alcătuită din comentarii sobre, lipsite de epitete, după dorința autoarei, a doua închinată imaginii, ce oferă cititorului numeroasele "ipostaze" ale artistului din viață și de pe scenă. În flash-ul biografic, se spune că Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925 în orășelul Hrupiști/ Arghos Orestikon
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
și de dincolo de fruntariile ei, strânși în jurul bisericilor și comunităților lor, sărbătoresc 160 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești, poetul nepereche Mihai Eminescu. Mai întâi o precizare. Mihai Eminescu nu este un poet religios în sensul strict al cuvântului, epitet ce i se cuvine mai ales unui Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi sau Daniel Turcea. Suntem siguri că el și-a primit educația religioasă în familie, mai ales de la mama, evocată atât de sugestiv în poezia „O, mamă”. Însetat de cunoaștere
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar. Metaforele, imaginile pline de candoare și de plasticitate, licențele poetice și rezervele de oximoroane, de antonomaze, de hiperbole și de alegorii, de comparații zglobii și de epitete fandosite au fost adunate cu multă grijă de către deținuții care prestează activități în folosul comunității, încărcate în vagoane de marfă și împinse de locomotiva aceea cu aburi, pe care s-au fotografiat în secolul trecut Cărtărescu, Coșovei, Iaru și Stratan
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
o terminație în care se recunoaște sufixul -ete, tipic zonei în care a fost atestată cel mai mult sărbătoarea: Oltenia și vestul Munteniei. Sufixul regional și popular apare în substantive masculine comune - boblete, carcalete, copilete, dovlete, jarcalete, juvete („pește mărunt”; „epitet dat oltenilor”), oblete, puiete, purcelete, săculete, trupete, vrăbete (brabete), în nume de familie și porecle: Rogobete (probabil legat de Dragobete), Chelete, Juvete - și, desigur, Moromete... Sufixul are o anume afinitate cu termenii peiorativi - nătăflete, motoflete, tontolete - și unele derivate care
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
spiritului. S-ar putea susține că a fost lichidat cultul personalității, acesta fiind înlocuit cu cultul impersonalității, dacă în subsidiar n-ar fi apărut fetișismul, de-o înfățișare cu totul magică și primitivă, a unei singure 'personalități', care era 'genialul'. Epitetul se adaugă numelui lui Stalin că un act aproape teologic." În curs de șase luni, lupta pentru putere între partidul comunist și partidele istorice, liberalo-burgheze, s-a consumat, rezolvându-se cu ajutorul sovietic și cu uși trântite de zbirii tiraniei moscovite
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
1998 de Barbu Cioculescu, Farinet sau banii falși. Cu toate că din punct de vedere lexical Barbu Cioculescu folosește în traducere multe arhaisme cu savoare sadoveniana, aici, la nivel formal, se află marea diferența dintre cei doi. Nu vom întîlni la Ramuz epitetul aproape homeric de la Sadoveanu, nici dulceața legănata a frazei. Stilul lui Ramuz este concis, sec, fără ornamente. În schimb, la Sadoveanu lipsesc artificiile narative, schimbările de perspectivă temporală, tulburătoarele instantanee fotografice, prezente la tot pasul în românul scriitorului elvețian. Dar
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
copilăria și adolescență pe meleagurile de vis al Gorjului, poetul are cunoștințe în detaliu privind multitudinea păsărilor ce trăiesc permanent sau sezonier pe plaiurile noastre. Fiind enumerate și descrise artistic, cu detalii și nuanțe picturale, slobozind și o abundență de epitete, metafore și comparații, una mai cuprinzătoare și mai fascinantă că altă, cele șaizeci și cinci de poeme, cu denumiri de păsări, statuează un mirific colț al naturii, în care te-ai dori mereu să fii". O amplă "cronică literară" dedicată de Romeo
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
care fusese ținut, habar n-are ce vorbește! Nu știi ce să mai crezi despre acești oameni: sunt chiar atat de proști? Sau chiar atat de ticăloși? Tare mi-e teamă că e vorba de o combinație între cele două epitete. Altfel, cum să acționezi, lipsit de scrupule, împotriva logicii și a evidentelor: ori generalii cu pricina sunt nevinovați - și atunci se ridică întrebarea de ce au fost schimbați din funcții? -, ori dacă sunt vinovați, de ce au primit alte însărcinări de răspundere
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
erau învinuiți de suficiență și de atitudine “șablonardă” pentru că nu mai știau ce să inventeze pentru glorificarea tovarășilor și asta acordînd atenția cuvenită dozajului care trebuia să diferențieze Cabinetul 1 de Cabinetul 2, dar fără să deranjeze Cabinetul 2. Anumite epitete, dintre cele obligatorii, nu puteau fi folosite decît pentru Cabinetul 1. Lingătoria era măsurată cu tirizia de tot felul de nulități care își închipuiau că fac marea politică a țării dîndu-le peste degete rîndașilor din presă care nu și îndeplineau
Independenții teleghidați și Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14344_a_15669]
-
la persoana a IlI-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
IlI-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]