16,546 matches
-
cap de o serie de evenimente neașteptate. Această serie de filme este încheiată de trei producții din Ungaria: "1", "The Unburied Mân" și "Tranquility". Selecționat în cadrul celor mai importante festivaluri de film fantastic ale lumii și inspirat de culegerea de eseuri a lui Stanislaw Lem "Bibliotecă secolului al XXI-lea", filmul lui Pater Sparrow, "1", are drept protagonist o carte, ale cărei mii și mii de copii umplu în mod misterios și până la refuz o librărie renumită pentru operele sale rare
Filmul "Leaving", regizat de Václav Havel, la Mediaș Film Festival 2012 by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21798_a_23123]
-
Simona Cioculescu În eseul Manie epistolară, din 1984, Emil Cioran ajungea la concluzia că, deși leneș, a scris totuși un număr impresionant de scrisori, fiind ca atare ceea ce s-ar putea numi un "leneș performant". Faptul e ușor de dovedit de sutele de scrisori
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
Alex. Condeescu în colecția bibliofilă a Muzeului Literaturii Române). Din nefericire, scriitorul, mort la 20 iunie 1995, dar bolnav deja de câțiva ani, n-a mai apucat să recitească misivele, considerate pierdute. Marele său regret se datora, așa cum menționa în eseul pomenit mai sus, nu atât valorii intrinseci a scrisorilor, cât faptului că în acele scrisori s-ar fi putut descoperi, așa cum era la 26 de ani, în momentul, sosirii în Franța. Lipsit de această oglindire retrospectivă îi era greu să
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
din 1989 încoace), așa încât deceniul care este pe cale să se încheie (cu secol și mileniu cu tot) nu a fost neapărat revelatoriu. Proză bună s-a scris, în cei zece ani care au trecut, mai puțină decât poezie; la fel, eseu, critică și istorie literară. Teatrul, parcă, a fost ceva mai viu, dar aceasta și din pricina căderii comunismului, regimul autoritar instaurând, odinioară, o cenzură aparte destinată dramaturgiei autohtone. Ce-i drept au înflorit eseul politic și jurnalismul pamfletar care au captat
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
trecut, mai puțină decât poezie; la fel, eseu, critică și istorie literară. Teatrul, parcă, a fost ceva mai viu, dar aceasta și din pricina căderii comunismului, regimul autoritar instaurând, odinioară, o cenzură aparte destinată dramaturgiei autohtone. Ce-i drept au înflorit eseul politic și jurnalismul pamfletar care au captat în mod real atenția cititorilor; apoi mărturiile de detenție și deportare și jurnalele care au erupt în mod spectaculos, datorită faptului că asemenea scriitură nu avea cum să fie permisă de regimul comunist
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
primar la Scoala Germană din orașul Sebeș iar liceul în orașul de la poalele Tâmpei, unde s-a familiarizat de timpuriu cu opera lui Friedrich Schiller. Primele poezii i-au apărut în anul 1910 în revistă „Tribuna” din Arad, iar primele eseuri filosofice întitulate „Despre intuiție în filosofia lui Bergson” în anul 1914, semnate cu pseudonimul Ion Albu. Deși vocația și structura lui psihică erau orientate spre lirica și filozofie, pentru a nu fi înrolat în armată austro-ungară s-a înscris la
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
mai, când ar fi împlinit vârsta de 66 de ani. În monumentala „Istorie a Literaturii Române”, criticul literar George Călinescu scrie că „în genere, poemele luminii sunt stângace, pătate de considerații filozofice și de un nietzscheanism zgomotos”, ignorând cu desvârșire eseurile filzofice și dramaturgia lui. Acest lucru nu este surprinzător deoarece marele critic literar a fost până în ultima zi a vietii deputat în Marea Adunare Națională, unde și-a exprimat într-o ședință parlamentară dorința de a fi „nu alături de partid
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
filozof și au aprobat menționarea lui în Dicționarul Enciclopedic apărut în anul 1972, precum și publicarea în Editură Minerva în anul 1982 a volumelor „Blaga-Opere”. După decembrie 1989 s-a scris enorm în masmedia din țara noastră despre acest titan redescoperit, eseurile filosofice, poeziile și dramaturgia lui fiind amplu comentate și analizate. În legătură cu așa zisă „coabitare” a lui Blaga cu regimul comunist care l-a umilit și marginalizat, coabitare menționată în scrierile unor detractori, scriitorul Ion Papuc care l-a cunoscut personal
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
