2,389 matches
-
a cunoștințelor, cultură generală, atitudini și valori. Proiectanții curriculumului universitar trebuie să evite supradimensionarea unei laturi în defavoarea celorlalte. Reducerea curriculumului la formarea îngustă și pragmatică a specialistului (expertul, tehnicianul etc.) este la fel de primejdioasă ca și aspirația spre formarea livrescă a eruditului și a umanistului. Conținuturile formative ale pregătirii trebuie să le balanseze pe cele informative, iar metodele de instruire trebuie să se adapteze acestei norme esențiale. În același mod, pregătirea practică trebuie să reechilibreze un curriculum orientat, prin tradiție, spre instruire
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
bine informată trebuie, prin forța lucrurilor, să se Întemeieze pe rezultatele cunoașterii anterioare din domeniu. Alcătuirea ei presupune exercițiu cultural, lecturi multiple, excerptări și notițe din contribuții datorate altor autori; Într-un cuvânt, era vorba de un Întreg, anevoios travaliu erudit (Pecican, 1998, pp. 257-258). Se poate lupta Împotriva plagiatului, care este acum atât de favorizat de Internet? Există deja firme specializate În depistarea plagiatului. Astfel, firma americană Trinitin.com a creat În 1996 un sistem de prevenire a plagiatului. În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
literatură, științe și arte. Făcând o comparație între pregătirea intelectuală a femeii franceze care după cum vedem datează de 150 de ani și între pregătirea femeii române, care poate fi socotită aproximativ de 60 de ani, constatăm cu toate acestea că erudita femeie franceză, care ocupă situațiuni înalte în serviciile țării sale, totuși nu a putut obține încă acele drepturi pe care le-a obținut femeia română. Iată că astăzi avem bucuria să sărbătorim roadele luptelor noastre pentru că în rândurile noastre stau
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
îmbină suplețea și tăria, înfruntă nedreptatea și sfidează moartea. Nedus până la capăt, recuperat postum și furnizând o revelație din perspectiva istoriei literaturii, poemul cu substrat escatologic Reporta din vis poartă amprenta sensibilității preromantice. Scenariul (conceput la scară vastă) amalgamează surse erudite sau orale, citatul biblic și istoric, reminiscențe de mitologie antică, „figuri” ale tradiției creștin-medievale etc. Sub vălul alegoric, se petrece inițierea eroului, un tânăr vânător supus unui ritual cavaleresc, cu rătăciri și căutări, pe un parcurs oniric. Ca un memento
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
pasionat, portretele în palimpsest (cele feminine, de pildă), scenele caligrafiate bogat, trimiterile istorice și autobiografice întrețesute în pânza lirico-nostalgică a textului participă la individualizarea acestei scrieri, definită ca „o pastorală citadină” (Ion Vartic). În sfârșit, în publicistică și eseuri, vademecumuri erudite și imaginative, B. practică o stilistică imnică, exaltată, care provoacă și difuzează eficient emoția. El știe să descopere și să aproprie de cititor, cu gesturi de iubire aproape mistică, istorie, oameni, comunități, locuri („sufletul de la granițe”, mai cu seamă), obiceiuri
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Commedia fără o inițiere specială, fără o pregătire „de școală”, în termenii lui N. Iorga, altfel întâiul în a-i consacra reușita, într-o prefață, publicată anticipat, la Infernul. Plecând de la versiunea franceză a lui Lammenais, confruntă ediții curente sau erudite cercetări și aspiră a da fluență expresiei, stabilitate terținei și a imprima firescul originar endecasilabilor săi. Excepție făcând doar câteva cânturi din prima cantică (I-III, XXIV), cunoscute antum, încercarea lui B., meritorie, e curând și nedrept ignorată, după moartea
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
