2,009 matches
-
aleatorii a moleculelor de gaz. Rata de difuzie a moleculelor este suficient de mare, iar distanța pe care o parcurge gazul este suficient de mică (numai de câțiva mm) astfel încât diferențele de concentrație de-a lungul căilor aeriene terminale sunt estompate într-o secundă. Diferențe topografice la nivel pulmonar S-a constatat că ventilația / unitate de volum este mai mare la baza plămânului și devine din ce în ce mai mică către vârful lui (când subiectul examinat se află în poziție șezândă). Măsurătorile efectuate la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Formate, în ultimă instanță, din foste apelative (cuvinte comune) sau din foste nume de persoane, numele de locuri au devenit, cu timpul, semne arbitrare („simple etichete“, cum se spune uneori) ale obiectelor geografice, foarte eficiente din punct de vedere comunicativ, estompînd sau chiar obturînd total, pentru vorbitorul comun, detaliul fizic sau social care a provocat denominarea inițială, dar care, descoperit de către cercetători cu mijloace științifice specifice, oferă informații utile și interesante, uneori surprinzătoare, pentru vorbitorul co mun, privind trecutul spațiului geografic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aleatorii a moleculelor de gaz. Rata de difuzie a moleculelor este suficient de mare, iar distanța pe care o parcurge gazul este suficient de mică (numai de câțiva mm) astfel încât diferențele de concentrație de-a lungul căilor aeriene terminale sunt estompate într-o secundă. Diferențe topografice la nivel pulmonar S-a constatat că ventilația / unitate de volum este mai mare la baza plămânului și devine din ce în ce mai mică către vârful lui (când subiectul examinat se află în poziție șezândă). Măsurătorile efectuate la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
acest sens s-a putut dezvolta un derivat cu lat. patricius “patrician - membru al clasei dominante din vechea Romă, care deținea pământurile obștești și monopolul funcțiilor sacerdotale și politice, bucurându-se de toate privilegiile” (DN). Când acest sens s-a estompat, valoarea socială și cea religioasă a cuvântului devenind preponderente și chiar unice, a fost nevoie ca ideea de proprietate asupra pământului să fie reintrodusă în denumirea stăpânului pentru a se marca faptul că “singur tatăl avea dreptul de proprietate în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fi tratarea lor sub o umbrelă mai largă, aceea desemnată prin noțiunea de „bucătărie orientală“, căci ele se întâlnesc în Balcani, dar și în Turcia, Liban, Egipt, Tunisia etc. La noi, diferențele dintre cele două feluri de mâncare s-au estompat de-a lungul timpului, mai ales pe măsură ce orezul sau păsatul nu au mai fost ingrediente obligatorii ale plachiei, iar iahniile cuprinzând carne au cam dispărut. Astfel, iahnia de fasole poate fi lesne confundată cu plachia de fasole, singurul element de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
spiritului care trebuie să se întoarcă responsabil în Transcedentalul etern. Să nu concludă nimeni că dacii erau un popor de sfinți. Erau oameni ale căror numeroase calități proverbiale le creaseră o „Weltanschauung“ (concepție despre lume și viață) în măsură să estompeze în timp, și unele defecte care au reținut și rețin mai puțin atenția, omenirea dăinuind prin ce are pozitiv, exemplar, demn de cultivat. Întru sănătatea trupului, dacii dispuneau de resurse naturale cum nici un alt popor nu avea: hrană abundentă și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
6 volume de clinică pe care le publică, sunt căutate, cercetate și consultate ca sursă de referință. În acest timp reușitele clinice sunt favorizate și de utilizarea anesteziei, antisepsiei și asepsiei. Revendicarea descoperirii lor de către medici din diferite țări nu estompează numele lui William Morton din Boston pentru anestezie, a lui Joseph Lister din Anglia și Ignaz Semmelweis precum și a medicilor vienezi pentru antisepsie și asepsie. Chirurgii fiind diplomați în medicină, ajung și competenți clinicieni în continuă cooperare cu anatomopatologii. Numărul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mic surâs. De un lucru par să nu-și dea seama comuniștii sau cei ce se denumesc astfel, și anume că râsul lui Caragiale îi țintește și pe ei. Între cele două războaie, satira socială din teatrul lui Caragiale se estompase, stările de lucruri schimbându-se și oamenii maturizându-se în limbajul lor politic. După ce vedeam o piesă de Caragiale, când ieșeam de la Teatrul Național, nu ne așteptam să întâlnim pe stradă nici pe Conu Leonida, nici pe Rică Venturiano. Râdeam
