1,410 matches
-
aici tratate oarecum în moda Noului Roman. Modernitatea și sintaxa șocantă cedează repede locul tentației fantasticului și bizarului, odată cu Spargeți oglinzile (1969), după care explorarea subconștientului (Zăpada nevăzută, 1973), minarea realității prin inserții cvasionirice îi devin procedee favorite în analiza erosului. În ciuda lirismului prozelor, personajele au un dinamism și un nonconformism evident, de unde și aprecierea autoarei, de către unii comentatori, drept „iconoclastă”. În SUA, publică la început o selecție din prozele tipărite în țară (The Night of the Rising Dead, 1985). După
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
este caracterul poematic, chiar atunci când se încearcă observația detașată, ca în descrierea „casei cu molii”. Există anumite similitudini între aceasta, ca simbol al senectuții și decrepitudinii, și poezii precum Ghenca sau Rochia mov de seară. În prim-plan, se situează erosul, văzut eminescian, ca expresie a unei depline purități și candori. Filonul liric ce străbate Cartea nunții anticipează și poeme ca Epitalam sau Vino din Liban, mireasă, din ultimul volum de versuri al autorului, Lauda lucrurilor. Toate ideile lui C. despre
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
reflexe romantice (Vânătorul), livrescă (Deborah, Fons Bandusiae), goliardică (Cântece de petrecere), s-a configurat mai târziu ca un poet al elementelor (aerul, focul, zăpada) în ciclul Lauda materiei, umbrit pe alocuri de conformism, și mai ales ca un cântăreț al erosului, în ciclul Statornicie din Lauda lucrurilor. Poezii ca Epitalam, Vino din Liban, mireasă, precum și O, tu cu ochi albaștri... sau Til a intrat în casă continuă să transmită o autentică vibrație lirică. Ele contrabalansează caracterul excesiv livresc al unei bune
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
furată”). Poezia de notație cultivată de A. e una extrem de austeră, deși o sensibilitate ușor melodramatică transpare, nu de puține ori, din scrisul ei. Există o vizibilă încercare de a ridica accidentalul spre dezbatere metafizică, ceea ce convertește (adesea) și chemarea erosului spre thanatic, spre profunzimile cosmice ale eternității („și steaua mea în tine cade/ sau numai frunza de sipică/ albastru, poate, doar albastru/ ca untdelemnul se ridică”). A mai publicat Corneliu Coposu. Confesiuni (1996), carte de dialoguri și mărturisiri. SCRIERI: Niciodată
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
opresivă, a artefactului sterilizează pagina. Cu toate că experimentează neobosit, el nu poate asimila substanțial modelul proustian, gidian sau kafkian. În proza lui eterogenă, din care transpar afinități cu ideile lui Remy de Gourmont și urme ale injectării unor puternici germeni freudieni, erosul este figura polarizantă. Pansenzualismul, de fapt pansexualismul, văzut de Pompiliu Constantinescu drept ideologie frecventată monoman de A. (altfel, tendința, „îmblânzită” și legitimată estetic, apare la mari scriitori ai epocii), se proiectează alegoric în narațiune, într-un joc riscat, libertin, care
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
senzorială. Vocea autorului pus pe filosofare sceptică rostește panseuri fals compasive. Cazuistica aceasta se dovedește un suport inadecvat pentru ideea de predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care erosul este exclusiv, iar din subsolurile ființei instinctualitatea se ridică la suprafață, atotstăpânitoare. Distincția între imoral, amoral și moral, străină personajelor (ipostaze ale candorii, crede I. Negoițescu), este trimisă la plimbare și de autor. Se reiterează în exces, cu tente de
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
lui François Clouet, de la jumătatea secolului al XVI-lea, intitulată Dame au bain, înfățișează, în cadru îndepărtat, silueta unei licorne, care sigur că nu mai simbolizează virginitatea, de vreme ce femeia goală din prim-plan afișează o atitudine explicit pricepută în ale erosului. De asemenea, Domenichino pictează și el în palatul Farnese din Roma o tânără fată cu unicorn, în care îi atribuie personajului feminin gesturi deloc lipsite de concupiscență. Sunt doar câteva exemple, culese aproape la întâmplare dintre multe altele, care demonstrează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
