6,318 matches
-
a IV-a boală eruptivă a copilăriei, parascarlatină, sau boala scarlatinoidă, este o entitate controversată din punct de vedere etiologic. Infecția apare de obicei primăvara sau vara, în mici epidemii sporadice. După o incubație de 10-15 zile, apar manifestările clinice: erupție și febră înaltă (39,5 40°C) cu durată de 3-4 zile, care se remite spontan. Uneori pot apare și convulsii. Tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. 4.6 Megaeritemul epidemic Denumit și a V-a boala eruptivă a copilăriei, megaeritemul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în epidemii școlare sau familiale. Incubația medie este de 16 zile (4-28 zile). Manifestarea caracteristică este exantemul maculos, apărut pe față, extins în 48 ore pe membre, predominant proximal, cu aspect de placarde confluente și contur neregulat (aspect de “ghirlande”). Erupția dispare în 10 zile și nu se însoțește de febră. Diagnosticul poate fi confirmat prin identificarea ADN-ului viral utilizând tehnica PCR cantitativă, sau serologic, prin evidențierea anticorpilor IgM anti parvovirus B19. Tratamentul este igieno dietetic și simptomatic. În cazul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este de 5-7 zile. Debutul este brusc, cu febră înaltă (39-40°C), care durează 3 zile și poate fi însoțită de convulsii, tulburări digestive sau adenopatii. Aproximativ 10-20% dintre convulsiile febrile fără rash apărute la sugari sunt cauzate de HHV-6. Erupția apare la scăderea febrei, sub forma exantemului maculos, discret, predominant cervical și pe trunchi, care dispare după 12-24 ore. La vârste mai mari, infecția cu HHV-6 se poate manifesta cu sindrom mononucleozic, encefalita focală, pneumonie sau infecție generalizată. Datele de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt boli infecțioase și contagioase determinate de virusul varicelo-zosterian (VVZ). Varicela („vărsatul de vânt”) este manifestarea primoinfecției cu VVZ, caracterizată prin exantem și enantem veziculos generalizat, care apare în mai multe valuri. Herpesul zoster este manifestarea reactivării VVZ, caracterizată prin erupție veziculoasă localizată pe traiectul unui nerv senzitiv. Epidemiologie Legătura dintre varicelă și herpes zoster, ca manifestări diferite ale infecției cu același virus, a fost recunoscută deja în urmă cu aproape 100 de ani, pe baza leziunilor histologice comune celor două
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de varicelă se înregistrează iarna și la copii înaintea vârstei de 15 ani. În țările care realizează vaccinarea anti-VVZ, numărul infecțiilor a scăzut semnificativ. Sursa primoinfecției este reprezentată de persoane cu varicelă sau herpes zoster, cu 2-3 zile înaintea apariției erupției, până în a 5-a zi după ultimul val eruptiv. Calea de transmitere este directă aerogenă, prin secreții nazo farigiene, conjunctivale sau prin lichidul din vezicule, dar și indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu aceste secreții. Imunitatea după varicelă este durabilă, dar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
avut varicelă. Incidența herpesului zoster este de 5-10‰ la persoane cu vârsta peste 50 de ani și se întâlnește excepțional înaintea vârstei de 2 ani. Contagiozitatea este mai redusă decât pentru varicela (15% față de 90100%) și durează 2-3 zile înaintea erupției. Factorii favorizanți pentru reactivarea VVZ sunt vârsta înaintată, depresia și o alte morbidități asociate cu imunodepresie: leucemii, neoplasme, SIDA, diabet zaharat, transplant, terapie cortizonică sau citostatică. În formele severe de imunodepresie se înregistrează frecvent recidive. Etiopatogenie Virusul varicelo-zosterian este un
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Debutul este nespecific, cu febră, cefalee, curbatură, poliadenopatii, splenomegalie. În perioada de stare apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12 ore), papula (12-24ore), vezicula (24ore), crusta (4 zile) vezicula are conținut clar, ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată”) crustele se detașează după 10 zile, lăsând o pigmentație fină se însoțește de enantem veziculos-eroziv pe mucoase. Herpesul zoster Perioada de incubație este necunoscută. Debutul precede erupția cu câteva zile și se exprimă sub formă de durere și hiperestezie cutanată în teritoriul cutanat corespondent ganglionului nervos în care virusul se reactivează. Perioada de stare se manifestă prin erupție maculo-papulo-eritemato veziculo-crustoasă, cu vezicule grupate în buchete, apoi în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Herpesul zoster Perioada de incubație este necunoscută. Debutul precede erupția cu câteva zile și se exprimă sub formă de durere și hiperestezie cutanată în teritoriul cutanat corespondent ganglionului nervos în care virusul se reactivează. Perioada de stare se manifestă prin erupție maculo-papulo-eritemato veziculo-crustoasă, cu vezicule grupate în buchete, apoi în bule policiclice confluente. Leziunile sunt dispuse unilateral de-a lungul uneia sau mai multor rădăcini nervoase senzitive, însoțindu-se cu durere. Leziunile evoluează similar varicelei. Sunt cunoscute cazuri de herpes zoster