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sunt numeroase mai cu seamă în anii postbelici, mimetismul la limita epigonismului în cazul unora sau conținutul ideologic în cazul celor mai multe, le compromite valoarea estetică, așa cum nu s-a întâmplat cu scrierile lui Caragiale ale cărei "împunsături" satirice nu pot estompa meritele autentice, neconjuncturale ale comicului său. Pentru majoritatea lucrărilor menționate deja, vom aprofunda analiza în capitolul consacrat celorlalte dimensiuni ale caragialismului. În privința comicului satiric deocamdată, înrudirea acestora cu opera caragialiană este clară. Cu alte cuvinte, de la acest punct de plecare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
doar tipuri sociale surprinse în manieră realistă (gazetarul, politicianul burghez, pedagogul), ci și caractere (demagogul, stupidul, moftangiul), n-a preluat mecanic vechi tipuri și măști comice (senex, Miles Gloriosus, bufonul, cuplul clovnesc etc.), ci le-a particularizat fără să le estompeze valoarea axial-universală, convertindu-le, în același timp, în simboluri ale existenței automate și alienate. Numeroase personaje din teatrul și din proza caragialiană ilustrează acest summum ipostazial al obiectivărilor literare în diacronie. Conu Leonida, de exemplu, este conceput ca sinteză a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în vulgaritate, ci, dimpotrivă, îl scoate, îl salvează, pentru că are un alt conținut decât sexualitatea simplă sau erotomania"52. În același fel, frivolitatea și libertinismul pretinsului doctorand în drept Mihnea Băiatu din Zilele și nopțile unui student întârziat (1934), sunt estompate treptat de efortul din ce în ce mai puțin derizoriu de a se arăta demn de iubirea Arinei, întrupare a idealului său feminin. Și în cazul lui se observă o defantoșizare similară celei descoperite la Mitică Popescu din piesa lui Camil Petrescu. Întocmai personajelor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un statut derizoriu: "Sandwich, ăsta sunt eu! Sandwich! Rană pe sare și sare pe rană. Stau cu capul sub streașina morții"92. Este imaginea care face tranziția spre viziunile revelatoare ale condiției umane din trilogia Setea muntelui de sare. Deja estompate în Există nervi, prima încercare dramatică soresciană, urmele caragialiene se pierd în Iona, Paracliserul și Matca printre cele ale scriitorilor absurdului, îndeosebi ale lui Eugen Ionescu și Samuel Beckett. În același timp se observă că, dacă în cea dintâi piesă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Tintin au pays des fascistes?, în Charles Olivier Carbonell, op. cit., p. 141. 784 Ibid., p. 294. 785 Bradford Wright, op. cit., p. 20. 786 Ibidem, p. 26. 787 Richard Reynolds, op. cit., p. 19. Granița dintre realitatea autorilor și fantezia narativă se estompează până într-acolo încât "autorii și personajele pot trece unii pe lângă alții pe Madison Avenue", afirmă Reynolds. New York-ul este un mit prin el însuși, "expresie urbană a modernității, fascinant, prezent peste tot și nicăieri", orașul unde totul este posibil
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în umeri, întotdeauna la patru ace, în costume făcute la comandă, cămăși albe apretate și butoni scumpi; emana în același timp încredere în sine și lejeritate. Îl urmă de-a lungul coridorului până în biroul lui, unde acesta trase jaluzelele ca să estompeze lumina prea puternică a soarelui și îi oferi cafea de la mașina lui espresso aflată pe un dulăpior mic din lemn de arțar. — Mi-am cumpărat-o anul trecut, îi spuse făcându-și o cană (ea refuzase, cerând în schimb apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
în poală, își lărgi strânsoarea centurii de siguranță, pe care însă nu o desfăcu. Neil dădu și el drumul cotierei și își dezmorți degetele. Te cam zdruncină o asemenea experiență, spuse. Ei, a mai ajutat și șampania, îi spuse ea. Estompează sentimentul de groază. Semnalul de punere a centurilor de siguranță se aprinse din nou și amândoi îl priviră circumspecți, însă de data asta motivul era aterizarea pe aeroportul din Dublin. Ce-ar fi să mergem să mâncăm undeva? sugeră el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Întâmplase, nu găseam niciodată nimic. Până să expire contractul de Închiriere al lui Inge, mă duceam adesea la apartamentul ei În căutarea unor lucruri secrete pe care nu găsise de cuviință să mi le Împărtășească. Între timp, amintirea ei se estompă. Neavând o fotografie, i-am uitat chipul, și am ajuns să-mi dau seama cât de puține știusem cu adevărat despre ea, nici măcar elemente rudimentare de informație. Păruse Întotdeauna să fie destul timp ca să aflăm tot ce era de aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