sine însuși”. Criza evului modern va provoca revelații, aducând cele dintâi lumini pentru o lume încă puternic dominată de Biserică și dogmă. Chiar dacă ideile nu izvorăsc acum decât din sufletul și din mintea unor scriitori, membrii ai pătimașei familii a erudiților ce ies rând pe rând din labirintul bibliotecilor medievale (în care călăuza le fusese anticul filosof și literat), ori din creația pictorilor, sculptorilor și muzicienilor, ele însuflețesc omenirea, dând tonul unei epoci în care cultura va înflori. Dar relația dintre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o formă violentă, trivială, umaniștii fiind aceia care atacă religia și clerul, criticându-le. Totuși, în unele împrejurări, papii, tiranii și principii susțineau studiile de filologie, istorie și filosofie, cu toții având nevoie de literatură sau, cel puțin, de un discurs erudit și elegant. Receptarea și transformarea Antichității în conformitate cu gândurile și sentimentele omului ce parcurgea timpurile clarificării propriei conștiințe a fost posibilă prin Evul Mediu latin, în acest sens perioada cuprinsă între Teodosie și Carol cel Mare fiind de o importanță capitală
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Matija Vlaćić Ilirik o personalitate angajată în mediul luptelor reformiste, Croația își va face cunoscute în Occident ideile majore care urmau să-i asigure evoluția propriei comunități. Profesor titular de limbă greacă la Universitatea din Wittenberg, Vlaćić avea reputația unui erudit, a unui savant, referințele lui Luther și Melanchton evidențiindu-i calitățile. În numeroasele sale scrieri, el a dat istoriei o înaltă semnificație, fondată pe conflictele de idei; a studiat planul istoric superior, examinând marile linii ale dezvoltării umanității. Vlaćić și-
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
latina de la Târgoviște, realizată cu concursul unor agenți ai Contrareformei. La fel, în Moldova, școala de la Cotnari a lui Despot-Vodă, rezultată din activitatea agenților protestanți, este o expresie a unei mișcări împotriva sistemului economic otoman. Acest umanism avea o tendință erudită și filologică, fără a fi de o „concepție antropocentrică laicizantă”. El propunea apelul la greacă și latină, limbi mult cultivate de promotorii noului curent, care nu uită însă că vehiculul principal al scrisului în Sud-Estul Europei este slavona. „Prin aceeași
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Moldaviae și Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor, să sistematizeze originile și trăsăturile trecutului românesc. Este cu atât mai evidentă atunci modalitatea în care își concepe celebra Incrementa atque decrementa aulae othomanicae, operă excepțională pentru întreaga istoriografie europeană a epocii. Cercetare amplă, erudită, bazată pe comparații, critici și interpretări de valoare, această istorie a prințului moldav reprezintă un moment atipic pentru Iluminismul european de sorginte răsăriteană, impunând un nume și o creație la nivelul marilor producții intelectuale ale continentului. Ea vine astfel în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pentru cunoașterea ei, pentru traducerea corectă în limba latină a Cărții lui Danil pe care, „datorită tainelor ascunse”, dorea să și-o apropie și s-o interpreteze cât mai obiectiv cu putință. Într-o corespondență cu filologul olandez Johannes Campensis, erudit în limbile latină, elină și ebraică, Olahus îi mărturisește, plin de sinceritate și cu un vădit interes cultural, că o asemenea „cunoaștere științifică nu va fi doar pe placul său, ci și pe al tuturor acelora care cercetează Sfânta Scriptură