acum, este alcătuită din peste douăsprezece volume de poezii antume și postume, („Poemele luminii”, „Pașii Pofetului”, „La cumpăna apelor”, „Nebănuitele trepte”, „Mirabila sămânță”, etc.), unsprezece lucrări dramatice („Zamolxe”, „Tulburarea apelor”, „Meșterul Manole”, „Cruciada Copiilor”, „Avram Iancu”, etc), peste douăzeci și cinci de eseuri filozofce, lucrări de Eseistica, Aforisme, Memorialistica și traduceri din Goethe, Lessing, Holderlin, etc. Sistemul filozofic elaborat de Blaga în tradiție kantiana este dezvoltat pe larg în Trilogiile Cunoașterii, a Culturii, a Valorilor și cea Cosmologica și conțin conceptul lui cu privire la
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
cultura noului context creat de revoluția informațională? etc. Iată doar cîteva întrebări devenite deja locuri comune în discursul oricărui intelectual. Foarte interesantă este maniera în care răspunde Mircea Braga unor astfel de vagi provocări, tocite de retorica modernă. Fiecare mic eseu este o scurtă lecție de înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
sub titlul Reflecții asupra Revoluției franceze, La Révolution française etc.) și de analiză a fenomenului comunist (Fascisme et communisme, Le Passé d'une illusion. Essai sur l'idée communiste au XXe siècle, tradusă la Humanitas în 1995 - Trecutul unei iluzii. Eseu asupra ideii comuniste în secolul XX). De altfel, Furet este părintele unei teorii foarte disputate astăzi, cea care aseamănă crimele fascismului cu cele ale comunismului; în Originile totalitarismului, cartea sa fundamentală din 1949, revizuită de mai multe ori pînă în
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
înțeleaptă a poeților căreia Adrian Maniu trebuia și el să-și închine toate făgăduielile tinereții sale culpabile de noutate și îndrăzneală, cu o bănuială de aventură sublimă". F. Aderca apare prins între corzile prodigalității, facilității și maimuțărelii: "Dar romanele, nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip arțăgos și ritos, gata să-i sară capsa din senin din iarbă verde, dar numai pe pricini transcendente) l-au mînat mai departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
detaliile bolii mele fiindcă găsesc grețos să pun pe hîrtie și să etalez mizeria așa ca un fel de "vitrină de martir"". Bogza, prompt și cu dragoste, făcea tot ce putea pentru a-i publica în Vremea, apoi în Azi, eseuri pe care bolnavul incurabil le scria, producîndu-i autorului imense bucurii. Acesta, la rîndu-i, îi purta lui Bogza o dragoste și o gratitudine extraordinare, împărtășindu-i gîndul că romanul e scris pentru marele său prieten ("dacă e adevărat că "scriem întotdeauna
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
rog gîndiți-vă să mai veniți". La 24 mai 1935 comunica faptul că are romanul transcris în întregime aproape și că-l pregătește pentru versiunea dactilografiată. Iar la sfîrșitul lui iunie 1935, după ce primise un mandat de 1000 de lei pentru eseurile din Vremea, nu se mai poate abține și-i transmite lui Bogza toate mulțumirile pentru recunoștința ce i-o poartă: "Știu că nu-ți plac asemenea mulțumiri însă fără tine aș fi continuat să vegetez în cel mai execrabil și
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
în Austria, liderii PND insistă asupra nevoii de a proteja forța de muncă autohtonă împotriva valurilor de imigranți. Este vorba de un fenomen ideologic pe care, nu fără motiv, filosoful politic maghiar G.M.Tamas îl definea recent, într-un incitant eseu publicat în Boston Review, drept post-fascism. Ceea ce se manifestă acum cu crescîndă vehemență și chiar agresivitate este prezența ideologică și politică a noului rasism în lumea plină de incertitudini care a luat locul bipolarismului Războiului Rece. Teoretic cel puțin, cîtă
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
constituționale, Nier salută o asemenea situație. Ar fi vorba, crede el, de o oportunitate propagandistică și se grăbește să adauge zîmbind încrezător: "Chiar Lenin a început cu puțini membri". Recunosc că aceste cuvinte, ca și replierile amintite la începutul acestui eseu, sînt destul de îngrijorătoare pentru oricine a studiat experiențele revoluționare, anti-liberale și antidemocratice ale secolului douăzeci. Iar atunci cînd PUNR și PNR își numesc un candidat care nu își camuflează nicicum simpatiile naționaliste (ca să nu spun direct de extrema dreaptă) lucrurile
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
fi putut aproxima dezastrul produs culturii române de teroarea ideologică din timpul comunismului. Efectul cenzurii asupra conștiințelor Cartea lui Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", se remarcă tocmai prin îndrăzneala interpretării. Ea poate fi considerată în întregime un eseu, deși în cuprinsul ei sunt inserate, ca material ilustrativ, decrete ale Marii Adunări Naționale, hotărâri ale Consiliului de Miniștri, regulamente, comunicate și indexuri. Toate aceste documente nu fac decât să susțină o construcție de idei, inteligentă și originală. Bogdan Ficeac