îmi era cunoscută: mă reîntorsesem în odaia copilăriei mele. Pe jos, bucăți dintr-un joc de construit: mici cilindri, coloane, prisme, conuri. Printre ele, bucle de film alb-negru, developat, împrăștiate peste tot. Iar într-un colț mai e cineva, aproape estompat de focul palid al oglinzii de la toaletă. Numai când se mișcă devine vizibil, și atunci doar prin luciri și accente: textura aspră a părului, un ochi cu o privire perversă, un obraz adipos... Băiatul străin se ridică, vine spre mine
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Să ies din bătălia asta psihică vindecat, ori să nu mai ies niciodată. Mă culc la loc în câteva minute. Doamne, de-aș putea să rezist! Voi rezista, căci spațiul ăsta montan, deși pustiu, pare să aglomereze evenimente, să le estompeze pe unele prin altele, să șteargă limitele (atît de precare) dintre lumea minții noastre și cea a minții mai vaste care ne cuprinde pe toți. Abia stinsesem din nou lumina azi-noapte, când, levitînd într-o reverie hipnagogică, am auzit niște
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
spre interiorul umed al pământului. Eram așa de fericit în singurătate! De departe, de pe terenurile de sport, se auzeau din când în când strigătele galeriilor. Vocea spartă a lui Lulu, solist ca de obicei, urmată de corul celorlalți, venea mult estompată prin filtrul vegetației: "Un salut din vechea Troie: Ahoe! Și-nc-o dată, 51 că e voie: Ahoe!"; Un salut din Cantemir: Hai sictir!" Când se dădeau goluri izbucneau cu toții, chiotele fetelor acopereau atunci și trilurile, și foșnetul copacilor. Ce le puteam
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
erau mai dese, ca interiorul unei gogoși de mătase, și se ridicau oblic, susținute de restul pânzei. îmi simțeam ochii crescând, acoperindu-mi jumătate de față. Am pășit încetișor pe podeaua de mătase, care tremura la fiecare atingere. Pâsla deasă estompa orice zgomot. Băteam din când în când din palme și nu se auzea, nimic. Strigam, simțeam cum îmi tremură corzile vocale, dar coloana de aer vibrant care îmi ieșea din gură se destrăma în vata plasei de păianjen. Curând drumul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
val din Lulu. Nu se uita la mine, dar simțeam, împietrit ca de-o revelație, că mă pândește. începuse să danseze lent, din șolduri, pe când toate fețele celelalte, de măscărici și vedete de cinema și vampiri 140 și arabi, se estompaseră ca niște becuri stinse. Se rotea lent, ca în transă, cu gâtul ud de transpirație, cu botul porcin roșu ca o petală de mac, cu buclele înfiorate de briză. își ridica în sus, pe pulpele groase, în ciorapi sidefii, fustița
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nebunia galaxiilor, din demența eonilor și pleroamelor și ogdoadelor și syzygiilor, ușa spre singura noastră viață eternă - se rotea acolo, în noapte, ca un Alef mai mare ca noaptea, ca un gând mai mare ca mintea. încet, viziunea s-a estompat, dar senzația de smulgere brutală, de răpire către altceva a persistat mult timp în zgârciurile și cleiurile corpului meu. Să fi fost acolo Intrarea? Sosise clipa mea astrală? Am apăsat clanța îngustă și rece, pe jumătate acoperită de vopsea, și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pe pieptul meu gol, înainte să fi tăiat cordonul ombilical, totul și-a reluat cursul firesc, timpul, mișcările, vorbele, ne-am urnit iarăși din loc, amintirea culoarului pe care ne-am văzut pentru prima dată unul pe altul s-a estompat până la dispariție. Și așa am ajuns să fim doi. Și așa am devenit mamă. 2. Încerc să evit textul pe care îl scriu acum, mi-e greu să-l las să iasă-n afară. Și de fapt cine a fost
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
mea va rămâne mirosul de cafea amestecat în simțurile mele cu flăcările jucăușe pe tavan și cu diminețile geroase de iarnă ale copilăriei, focul se potolește încet în vatră, îl voi lăsa să se stingă și amintirile mele îndepărtate se estompează până la disoluție, prezentul cu temerile lui mă invadează cu puterea unei uși trântite prin care intră vijelios vântul, Ce caut eu aici?! fascinat de culoarea roșie-aprinsă a jarului, ptui, ptui, bunica dă de deochi, mă dusei pe-o cale, pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o laude pentru că poza ei ajunsese în ziar și generase ceva publicitate pentru Colleen. Lucrul ăsta o călca pe nervi. Sâmbătă a reușit să cumpere câte ceva pentru „noua“ ei casă. Se mutase cu o seară înainte și era dornică să estompeze efectul produs de tot acel pin. Și, în plus, trebuia să se mențină tot timpul ocupată, pentru a nu se mai gândi la toate celelalte. Deși, ca orice altceva din țara asta deplorabilă, magazinele pentru decorațiuni interioare erau dureros și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]