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
veziculo-crustoasă, cu vezicule grupate în buchete, apoi în bule policiclice confluente. Leziunile sunt dispuse unilateral de-a lungul uneia sau mai multor rădăcini nervoase senzitive, însoțindu-se cu durere. Leziunile evoluează similar varicelei. Sunt cunoscute cazuri de herpes zoster fără erupție, manifestate cu durere localizată la nivelul unui dermatom, confirmate de prezența VVZ în sânge („zoster sine herpete”). Localizările posibile ale herpesului zoster sunt: toracic (intercostal), cranian (facial, trigemen), cervical, lombar, membre. In cazul afectării nervului trigemen, leziunile apar pe mucoasa
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
herpesului zoster sunt: toracic (intercostal), cranian (facial, trigemen), cervical, lombar, membre. In cazul afectării nervului trigemen, leziunile apar pe mucoasa orală, limbă, ochi, față. Manifestările zosterului la nivelul nervului facial periferic sunt cunoscute sub forma sindromului Ramsay Hunt, care asociază erupție veziculoasă la nivelul conductului auditiv extern, pierderea gustului în 2/3 anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij, pierderea auzului. Complicații Varicela Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Varicela Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul Guillain-Barre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent la adulți (20%), cu severitate deosebită la gravide. Caracteristicile pneumoniei variceloase sunt debutul între
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
varicela perinatală depășește 30%. Herpesul zoster Cea mai frecventă complicație a herpesului zoster este durerea, sub formă de nevrită acută sau nevralgie postherpetică. Durerea asociată sau nu cu tulburări de sensibilitate (hipo sau hiperestezie) persistă mai multe luni după remisiunea erupției zosteriene, la peste 50% dintre pacienții peste 50 de ani. Alte complicații neurologice ale herpesului zoster pot fi: monopareze, meningite, encefalite, mielitele. Angeita granulomatoasă este rară și se manifestă prin hemiplegie contolaterală, diagnosticată prin arteriografie cerebrală. Complicațiile herpesului zoster oftalmic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
oftalmic pot fi: keratita, iridociclita, glaucomul secundar. Diseminarea generalizată a leziunile veziculoase este denumita „varicelizare”, indicând un risc de 5-10% pentru asocierea complicațiilor pneumonice, cerebrale sau hepatice. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic: caracterele erupției (suficiente de cele mai multe ori) Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Laborator (necesar în formele atipice): o Izolarea virusului în culturi celulare o Imunofluorescența directă a celulelor veziculare o Evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) o Evidențierea anticorpilor anti VVZ
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
formele atipice): o Izolarea virusului în culturi celulare o Imunofluorescența directă a celulelor veziculare o Evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) o Evidențierea anticorpilor anti VVZ prin tehnici ELISA, RFC. Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens Johnson, reacții medicamentoase, înțepături de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul zoster se diferențiază de infecțiile cu herpes simplex, infecțiile cu virus Coxackie, eczema umedă, dermita de contact. Tratament Bolnavii cu varicelă se izolează în spital sau la domiciliu timp de 6 zile de la finalizarea erupției. Măsurile igieno-dietetice vizează repaus, regim hidrolacto-zaharat în perioada febrei, igiena tegumentelor și mucoaselor. Tratamentul simptomatic este suficient la copiii imunocompetenți și are în vedere combaterea febrei cu antitermice (paracetamol, ibuprofen) și calmarea pruritului cu antihistaminice sedative (clorfeniramin, ketotifen) sau aplicarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
contraindicații pentru vaccin, care prezintă risc de evoluție severă. Această abordare profilactică nu este sigură pentru prevenirea bolii, dar scade severitatea evoluției. 4.9 Erizipelul Definiție Erizipelul este o dermo-hipodermită nesupurativă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A (SBHA), manifestată prin erupție localizată. Epidemiologie Erizipelul apare mai frecvent în anotimpurile reci, ca și alte infecții streptococice. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii sau purtătorii de streptococ βhemolitic grup A. Erizipelul apare rar la copii, fiind obișnuit după vârsta de 40 de ani. Factorii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