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
lor originară neafectată de rigorile romanului. "Jurnalul" lui Alexandru Sever nu conține datări ci doar o numerotare a fragmentelor (de la 1 la 3276) - de aici preferința pentru cuvîntul "inventar". Apar aforisme, mici frînturi de dialog sau bucăți întregi de roman, eseuri care se întind pe mai multe pagini, toate fiind egale în fața necruțătoarei numărători. O numărătoare diferită de cea a jurnalului și, paradoxal, atît de intimă acestui gen. Este revelatoare dragostea pentru calendare a unui personaj care apare frecvent în însemnări
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
descifrat în substanță ei, ar fi fost subvenționata de francezi pentru a crea premisele culturale ale apariției unui pol european de putere într-o lume postbelică, dominată supărător de americani. Important este că aici, in fasc. 4 pe 1953, găsim eseul lui Cioran Le style comme aventure, reluat ulterior, în 1956, în volumul La tentation d'exister. Prima apariție, din revista, are un text substanțial diferit de cel definitiv, din volum, si ne oferă șansa - rară după cîte știu - de a
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
sau unui exces demonstrativ, în favoarea unei anumite încifrări, considerată a fi mai expresiva și chiar mai luminoasă. Lectură paralelă arată de la primele fraze această preocupare permanentă pentru o expresie cît mai strînsă, cu un impact cît mai puternic asupra cititorului. Eseul începe abrupt și direct: "Leș sophistes, rompus à un art de penser uniquement verbal, s'employèrent leș premiers à reflechir sur leș mots, sur leur valeur, leur propriété ou impropriété, sur le rôle qui leur revenait dans la conduite du
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
expression constitue la seule experience originelle dont îl soit capable". Cioran o reduce în volum la esență ei: "L'artiste va, lui aussi, du moț au vécu: l'expression constitue la seule..." (cursivele sînt ale autorului) etc. Pasajul introductiv al eseului se termină cu constatarea, care reapare și în alte contexte, ca "în viață spiritului există un moment în care stilul, erijîndu-se în principiu autonom, devine destin". În forma inițială, tranziția spre discuția stilului ca expresie a fiziologiei autorului este făcută
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
un punct de vedere - decît negația a tot ceea ce se construise pînă atunci: "Car ce n'est pas le Verbe, c'est le Silence qui est notre plus grande aventure". Nici o mirare că autorul a renunțat la această parte a eseului sau. Sigur că aceste semnalări nu pot înlocui nici studiul efectiv al "devenirii" stilului lui Cioran, nici necesară ediție critică; ele pot doar să confirme, cu modestia și cu forța documentului, o altă notă din Caiete: Felul meu de a
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
pe care lumea greacă voia să le reproducă. în acest sens cele două epopei homerice, Iliada și Odiseea, sînt cărți de morală". Așadar magnificul model reprezenta o "încredințare", și, implicit, " formă de rezistență chibzuită". I se consacră o carte de eseuri, degajată de "trimiterile bibliografice riguroase", cu aspect de "jurnal" și cu rol de "terapie". Siguranța de sine a tînărului cutează a se reflecta în ilustrul personaj, invocat ca un fel de garant al propriei deveniri ("Odiseu este dintre aceia care
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
și au simțit la timpul lor, ci să refacem pe cont propriu un traseu inițiatic care ne va reda un timp al nostru - și ne va face mai lucizi, mai intuitivi, mai echilibrați și mai maturi. Sigmund Freud, Opere 1: Eseuri de psihanaliză aplicată, traducere și note introductive de Vasile Dem. Zamfirescu (excepție face studiul O amintire din copilărie a lui Leonardo da Vinci, tradus de Cosmin Teodoru), 1999, 303 p.; Opere 2: Nevroza la copil, traducere de Rodica Matei și
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
Oricît de clasic (dacă nu îmbătrînit de-acum) ar fi subiectul, cartea lui Aciman, rezultatul unei serii de prelegeri ținute la biblioteca publică a orașului New York, oferă mai mult decît o lectură agreabilă. Există ceva profund personal și emoționant în eseurile incluse în acest volum, nu atît în sensul de confesiune intimă, căci narațiunile imigrației sînt relativ schematizate, cît mai degrabă de interpretare a sensului exilului ca mod de descoperire și afirmare a sinelui. Povestea emigrantei Eva Hoffman este deja cunoscută
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]