2,823 matches
-
, Liviu (25.IV.1953, Vlădeni, j. Iași), poet și eseist. Este fiul lui Dimitrie Antonesei, economist, și al Anei Antonesei (n. Măriuță), asistentă medicală. A absolvit Liceul Național din Iași (1972) și Facultatea de Psihologie-Sociologie a Universității „Al. I. Cuza” din același oraș (1976). Lucrează ca psiholog terapeut la Centrul
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
schițe în ziarul „Dobrogea nouă” (1955), iar editorial cu volumul Aventurile „originalității” (1968). În 1996 a primit Premiul „Pamfil Șeicaru”. Cartea de debut, dar și următoarea (Cum învățăm să trăim, 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter și de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Ulterior, A. este atras de evocarea istorică amplă, minuțios documentată și resuscitând, pe un schelet epic, personaje și evenimente reale. Intervalul de
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
, N.[icolae] (22.IX.1904, Galați - 7.IX.1973, București), eseist și traducător. Este fiul lui Savel Argintescu, medic, și al Elenei (n. Popescu), descendentă a unei familii de ardeleni. Pentru a atrage atenția asupra originii sale pe linie maternă, criticul își va completa identitatea cu onomasticul Amza. Absolvent al Facultății
ARGINTESCU-AMZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285439_a_286768]
-
, C.[onstantin] (16.VIII.1880, București - 19.VII.1954, Madrid), eseist. Al treilea dintre cei șase copii ai Alexandrinei (n. Capelleanu) și ai lui Diamandi Antoniade, inspector financiar, A. și-a făcut studiile medii la Liceul „Matei Basarab”, după care a urmat dreptul și filosofia la Universitatea din București, obținând ambele
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
pentru afinitatea față de valorile clasicismului greco-latin. Departe de a fi o întoarcere la Antichitate, Renașterea este văzută ca un moment nou în evoluția neîntreruptă, uneori subterană, a concepției care face din om măsura tuturor lucrurilor. Ceea ce o distinge, cum afirmă eseistul, este modul contradictoriu în care omul Renașterii și-a reprezentat și a trăit ideea de libertate individuală, cucerire care, transmisă și omului modern, deschide nu numai perspectiva împlinirii, ci și pe aceea a eșecului de sine. Nu doar studii de
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
ARAMĂ, Horia (4.XI.1930, Iași), poet, prozator și eseist. Este fiul Roxanei (n. Goldu) și al lui Iancu Aramă, funcționari. Absolvent al Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1954), A. a făcut studii, neterminate, la Facultatea de Filosofie din București, fiind apoi redactor la Radio (1950-1952) și la mai multe
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
, George (5.IV.1946, Tecuci), poet, prozator, gazetar și eseist. Este fiul lui Gheorghe Arion, profesor, și al Aglaiei Arion (n. Motaș), învățătoare. Urmează liceul la București, absolvindu-l în 1964 și apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1965-1970). Debutează cu versuri în revista „Contemporanul” (1966), prima
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
nu există. Mai gravă este tăgăduirea absurdă a unor mari scriitori (I. Creangă, M. Eminescu, O. Goga), autori de talie modestă, pe de altă parte, fiind tratați cu excesivă generozitate. Studiile lui A., în care istoricul literar se înfrățește cu eseistul, vădesc o tendință spre teoretizări, amprenta hasdeiană putând fi ușor recunoscută. Preia multe dintre simpatiile și, mai cu seamă, antipatiile maestrului, lansându-se în aprecieri bizare. Ca „poeți naționali români” el nu-i acceptă decât pe V. Alecsandri și G.