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o asemenea preocupare, din ce în ce mai importantă și mai complexă, manifestă în cercurile elitei intelectuale ale zonei? De altfel, descrierile geografice ale administrației politice, ale bogățiilor, ale populațiilor transilvane, maghiari, secui, sași, români, cu originile, continuitățile, tradițiile lor sunt însoțite de detalii erudite asupra numelui fiecăreia, a situației demografice, a așezărilor, cetăților, ocupațiilor. Mai apoi, o privire de ansamblu asupra ținutului bănățean sau asupra aceluia panonic acoperă o parte din necesitatea informațiilor, la rândul ei înscrisă în efortul de recuperare al despotismului luminat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Din numeroasele ediții ale operei lui Pelbartus de Themeswar (de Timișoara), în fondurile bibliotecii din Alba-Iulia se numără Expositio compendiosa et familiaris sensus liberale et mystici complectes. Popularul predicator al mănăstirii franciscane din Oradea, cunoscător al literaturii teologice a timpului, erudit în filosofie, științele naturii, astrologie, este un reper convingător pentru cei ce doresc să cunoască nivelul vieții intelectuale, precum și starea de spirit orădeană care a generat curentul opoziționist franciscan. Un indiciu al Contrareformei. Din exemplarul de la Batthyăneum deducem că a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
circiter vixerit, adiectis passim Eruditorum indiciis. Viennae. Excud. Fr. Markid. Pulio Typis per Sam. Falka Bikfalvensem Transilvarum sculptis in Typographeo Baumeister, MDCCXCVI, pp. I-VI. Ibidem, p. IX. Ibidem, p. XXII; autorul apelează în această scurtă retrospectiva la autoritatea marelui erudit luminist Adam Kollar care, în De potestate legislatoria Rerum Hung, rotunjește în chip fericit imaginea personalității lui Matei Corvin, definind meritele sale culturale, între care la loc de frunte se situează splendida bibliotecă de la Buda. Vezi capitolul, „Reforma în Principatul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1916; Pagini istorico-filologice, îngr. și introd. Mircea Borcilă și Ion Mării, pref. C. Daicoviciu, Cluj, 1971; Sacra via. Pagini literare și publicistice, îngr. și postfață Mircea Borcilă și M.V. Ungureanu, pref. Teodor Naum, Cluj, 1973. Repere bibliografice: N. Iorga, Un erudit și un suflet ales, GT, 1922, 1 ; [Vasile Bogrea], SDM, 1926, 39-40; Sextil Pușcariu, Vasile Bogrea, DR, 1924-1926, partea II; Cezar Cristea, Vasile Pârvan și Vasile Bogrea, București, 1934 ; Adrian Marino, Umanism și erudiție, TR, 1971, 28; Mircea Eliade, Memorii
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
ce completează datele din cronicile muntene, și prin partea memorialistică privitoare la frații Brancovici. Influențat de Sava mitropolitul, cărturarul lasă și trei traduceri din literatura religioasă slavonă, ale unor cărți elementare, pentru popor. Figură complexă și contradictorie, aventurier și umanist erudit, B. este revendicat de două culturi. SCRIERI: Hronica slovenilor, Illiricului, Misii cei din Sus și cei din Jos Misii (publ. Aron Densușianu), „Revista critică literară”, 1893, 3; Opere, îngr. N. Iorga, Iași, 1917; Cronica românească, îngr. Damaschin Mioc și Marieta
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
istorie literară, eseuri, proză, traduceri la revistele „Secolul 20”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „Agora”, „Meridian” ș.a. Volumul de eseuri Odiseu în Atlantic (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), consacrat spiritualității engleze, îl definește pe B. drept un analist erudit, meticulos și riguros, atras în special de operele „deschise”, ce lasă locul unor interpretări multiple. Din chiar acest prim volum se conturează preocupările constante ale carierei viitoare: interesul pentru opera lui Swift, din care vor rezulta o ediție critică și
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
Glodeanu, Dimensiuni, 233-235; [Daniel Bănulescu], PRA, I, 182-198; Alex. Ștefănescu, O nouă sensibilitate, RL, 2000, 29; Grigurcu, Poezie, I, 99-103; Cistelecan, Top ten, 114-116; Lefter, Scriit. rom.’80-90, I, 52-54; Bârna, Comentarii, 75-96; Mircea A. Diaconu, Daniel Bănulescu - ascetul și eruditul ascezei, CL, 2002, 12; Roxana Racaru, Peisaj postapocaliptic, RL, 2003, 3; Iuliana Alexa, „Poezii”, RL, 2003, 7; Nicolae Bârna, Rugăciunea lui Daniel, VR, 2003, 8-9. D.C.M.