estetiza viața. "Artializare" îndelung pregătită și descrisă pentru a introduce ultima scenă în ritualul său extrem. Autorul Doamnei de Sade a privilegiat formalismul ritualului, reluat aici în perspectiva altui ritual, cel al teatrului. În Germania romantică se exprimă amestecul de eros și de violență. Astfel sinuciderea lui Kleist și a lui Gunderode, figura Penthesileii a sciitorului admirat de Mandiargues "prin gustul pentru extremități, prin atitudinea pentru disperarea lucidă și prin complezența în disperare" care fac din el un frate al lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu șoimul și arbaleta, săgeata și lancea, care servesc la măsurarea și reducerea distanței, moartea pe care o provoacă fiind trăită ca un act erotic, un spasm voluptuos al abolirii distanței. A ucide înseamnă a suprima distanța, a se dărui erosului. Această tragedie a distanței îl conduce la exil, pe pământ străin, departe de părinții săi. Povestea lui este aceea a unui exil reînnoit la nesfârșit"389. Dar distanța se află în interior și nu în exterior. Ea creează iluzii și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu germana. Să fii oaspete înseamnă să nu șezi, să nu fii decât în trecere și, prin urmare să întreții un raport de exterioritate cu unealta de comunicare. Rațiunile acestei excluderi sunt multiple dar una dintre ele este importantă, forța Erosului care este forță de excludere, forță centrifugă, element fundamental de asocialitate drept activitate pulsională care se opune ordinii. Comisul voiajor este deja vinovat de rătăcire, adică de această viață dezordonată care îi caracterizează profesia 611. Gregor este el însuși expulzat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
putut să aibă un sens. După poștă el a inventat telegraful, telefonul, telegraful fără fir. Spiritele nu vor muri de foame, dar noi vom pieri"633. Ea este totodată neîmplinitul corpului, când este pusă în legătură cu animalele, după cum este și neîmplinitul Erosului. Piuitul viorii surorii lui Gregor este Unisono-ul dorinței 634, sunet fără mediere, fără scop pe care nu ar putea să-l aprecieze domnii locatari amatori de muzică facilă. Muzica și incestul au ceva comun, fiindcă amândouă sfidează opozițiile distinctive, aporii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a violenței balcanice (Tomislav Z. Longinović), Bizantinismul Balcanilor (Milica Bakić-Hayden), mecanismele ideologice ale Balcanismului (Rastko Močnik), războiul din Kosovo (Grigoris Ananiadis), geografia simbolică a Balcanilor, identități și identificări (Alexander Kiossev), atitudinea ambiguă a românilor față de apartenența lor balcanică (Adrian Cioroianu), erosul identității (Ivaylo Ditchev), gen și sexualitate în Serbia (subiect al unui grupaj de eseuri semnate de Branca Arsić, Vesna Kesić, Dušan I. Bjelić și Obrad Savić), tendințele depresive ale psihicului balcanic, exploatarea capitalului victimizării, film, arte plastice și literatură în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
continuitatea exterioară și lăuntrică a prezenței și a chipului uman. Puse față în față, relieful grecesc reprezentînd o femeie tînără și personajul sfîrșitului de secol XIX sau începutului de secol XX reprezintă ipostaze ale aceleiași realități exemplare și inalterabile. Un eros livresc, estetizant, și o senzualitate culturală plină de vitalitate străbat evident actul contemplației și gesticulația de creator ale lui Peter Jacobi. După cum în cea de-a treia secvență a interesului său pentru spațiul fotografiei transpare o enormă capacitate de admirație
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]
-
casă și mîinile îți vor fi aspre. Vei începe prin a mă certa c-am uitat. Totul va avea transparența unui pahar cu apă, dar atunci mă voi afla mai aproape de moarte" (Doina Ioanid: Cartea burților și a singurătății). Sau erosul de gamin dezabuzat ŕ la Traian T. Coșovei sau Florin Iaru: ,cînd ne sărutam sub lampioanele japoneze/ cînd sfîrcul tău avea gust de migdală/ cînd te țineai de mînă cu altul, iar eu/ mă întrebam ce vezi tu la maimuța
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
ți-am atins fundu? îl ai așa mare! oricum/ mădularu-mi era întins ca un arc! am fi/ năvălit în ue!" (Mircea }uglea: 25 mai 1999 șla bucale cu ramonț). Dar ceea ce siderează în discursul douămiist este mai cu seamă reducția erosului la sexualitate și a sexualității la limbajul vulgar, cu savorile cele mai crude, pescuite din fetidele mlaștini argotice. Am putea recunoaște și aici un soi de repliere a candorii în mediul care pare a o contrazice flagrant. Psihiatrii vorbesc despre
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
Și toată istoria e recreata cu ironie și umor fin, concentrată epic, fixînd modalitatea funcționarii sistemului judiciar. Personajele au identitate reliefata, șarja, utilizată cu meșteșug, dînd evidente rezultate estetice. Să mai amintesc că autorul, pentru ca să nu nesocotească predispoziția să pentru eros, a inserat că interstiții ale afacerii procesuale, patru episoade de un erotism subliniat, care conferă românului amprenta specifică personalității creatoare a lui Aderca. Acestea sînt Sultănica, Leia, Maud, Iohana. Tulburătoare sînt Maud (că moment al erosului împlinit) și Leia (că
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
