1,916 matches
-
caracterul de artă sau tehnică, literatura este în această perioadă disciplină didactică, obiect esențial de școlarizare. Învățarea scrisului și cititului constituiau operații școlare extrem de importante, capitale chiar pentru viața intelectuală a individului. Pe o treaptă superioară apare începutul specializării, asimilată erudiției. Conotațiile pur științifice încep și ele să apară. Rezultatul este asimilarea integrală a literaturii cu noțiunea de cultură. Cultura (= literatura) este enciclopedică și „liberală”. Idealul cultural și profesional al oratorului este cunoașterea tuturor artelor. Mari consecințe are statutul social, ideologic
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
până astăzi - belles lettres. Tendința este de a înlocui literele bune și literele umane. Termenul oscilează între doi poli: pe de o parte cunoașterea lor echivalează cu a fi cultivat, instruit, pe de alta tinde tot mai mult să semnifice erudiția, înalta cultură. Treptat sensul erudit se impune tot mai mult. Domeniul specific este în acest fel delimitat cu claritate: studiul antichității (sub toate formele). Literatura frumoasă va substitui treptat termenul de litere frumoase, dar va predomina încă sensul cultural, originar
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
un empirism trivial capabil să ofere doar un descriptivism steril teoretic. Cercetătorul social ce mânuiește metoda analizei documentelor poate evita, cu puțin efort și simț teoretic, ceea ce ar putea fi numită eroarea empiristă, constând în "confundarea științei cu acea vană erudiție care acumulează mașinal fapte" (Comte, 1999, p. 26). Dimpotrivă, metoda analizei discursive, mobilizată de un cercetător imaginativ, pune la dispoziția acestuia o platformă metodologică robustă de analiză a datelor empirice. Mânuită cu dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
realizează în istoriografia românească trecerea de la iluminism la romantism" (Teodor, 1970, p. 90). Prin mixul de continuitate și inovare în raport față de moștenirea patrimoniului Școlii Ardelene, despre Aaron se poate spune că el a fost cel care a deschis ecluzele erudiției istoriografice cantonată în iluminismul transilvănean prin care a pătruns reflecția însuflețită de spiritul romantic. Opera istorică a lui Florian Aaron, în ciuda certelor pulsații naționaliste, rămâne totuși încastrată registrului provincial, fiind scrisă din perspectiva istorică a Țării Românești. Însă, lansând în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost încercarea cea mai grea a puterii elementului roman dela Dunăre. Biruința lui a păstrat caracterul latin al țărilor noastre" (Floru, 1923, p. 27). Travaliul depus de B.P. Hașdeu și I. Bogdan în avangarda reflecției lingvistico-istorice, în lucrări de mare erudiție precum Etymologicum Magnum Romaniae (Hasdeu, 1887-1898), sau programatice cum este Însemnătatea studiilor slave pentru români (Bogdan, 1894), au reușit să impună ideea importanței elementului slav în țesătura etnică și lingvistică a românității. Influența slavilor, devenită de netăgăduit, este totuși minimalizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
câmpul materiei respective, care nu demonstrează un nivel intelectual la înălțimea unei asemenea răspunderi. Din oficiul din data de 5 august a anului 1765, reies clar, drept criterii ale selecției sale pentru această poziție profesională, faima scrierilor recent publicate și erudiția pe care acestea o dovedeau ("...gewisser dortiger Magister, namens Immanuel Kant, durch einige seiner Schriften bekannt geworden, aus welchen eine sehr gründliche Gelehrsamkeit hervorleuchtet"12). În scrierea să biografica, Vorländer explica această decizie negativă a filosofului atât prin lipsa lui
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
consemnează faptul că studenții i-au cerut filosofului să asume un curs de "elocinta și stil", pe care acesta i l-a cedat însă lui. 12 [...profesor amplu cunoscut, numit Immanuel Kant, afirmat prin niște scrieri ce demonstrează o solidă erudiție] K. Vorländer, Immanuel Kants Leben, p. 78. 13 Ibidem. Acest aspect este semnalat de asemenea în Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina, pp. 70-71, si in Mariano Campo, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Editrice Magenta, 1953
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
