2,011 matches
-
pentru secolele următoare cum intenționa. În privința lexicografiei el este atras chiar de unele probleme de istorie a vocabularului romanic și în special a celui românesc. Densusianu este cel care corelează vorbirea de factorii reali colaborând astfel la semnificația practică a etimologiilor. Această problemă îl preocupă încă din 1898 când publică Urme vechi de limbă în toponimia românească, lămurind în această lucrare câteva 1 Marin Bucur, Ovid Densusianu, București, Ed. tineretului, 1967, p.266 11 chestiuni din trecutul nostru. Publică numeroase etimologii
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
etimologiilor. Această problemă îl preocupă încă din 1898 când publică Urme vechi de limbă în toponimia românească, lămurind în această lucrare câteva 1 Marin Bucur, Ovid Densusianu, București, Ed. tineretului, 1967, p.266 11 chestiuni din trecutul nostru. Publică numeroase etimologii, în reviste ale vremii 2 și redactează în colaborare cu prietenul său I.A.Candrea Dicționarul etimologic al limbii române, dicționar ce interesează mai mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
variante ciobanul fiind ucis pentru că e mai bogat, în altele pentru că e mai voinic sau, în altele, pentru că e străin. El este primul dintre exegeții Mioriței care folosește pe larg o documentație istorică și paraistorică (de la elemente de lexic și etimologie sanscrită, de la Biblie la Strabon, până la documente din colecția Hurmuzachi ) cu scopul mărturisit de a atesta realitatea istorică certă a conflictelor pastorale eventual sângeroase, precum și statutul social sui generis al păstorului" Întreaga argumentație a învățatului nostru pune accent, pe demonstrarea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în aparență «obscură») ce «trebuia» să fie greacă, germană etc., după preferințe subiective, ca împrumuturi de dată foarte veche (antică ori medievală timpurie) în limba română [...] S-au aglomerat o sumedenie de erezii filologice, multe din ele pregnante specimene de etimologii populare, unele devenind cu timpul locuri comune. Erau stranii produse ale unor metode și mentalități învechite, anacronice, ale rutinei care pretindea că lucrează numai cu elemente atestate în vreo limbă antică [...] evitând cu admirabilă prudență utilizarea de tipuri reconstruite («poetice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca și cele de a triumfa. În Teoria inteligenței creatoare am organizat prezentarea studiind transfigurarea creatoare a fiecăreia dintre funcțiile primare ale acesteia. Aici voi urmări o schemă asemănătoare pentru a trece În revistă distrugerile. Cuvântul fracaso („eșec”) are o etimologie interesantă. Vine din cuvântul francez casser, care Înseamnă „a sparge”. Eșecurile lasă Întotdeauna În urmă oale sparte. Studiul va avea patru mari părți: 1) Eșecurile cognitive; 2) Eșecurile afective; 3) Limbajele eșuate; 4) Eșecurile voinței. Când vom ajunge la final
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
drept "contradicție între două legi, două judecăți sau raționamente, dintre care una se numește teză iar alta antiteză, ambele având, în aparență, aceeași veracitate, deși se contrazic"12. Cum se vede, pe lângă contradicția dintre legi, cuprinsă de altfel în chiar etimologia termenului (anti-nomos), este admisă și contradicția dintre două simple judecăți sau dintre două raționamente. Aceasta înseamnă că referirea la legi nu mai e una esențială pentru definiția antinomiei, ea provenind doar din originea juridică a termenului. Ceea ce se preia din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logic" și "înțelesul kantian" al antinomiei, acela de "prezență simultană a două teze contradictorii ce par să fie egal de justificate" (Petre Botezatu, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971, pp. 168-169). 39 Acest sens pare să fie susținut și de etimologia termenului "contradicție", care își are originea în latinescul contradictio, al cărui verb, contradicere, înseamnă literal "a spune opusul". În limba greacă, același lucru este exprimat prin termenul antiphasis (Cf. Catarina Dutilh Novaes, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a dovedit un precursor al geografiei lingvistice), distincția între "amestecul primar" (în termenii lui Ascoli: influență substratului) și cel "secundar" (adstrat, superstrat), locul toponimiei și antroponimiei în sistemul lingvistic, specificul limbii poetice sau artistice și, în fine, locul și specificul etimologiei, ca ramură importantă a lingvisticii (fără a accepta extinderea prea mare pe care i-o atribuia Hașdeu) fac din Principiele de linguistica o carte mereu actuala a științei românești, scrisă într-un limbaj viu, atrăgător, ce nu și-a pierdut
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și pe cea ulterioară, a lui Heerdegen (datând din 1875), care s-a vrut a fi o versiune îmbunătățită a celei dintâi: "I. Doctrina despre cuvântul în sine sau, pe scurt, lexiologia, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
s-a vrut a fi o versiune îmbunătățită a celei dintâi: "I. Doctrina despre cuvântul în sine sau, pe scurt, lexiologia, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vers. orig.; n.m. C.M.], semnificația cuvintelor care poate fi lămurita doar prin contextul sintactic (cf. ibidem: 4), reluate apoi prin prisma metaforicii stilistice, ținând deci mai degrabă tot de analiză sintactica decât de cercetarea sensurilor particulare ale cuvintelor sau de etimologia lor. De aici rezultă la Șăineanu și prima delimitare a obiectului semasiologiei în "cuvânt izolat" și "cuvânt în propozițiune"" (ibid., p. 230). Aici se impune o îndreptare: referirea la studiul lui M. Bréal, cel despre reprezentările/ideile latențe, nu-i