caracteristice, cât și la nivelul sistemului limfatic, determinând limfangită și adenită loco regională. Tablou clinic Incubația este de 17 zile. Debutul este brusc, cu febră (39-40șC), curbatură, tumefiere dureroasă a ganglionilor din teritoriul anatomic afectat. Perioada de stare începe odată cu erupția placardului erizipelatos, care are următoarele caracteristici: Este localizat unilateral Are tendința de extindere, limitată de bureletul marginal, puțin dureros Se însoțește de limfangită și adenită regională Culoarea obișnuită este roșu intens, variabilă în anumite circumstanțe (tentă cianotică la cardiaci). Localizările
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
evoluție: Angine acute Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine pseudo-membranoasă Angina ulceroase și ulcero-necrotice Angine veziculoase sau aftoase Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
regresează treptat în trei săptămâni. Adenopatiile (94%) predomină cervical posterior dar pot fi prezente și axilar, inghinal sau generalizate, cu dimensiuni variabile, sensibile, mobile. Manifestările clinice inconstante Splenomegalia (75%) Enantemul peteșial la nivelul palatului (50%) Edemele palpebrale (33%) Hepatomegalia (20%) Erupția cutanată cu aspect maculo-papulos, scarlatiniform, hemoragic, urticarian sau papulo-veziculos apare spontan în 5-10% dintre cazuri, frecvența erupției crescând semnificativ după administrarea ampicilinei (50-60%) Icterul (10%). Diagnostic Datele epidemiologice pot avea semnificație în cazul provenienței dintr-un focar epidemic, dar sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau generalizate, cu dimensiuni variabile, sensibile, mobile. Manifestările clinice inconstante Splenomegalia (75%) Enantemul peteșial la nivelul palatului (50%) Edemele palpebrale (33%) Hepatomegalia (20%) Erupția cutanată cu aspect maculo-papulos, scarlatiniform, hemoragic, urticarian sau papulo-veziculos apare spontan în 5-10% dintre cazuri, frecvența erupției crescând semnificativ după administrarea ampicilinei (50-60%) Icterul (10%). Diagnostic Datele epidemiologice pot avea semnificație în cazul provenienței dintr-un focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dintre pneumoniile apărute în colectivitățile de adulți tineri și 10-30% dintre pneumoniile spitalizate. Caracteristicile clinice ale pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae sunt: Incubația lungă de 1-5 săptămâni Debutul progresiv, cu febră 390C, tuse seacă, predominant nocturnă Asocierea semnelor extrapulmonare: cefalee, mialgii, erupții, miringită buloasă și hemoragică Aspectul radiologic este nespecific, prezentându-se ca infiltrate reticulo-nodulare hilio-bazale uni sau bilaterale, mai rar ca opacități lobare sau segmentare sau cu revărsat pleural. Datele nespecifice de laborator cu valoare orientativă pot fi: leucocitoza cu polinucleoză
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
forme de manifestare: Sindrom infecțios general cu febră discretă, astenie, cefalee Sindrom digestiv nespecific cu inapetență, grețuri, vărsături, dureri abdominale, pierderea gustului pentru fumat Sindrom pseudo-gripal cu catar nazo faringian și febră Sindrom pseudo-reumatismal cu artralgii, mialgii Sindrom pseudoalergic cu erupții nespecifice Sindrom neuropsihic cu astenie, iritabilitate, somnolență sau insomnie Sindrom pseudo-chirurgical (mimează apendicita acută, colecistita) Perioada de stare (icterică) durează 1 3 săptămâni și se manifestă prin: Sindrom icteric insidios, instalat pe măsură ce simptomele de debut se atenuează, manifestat prin icter
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
realizată prin mecanisme imune celulare și umorale. În funcție de intensitatea răspunsului imun, reacția patogenică a organismului față de VHB poate adopta patru scenarii. Particularități clinice Incubația hepatitei acute cu VHB este de 4 28 săptămâni. Perioada prodromală evoluează mai frecvent cu artralgii, erupții, glomerulonefrită, febră, în timp ce sindromul digestiv este mai atenuat față de hepatita cu VHA. Perioada de stare este lungă (peste 30 de zile), deseori însoțită de manifestări extrahepatice: cutanate, articulare, renale, neurologice. Formele subclinice și anicterice sunt mai frecvente la copii. Vindecarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
meningococ este favorizată de deficitul imunologic de complement și constituie cea mai frecventă cauză a meningitelor care asociază purpură. Proveniența pacientului dintr-un focar epidemic de meningită meningococică întărește această suspiciune. Meningitele virale cu herpesvirusuri, enterovirusuri sau adenovirusuri asociază frecvent erupții cutanate. Meningita cu Cryptococcus neoformans este caracteristică stărilor de imunodepresie din infecția cu HIV, leucemii, limfoame, corticoterapie cronică, post-transplant. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al meningitelor se face cu meningismul, reacția meningeană și cu alte afecțiuni care pot fi confundate cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]