comic dacă „relatarea n-ar fi fost excelentă“, cum au fost apoi de acord toți cei care l-au ascultat. Generalul, deși îi plăceau temele serioase de discuție, găsea și el, împreună cu Lizaveta Prokofievna, că la mijloc era prea multă erudiție, așa că spre sfârșitul serii chiar deveniseră triști. De altfel, prințul ajunse până la urmă să spună niște anecdote foarte amuzante, de care el râdea primul, așa că ceilalți râdeau mai mult de râsul lui plin de bucurie decât de anecdote. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întrerupându-l din lectura ziarului. Am remarcat că ești teribil de puțin instruit, nu știi nimic temeinic, dacă ești întrebat: cine anume, în ce an, pe baza cărui tratat? Ești vrednic de plâns. — Ți-am spus că n-am cine știe ce erudiție, îi răspunse prințul. — Atunci ce poate găsi omul la dumneata? Cum pot să te respect în cazul ăsta? Citește mai departe. De altfel, nu-i nevoie, nu mai citi. Și iarăși, în seara aceea, ea păru ciudată în ochii celorlalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de favoarea celor mari, Voltaire, Racine, Pascal, Labruyere prea puțin se îngrijeau dacă alții 'i plagiază. Ei scriau p-atunci: [... ] A legitima dar plagiatul invocând autoritatea lui Labruyere ori Voltaire echivalează cu a căuta cristianismul înainte de Christ. Strânsă logică, profundă erudiție! Desfidem în fine pe d. Crăciunescu a dovedi că Baudrillart a plagiat pe Bastiat. [î ]l citează, [î ]i reproduce sistemele, dar nicicând Baudrillart n-a deschis pe Bastiat la pag. 105 și, plagiînd-o, n-a făcut din cuprinsul ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe aspirații, modele și participare, statuând fără echivoc că „viața universitară cere identificarea cu ființa universității, cere deci o consacrare totală”. Ca om de știință și cadru didactic oferea constant «precizie În gândire, stăpânire a problemelor prin informare permanentă și erudiție, promovând cercetarea metodică și răbdătoare, expunerea sobră și fără adausuri inutile, despuiată de efecte oratorice”. Relația cu studenții era concepută ca un fead-back, prin care profesorii reușesc să formeze caractere și nu să reducă activitatea doar la a informa. „Facultatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vor transforma rapid Într-un model pentru tânăra generație. Grupate În marea lor majoritate În “Viață și societate”, volum publicat În 1946, eseurile abordează o paletă largă de subiecte. Sunt interesante nu numai prin reflecția filosofică, ci și prin stil, erudiție și conținutul lor bine argumentat științific. Presărate copios cu adevăruri axiomatice frumos prezentate, eseurile sale rămân modele de referință ale genului cum ar fi: Cultură și civilizație, Reforma spiritului I, II și III, Simplismul, Paralaxa gândirii etc. Savuroase și pline
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
unui alt evreu celebru, Leopold Bloom din Ulise al lui James Joyce. Roth discută diferența specifică: în Ulise, mintea enciclopedică a autorului este transferată în materia lingvistică a romanului, Joyce necedând personajului său amploarea retoricii sale, propriul intelect și propria erudiție, în vreme ce Bellow îl înzestrează pe eroul său cu toate aceste atribute (Roth, Pen American Center, vezi bibliografia). Humbolt's Gift (1974) este picătura care umple paharul Academiei suedeze, astfel că Bellow primește premiul Nobel pentru literatură în 1975. Darul pe
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și sens În suferința bolnavilor de cancer 119 V.4. Stadiile psihologice prin care trec pacienții cu un diagnostic sever. „Vizita” Domnului În sufletul bolnavului credincios Procesul morții este personal și unic, adaptat mediului din care provine subiectul, structurii familiei, erudiției, cul‑ turii acestuia 139. Totuși, putem distinge câteva tipare com‑ portamentale, descrise de Elisabeth Kübler Ross, psihiatră americană, care a definit cinci stadii psihologice prin care trec pacienții mai ales În faza finală a bolii 140. Unele din aceste stadii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și tot mai slăbit. Pe durata derulării acestor etape, pacientul aflat În stadiul terminal imprimă acestor etape anumite trăsături personale Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 121 rezultate din personalitatea sa, mediul de proveniență, gradul de cultură și erudiție, „resursele” religioase și nu În ultimul rând, din gradul său de a‑și „intelectualiza” Întreaga sufe‑ rință. Atunci când abordează o persoană bolnavă, preotul tre‑ buie să fie atent la faza În care aceasta ar putea fi Încadrată, iar răspunsurile sale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
merg vădit către Wittgenstein. Rorty a înțeles bine că filosofarea lui Heidegger aparține unei structuri antropologice auditive. Lui Heidegger îi scapă dimensiunea spațiului, chiar când se raportează la tehnologie. În viziunea lui Heidegger, dușmanii gândirii ar fi cosmopolitismul, tehnologia și erudiția. În larma tehnologică, se pierde capacitatea de a auzi ființa, iar auzirea e cea care scoate-din-ascundere cuvintele și ființările nerostite. Dintr-o pricină similară, Heidegger nu s-a alăturat modernității lumii noi deschise de Revoluția Franceză, căci aceasta a introdus
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și a limbii naționale - pot fi interpretate ca influențe ale barocului. Prin intuiția și talentul său, V. a reușit să deceleze acele structuri poetice ale textelor religioase înăbușite de un anume didacticism dogmatic sau de un simbolism nebulos. În Cazanie erudiția teologală și subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au calitățile prozei artistice: claritatea narațiunii, bogăția imaginilor plastice și a ornamentelor stilistice (comparații, metafore), oralitatea și vigoarea frazei, elanul retoric, lirismul pasajelor poematice. Multe predici pun în circulație elemente legendare