nesocotească predispoziția să pentru eros, a inserat că interstiții ale afacerii procesuale, patru episoade de un erotism subliniat, care conferă românului amprenta specifică personalității creatoare a lui Aderca. Acestea sînt Sultănica, Leia, Maud, Iohana. Tulburătoare sînt Maud (că moment al erosului împlinit) și Leia (că eșec al unei iubiri repede sugrumate). Editorul, care semnează și o prea lungă prefață, avea de optat între cele două versiuni ale românului, cea din 1945 și cea postuma din 1967, care are la bază un
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
ambele ipostaze (victima/ calau), iar impulsul ucigaș îi vine mai degrabă din dorința de cunoaștere decît din simplă concupiscenta estetică. El poate fi suspectat că ucide cu un scop, si anume acela de a afla răspunsul la întrebarea dacă între eros și thanatos este cu adevărat o legatura indisolublilă. Fascinat de imaginea Dianei că zeița a morții, locotenentul adopta în final ipostază lui Acteon, vînătorul vînat, care acceptă moartea din fascinație hedonista. Prin acest exercițiu, moartea devine un simplu tablou de
Memoria pre-apocalipsei by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17643_a_18968]
-
din text, bea-i aburul gurii din diftongi și din sufixele dulci sau lasă dracului totul, mi-a spus epicureul ferecat în vintrele mele, căci iat-o, iat-o cum vine...". Textul erotizat nu e decît un spațiu în care Erosul suspină în starea lui de nostalgie eternizată. Absolutul scriptural constă în această neajungere încremenită în semn, proiectată pe idealul afectului. Dar poezia nu e un exercițiu speculativ, descărnat, oricîte dubii referitoare la propria-i îndrituire ar cuprinde, ci o viziune
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
0724833501 7113 DORNEANU TEREZIA (n. 1944) Timișoara str. Protopop Gh. Dragomir nr. 1 țel: 491267 7119 DUNEA MARIOARA (n. 1947) Jamu mare nr. 82 țel: 0722858608 23057 ENULESCU DANIELA SORINA (n. 1959) Timișoara str. Arcidava nr. 51 țel: 0745593647 17738 EROS DOREL (n. 1951) Timișoara str. Martir Dan Carpin nr. 28 bl. 107 et. 4 ap. 15 țel: 0722745893 22710 FURDUI MIHAELA (n. 1967) Timișoara str. Steaua bl. 40 sc. B et. 4 ap. 13 țel: 0741081696 11093 GERGELY ZOLTAN IOSIF
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
n.1975) 4923 SC FINECONS SRL Timișoara Aleea Creației Nr.2 Sc.A Ap.20 țel: 0723329774 26742 DRAUCEANU DAIANA ELENĂ (n.1968) 03466/3701 SC ANIDA CONSULT SRL Timișoara Str.Ion Ghica Nr.11 Ap.2 țel: 201136 26744 EROS DOREL (n.1951) 065933/3701 SC RAIAR IMPEX SRL Parta Nr.664 Jud.Timiș țel: 392038 30362 FLOREA FLORINA (n.1975) 058698/3701 SC CONTABIF SRL Timișoara Str.Mures Nr.13 Sc.B Et.3 Ap.10 țel: 438417 26745
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
mâncare, Dar viul ou la vârf cu plod Făcut e să-l privim la soare!" Văzut în lumina soarelui, oul relevă însăși esența universului, imaginea eternă a increatului. În Ritmuri pentru nunțile necesare sunt evocate trei căi de cunoaștere: prin eros ( sau senzuală), reprezentată astral prin Venus, prin rațiune, având simbol pe Mercur, și prin contemplație poetică, care e tutelată de Soare. Fiecare experiență este o "nuntă", adică o comuniune cu esența lumii, dar prin primele două contopirea nu este perfectă
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
mai simpli poezia pune problema raportului dintre cunoașterea logică și cea metaforică așa cum o pusese și Blaga în Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. În Uvedenrode pe aceeași temă a nunții e reluată într-un material poetic, ideea erosului ca încercare eșuată de cunoaștere. Titlul, inventat de poet, definește un spațiu de coșmar, "o râpă a gasteropodelor ", reprezentare a purei vieți vegetative. Faza de tranziție este de o puternică originalitate, derutantă pentru cititor, căruia i se solicită un efort
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
nici despre o femeie anume, ci zugrăvește o femeie universală aflată în lumi particulare. În poeziile ei de dragoste, imaginile nu provin din experiențe personale, din întâmplări trăite, totul vine de la o puternică fascinație a poetei, dintr-o cultură a erosului. Ea mizează, în versurile sale, pe senzorialitate. Simțurile ei nu percep doar atmosfera generală care o înconjoară, ci și micile detalii ale lumii, obiectele cele mai disparate. Poeta absoarbe materialitatea și o traduce în gând poetic. Anna Ahmatova prezintă evoluția
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
este o poezie scrisă de George Coșbuc. Publicată, inițial, în revistă „Tribuna", din Sibiu, în 1889 și inclusă, apoi, în volumul „Balade și idile" (1893), poezia „Mânioasa", de George Coșbuc se încadrează în categoria operelor inspirate de erosul țărănesc; din aceeași clasa fac parte creații cum ar fi: „Rea de plată", „Spinul", „Scară", „La oglindă", „Dușmancele", „Cântecul fusului" și altele. În toate, vocea auctoriala nu se aude, fiind înlocuită de vocea/ vocile personajelor imaginate de poet. Aceasta ar
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]