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
ARCADE, L. M. (pseudonim al lui Leonid Mămăligă; 13.VII.1921, Vaslui - 4.XII.2001, Paris), prozator, poet, eseist și dramaturg. Este fiu al Semproniei (n. Terfaloga) și al lui Mina Mămăligă, ofițer. Își face clasele elementare și liceale la Lugoj, localitate din care se trăgea familia mamei sale, și Lipcani (Bucovina), luându-și bacalaureatul în 1940, la Lugoj
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
cotropit de jenă la amintirea felului În care un ideal, totuși nobil, dandysmul, a putut fi compromis. Cuvinte câtuși de puțin mai blânde pentru ce se Întâmplă În Înalta, dar găunoasa și cinica lume așterne pe hârtie William Hazlitt (1778-1830), eseist strălucit, spirit rebel, apologet al idealurilor Revoluției, adorator al lui Rousseau, intransigent și radical, care nu pregetă să blameze egoismul micii elite, pentru care mizeria celor mulți nu e nici măcar un subiect de conversație 1. Lui i se datorează numele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mare dandy englez. El se stinge la 84 de ani În Italia, unde se retrage În timpul primului război mondial, alături de soție. Pare a fi astfel contrazis principiul celibatului pe care dandysmul Îl afirmă cu atâta emfază. Și totuși, Maximilian Beerbohm, eseistul strălucit, cronicarul dramatic, caricaturistul, omul de lume, e un dandy autentic. Ținuta sa elegantă, aerul de veșnic precocious baby, copil precoce, pipa, ochelarii, pălăria pleoștită și cravata apretată Îl fac inconfundabil, fie că se află la Londra, În America sau
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
André Raffalovich. Se stinge din viață la Menton, În sudul Franței, desenând până În ultima clipă, la 26 de ani. Oscar Wilde va spune despre el, asemuindu-l cu o orhidee, că are „ceva din strălucirea crepusculului”. BeerbohmMax (Maximilian) Beerbohm (1872-1956). Eseist strălucitor și caricaturist, autorul romanului Zuleika Dobson e socotit de toată lumea bună a Londrei „ultimul mare dandy englez”. În 1953, celebrul fotograf Cecil Beaton Îi face portretul: „Astăzi, cel despre care Oscar Wilde spunea că are darul vârstei veșnice e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dar de o inteligență și o cultură sclipitoare, modest angajat la un birou de avocatură? E fiul lui Issac d’Israël, descendentul unei vechi și bogate familii evreiești alungate din Spania, convertit la anglicanism, posesorul unei biblioteci fabuloase, el Însuși eseist de finețe, care Își educă singur delicatul fiu, Îndrumându-l spre lumea umanioarelor. Debutul tânărului Disraëli cu Vivian Grey - volum taxat mai apoi de critici drept „minor”, „frivol” - e răsunător. Autorul știe prea bine să folosească toate ingredientele pentru un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pare mai important. Totuși, există multe excepții de la această regulă. Rubens a fost ambasador și Goethe consilier de stat, iar Milton - secretar latinist al lui Cromwell. Sofocle a avut o slujbă civică În cetatea sa; s-ar spune că umoriștii, eseiștii și romancierii Americii moderne nu-și doresc ceva mai bun decât să devină reprezentanții diplomatici ai țării lor; cât despre prietenul lui Charles Lamb1, Thomas Griffiths Wainewright, obiectul acestui scurt eseu, deși posedând un temperament extrem de artistic, a fost ucenicul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
DIACONU, Virgil (28.X.1948, Râmnicu Sărat), poet, eseist și gazetar. Este fiul Elisabetei (n. Gheorghiu) și al lui Gheorghe Diaconu, muncitor electromecanic la CFR. A absolvit, în 1974, o școală de proiectanți auto la Colibași. A lucrat ca proiectant la Arpechim Pitești (1974-1989), și după patru ani de
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
, Ilariu (pseudonim al lui Constantin Iliescu Cioroianu; 31.X.1908, Dobridor, j. Dolj - 1968, București), poet și eseist. Este fiul Mariei și al lui Florea Cioroianu. A urmat Liceul „Frații Buzești”din Craiova și a absolvit Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București. Va fi ziarist, după ce apăruse deja ca poet în „Ramuri”, „Bilete de papagal