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
scientifique et littéraire (Montbrison, 2000) ș.a. Volumul Teoriile simboliste românești va fi reluat și amplificat în Poetici simboliste în România și Franța (1999), unde V. dă o lucrare academică consistentă, cumpănit structurată și redactată cu rigoare. Cercetarea este una de erudiție, de recenzare și interpretare a informației. Deși obiectul ei ține în principal de istoria și teoria literară, definitoriu pentru felul în care a fost concepută e caracterul interdisciplinar, autorul operând cu suplețe pe tărâmurile stilisticii, poeticii, retoricii, prozodiei etc., dar
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
cercetările efectuate: cea a perspectivei arhitectonice. În lucrarea intitulată Provocările unei capodopere a Renașterii italiene, în lumina hermeneuticii (post)moderne, aceasta declară: „[...] Fiind mai mult decât un obiect frumos, cartea a atras admirația savanților de pretutindeni pentru înaltul nivel de erudiție privind, în principal, chestiunile filologice și arheologice legate de arhitectură. Într-adevăr, ea conține un tratat erudit de arhitectură care este egal, dacă nu superior tuturor celorlalte tratate ale Renașterii, inclusiv celui mai erudit tratat dintre toate, De re aedificatoria
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
când, prin Legea Învățământului pubicată în M.O. din 27 martie, se înființează Secția de Științe Agricole de la Facultatea de Științe a Universității din Iași, ilustrată medalistic prin prezența profesorului Haralamb Vasiliu. Prezența inegalabilului dascăl, cercetător recunoscut, biolog de mare erudiție și unul dintre ctitorii zootehniei moderne, cum este numit Agricola Cardaș în literatura de specialitate, vom preciza că acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
să facem o deosebire între literatură și studiul literaturii. Este vorba de activități distincte ; prima este o activitate creatoare, o artă ; cea de a doua este, dacă nu o știință propriuzisă, în orice caz o formă de cunoaștere sau de erudiție. Au existat, firește, încercări de a șterge această deosebire. De exemplu, sa susținut că nu poți înțelege literatura decât dacă ești scriitor, că nu poți și nu se cuvine să-1 studiezi pe Pope fără să încerci tu însuți să scrii
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
în. declin. Din fericire, în anii din urmă există numeroase indicii care prevestesc un reviriment al istoriografiei literare generale. Studiul lui Ernst Robert Curtius Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter (Literatura europeană și evul mediu latin - 1948), care urmărește eu o erudiție uimitoare locurile comune existente în întreaga tradiție apuseană, și cartea lui Erich Auerbach, Mimesis (1946), care reprezintă o istorie a realismului de la Homer la Joyce, bazată pe analiza stilistică plină de sensibilitate a anumitor pasaje individuale *13, constituie realizări erudite
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și editură; ele impun cunoașterea tehnicilor tipografice, a filigranelor, a garniturilor de literă, a metodelor de lucru ale zețarilor, a procedeelor folosite în legătorie. Cercetătorul are nevoie de un fel de știință bibliografică sau, în orice caz, de o imensă erudiție în legătură cu istoria producției de cărți spre a fi în măsură să se pronunțe asupra unor probleme care, prin implicațiile lor privind data, ordinea edițiilor etc., pot prezenta importanță pentru istoria literară. Trebuie, așadar, să se facă distincție între bibliografia "descriptivă
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
analize literare. Munca de editare a jucat un rol foarte important în istoria cercetărilor literare ; o ediție poate servi - și ne gândim, pentru a da un exemplu recent, la editarea lui Chaucer de către F. N. Robinson - ca un depozit de erudiție, ca un manual al tuturor cunoștințelor despre un autor. (b) Dar, luată în înțelesul ei centrau, de stabilire a textului unei opere, munca de editare își are propriile ei probleme, printre care "critica de text" reprezintă o tehnică foarte dezvoltată
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
fi putut trăda falsul mult mai repede și mai complet. 101 Edmond Malone a demascat falsurile stângace ale tânărului Ireland ; dar chiar și el, ca și Chatterton și Ossian, a avut apărători de bună-credință (ca Chalmers, un om de mare erudiție) care n-au fost lipsiți de merite în istoria cercetărilor shakespeariene. De asemenea simpla bănuială că ar îi un fals la mijloc i-a forțat pe cercetători să consolideze argumentele oare pledau pentru datarea si atribuirea tradițională si astfel să
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]