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
pe comentariu, vor fi respectate și în celelalte lucrări. Așadar, tot un studiu de sursologie, inițiat în scopul clarificării unei probleme fundamentale pentru Plutarh - modul în care acesta a conciliat istoricul și anecdoticul. Generalizările finale se impun aproape de la sine: eruditul Plutarh a folosit constructiv izvoarele, neinfluențabil și cu discernământ critic; nu a fost un moralist, ci un bun cunoscător al firii omenești, cu lecturi întinse. Neașteptat, conceptual și metodologic, va fi al treilea volum, Dualismul tragediei lui Sofocle (1936), fundamentat
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
care a primit premiul a două Academii, în țară și în Grecia. Recenzentul lucrării în Grecia, C. Th. Dimaras, considera că această carte va fi indispensabilă pentru cercetătorii învățământului românesc și grec. Se poate afirma astfel că fără aceste cercetări erudite comparatismul literar româno-grec nu ar fi posibil. SCRIERI: Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești, București, 1935; Spiritul revoluționar francez și Voltaire în limba greacă și română, București, 1946; Academiile Domnești de la București și Iași, București, 1971. Ediții: D. Russo
CAMARIANO-CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
filologie”, „Romania”, „Unirea”, „Universul”, „Vieața nouă” ș.a. Este autor împreună cu Ovid Densusianu al unui Dicționar etimologic al limbii române. Elementele latine (fasciculele I-IV, 1907-1914) și, cu Gh. Adamescu, al Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931). C. este un cercetător erudit, preocupat de cunoașterea și studierea folclorului dintr-o perspectivă interdisciplinară, comparatistă complexă. Datele furnizate de istoria limbii, dialectologie, lexicografie, etimologie sunt valorificate în scopul unei mai adânci înțelegeri și explicitări a fenomenelor culturii orale. Student fiind, a publicat mai întâi
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
Rumânești, îngr. Damaschin Mioc, introd. Damaschin Mioc și Eugen Stănescu, București, 1991. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 31, 79, 131-143, 149-151, II, 11, 106-109, 134, 151, 279-281, 334; Ramiro Ortiz, N. Cartojan, Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova, București, 1943; Cartojan, Ist. lit., III, 263-272; Corneliu Dima-Drăgan, Biblioteca unui umanist român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București, 1970; Virgil Cândea, Stolnicul între
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
romanesc - dramatic, alteori shakespearean - al unor „personaje” ca străbunul aventurier Andronic sau influentul său urmaș, postelnicul Constantin Cantacuzino, cel suprimat, compensator, între zidirile de la Snagov (un veritabil „turn al Londrei”, în uzanța locului). Portrete construite în tipare clasice (al stolnicului erudit, peripatetizând, întru aflarea unor „schisme” mai presus de vacarmul trecător, cu dascălii, „spudeii” și „bărbații procopsiți”) se însoțesc cu episoadele șarjând eroi excentrici și vocații picarești, ca în cazul unei controversate beizadele ca Răducanu / Rudolf Cantacuzino, prinț scăpătat al Imperiului
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
M. Zlate (1994), calitatea observației depinde de o serie de factori cum ar fi: a) particularitățile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea atenției, capacitatea de sesizare a esențialului, intuiția etc.); b) ecuația personală a observatorului (tip evaluativ, tip descriptiv, tip imaginativ, tip erudit); c) caracteristici ale percepției (selectivitatea percepției, factori sociali care pot modela sau deforma percepția etc.). De asemenea, se știe că procesele, stările și însușirile psihice nu pot fi studiate, cunoscute în mod direct, ci indirect, prin modalitățile lor de manifestare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]