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
1939). În 1941 se afla pe front, soldat și reporter de război. Pentru atitudinea sa de dreapta, în 1945 este exclus din presă. A fost arestat în 1954 și a făcut zece ani de temniță la Craiova, Jilava și Aiud. Eseist susținut de bogate lecturi în domeniul filosofiei și caracterizat prin agresivitate polemică, D. analizează în Decăderea dogmelor, din care a apărut doar primul volum, Cum au dizolvat evreii cultura europeană (1941), distrugerea armăturii spiritualității europene, a idealurilor, certitudinilor, adevărurilor moștenite
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
DOBRESCU, Caius (22.I.1966, Brașov), poet, prozator și eseist. Este fiul Paulinei Dobrescu (n. Diaconu), asistentă medicală, și al lui Aristide Dobrescu, economist. După studii medii, urmate la liceele „Andrei Șaguna” și „Unirea” din Brașov, este absolvent, în 1988, al Facultății de Filologie a Universității din București, secția română-engleză
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
DRĂGAN, Radu (9.IX.1953, București), poet și eseist. Este fiul Gabrielei și al lui Constantin Dragan. Urmează, la București, Liceul „Tudor Vladimirescu” (1970-1974) și Institutul de Arhitectură (absolvit în 1982). Publică versuri în revistele „Amfiteatru” și „Luceafărul” și debutează editorial cu volumul de versuri Marea transparență (1979; Premiul
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
, Nichifor (24.XII.1889, Bulbucata, j. Giurgiu - 21.VIII.1972, București), poet, eseist și memorialist. Stana și Nedelea Dobre, plugar sărac și, în răgazul muncilor agricole, cărăuș în București, își trimit fiul, în 1904, la Seminarul Central din capitală. Ambițios, având și exemplul preotului și învățătorului din satul natal, Ion N. Dobre obține
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
combate vehement îndrumările de „europenizare”, ce postulau absența unei „tradiții” naționale, precum și o funciară ireligiozitate a poporului român. Pe de altă parte, sunt prezentate cu patos rar exemplele pozitive (N. Bălcescu, G. Coșbuc - „poetul rasei noastre”, N. C. Paulescu ș.a.) Eseistul se distanțează totuși de teoriile izolaționiste, recunoscând „consumul” culturilor străine și, în plan creator, asimilarea lor. Mai mult, el subliniază necesitatea unei conjugări între naționalism și ecumenismul creștin. Credința nestrămutată îl va face, de asemenea, să desființeze, într-un eseu
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
, Ioan Petru (5.I.1950, Iași - 21.V.1991, Chicago, SUA), eseist și prozator. Provine dintr-o cunoscută familie de intelectuali ieșeni. Străbunicul pe linie paternă, junimistul Niculae („Papa”) Culianu, matematician, a fost rector timp de optsprezece ani (1880-1898) al Universității din Iași și director al Institutelor Române Unite. Tatăl, Sergiu Andrei
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
DANCIU, Ion Maxim (7.II.1948, Cluj), eseist și publicist. Este fiul Mariei Danciu, profesoară, și al lui Petre Danciu, inginer agronom. După absolvirea Liceului nr. 14 din Cluj, urmează Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, pe care o va termina în 1972 cu o teză de licență
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
, Ioan Mihai (16.IV.1951, Timișoara), prozator și eseist. Este fiul Floricăi (n. Pop) și al lui Florian Cochinescu, maistru. Elev la Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara (1958-1970), C. participă la editarea revistei literare clandestine „Foamea literară” (1969) și realizează filme de scurt metraj, fiind premiat pentru
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
, Andrei (pseudonim al lui Andrei Goldmutter; 20.XII. 1946, Sibiu), poet, prozator, eseist și publicist.Urmează cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, perioadă în care începe să scrie sub influența poeților „subversivi” ai anilor ’60 (Lucian Blaga, Tristan Tzara și alți scriitori citiți „pe sub masă”). Debutează cu versuri în „Luceafărul”, colaborând apoi și
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]