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Așadar, lui Hașdeu termenul i se părea foarte potrivit (și, probabil, chiar așa și era pentru știința pe care o avea el în vedere atunci). G. Ivănescu, la distanță de un secol de activitatea de pionerat a savantului, după ce oferă etimologia cuvântului în cauză, crede că, dimpotrivă, termenul laletică nu s-a impus tocmai deoarece "este format de la un cuvant grecesc care nu trebuia să fie luat ca bază, dat fiind sensul sau" (Ivănescu, 1984, p. X). În orice caz, dintr-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în revistă), Philippide consideră că, încă de la început, ba chiar și la 1882, acesta avea "cunoștințe neîndestulătoare" cu privire la fiziologia sunetelor. În plus, el îl atacă pe Hașdeu pentru incosecvență, în sensul că "își pune niște reguli de procedare în cercetarea etimologiilor și este cel dintâi care nu ține de dânsele" (Philippide, 1894/1984, p. 217). Chiar și elevul lui Philippide, G. Ivănescu observa atitudinea "aproape ostilă" a profesorului sau față de Hașdeu, insă îi dă dreptate întru totul, fiind și el de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a ne lumină, adesea ne rătăcește. Calea cealaltă șanț limbile moderne" (Hașdeu, 1881/1984, pp. 84-85). Pentru o metaforă similară, vezi Robins, 2003, pp. 265-266. [2] Hașdeu era foarte atent la termenii utilizați; vezi, de pildă, locul unde discuta despre etimologie (Hașdeu, 1881/1984, p. 92). [3] Chiar și cei care resping din principiu apropierea lingvisticii de științele naturii nu se pot abține de la analogiile cu lumea botanicii; vezi, de pildă, așa ceva chiar și la E. Coșeriu (2004c, p. 231). [4
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Berejan, Editura Cartea Moldoveneasca, Chișinău, 1974. Hașdeu 1988, I & ÎI = B.P. Hașdeu, Studii de lingvistică și filologie, vol. I și ÎI, Ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Grigore Brâncuș, Editura Minerva, București, 1988. Hristea 1987 = Theodor Hristea, Din problemele etimologiei frazeologice românești, în "Limba română" (XXXVI), 1987, nr. 2, pp. 123-135. Iordan & Robu = Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba română contemporană, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1978. Ivănescu 1984 = G. Ivănescu, Alexandru Philippide teoretician al limbajului, în Alexandru Philippide, Opere alese
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
23; vezi și Coseriu, 2000a). 13 Hașdeu o spune răspicat, încă de la început: "Nemic mai social că limba, nodul cel mai puternic, daca nu chiar temelia societății" (Hașdeu, 1881/1984, p. 8). 14 Cu privire la concepția largă a lui Hașdeu despre etimologie, vezi, totuși, opiniile (de mai tarziu) ale unor lingviști precum Th. Hristea (1987, pp. 123-125) și St. Dumistrăcel (2001, p. 20) care, cel puțin pentru domeniul frazeologiei (vorbind, așadar, de o etimologie frazeologica), acceptă această viziune extinsă. 15 În "România
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
14 Cu privire la concepția largă a lui Hașdeu despre etimologie, vezi, totuși, opiniile (de mai tarziu) ale unor lingviști precum Th. Hristea (1987, pp. 123-125) și St. Dumistrăcel (2001, p. 20) care, cel puțin pentru domeniul frazeologiei (vorbind, așadar, de o etimologie frazeologica), acceptă această viziune extinsă. 15 În "România literară", nr. 2 din 9. I. 1969, p. 1 și 12 (Despre reconsiderarea trecutului cultural) și în "Limba română", anul XVIII, 1969, nr. 3, pp. 285-291. 16 Pentru o prezentare mai detaliată
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
stadiul respectiv al științei, nu știe "în ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticii". 38 Altminteri, Hașdeu a avut, fără îndoială, încă de la început, si preocupări punctuale legate de etimologia expresiilor idiomatice românești (vezi, de pildă, explicația dată expresiei a căuta nod în papura). 39 După Liviu Groza, lat. phraseologia (atestat prima dată în 1558, în latină Renașterii) a avut, încă de la început, o accepție înrudită cu cea încetățenita astăzi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu doar plăcerea e de găsit la Șosea, ci și sănătatea. Aici se schimbă tandre confidențe, se leagă și se dezleagă legături amoroase. E Cișmigiul claselor înalte. Orașul plăcerii nu-și poate dezavua numele, orice e bun ca să-și justifice etimologia; se ridică peste tot, ca în vremurile cele mai bune ale mitologiei, temple pentru zeița din Paphos, din înaltul scării sociale și până la baza ei, de la românca cea albă cu păr mătăsos până la țiganca arămie cu pletele-i aspre, tămâia
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de a se pronunța asupra rezultatelor definitive ale acestei grave măsuri. Bacsis în original (n. tr.). 106 Bacșiș [bacsis în original, n. tr.] sau bacchis e un cuvânt greco-turc ce înseamnă literal pentru băut, aldămaș. Nu există oare aici o etimologie ce amintește de o libație închinată lui Bachus, ca semn de bucurie pentru o afacere încheiată? 107 Și astăzi deplasarea unui regiment e o urgie pentru sate și mânăstiri. Trupa își alege itinerariul și adăpostul, ia merinde cu forța și
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
B. Marian (neobosit traducător din Spencer, Renan, Carman Sylva Gebet -, Ibsen, Flammarion, B. Constant Adolphe -, Richepin, Max Nordau, Maupassant, P. Bourget, Zola, Tolstoi, Gogol, Schiller, Nansen, Lermontov ș.a.); Pascu, Philippide, Aron Pumnul, susținător al grafiei fonetice; Sextil Pușcariu, aplecat asupra etimologiilor, însărcinat cu întocmirea Dicționarului Academiei Române; Șăineanu, G, Weigand. Folclorul Tot în limba populară a tradiției orale, în folclor, legende și fabule caută alți savanți taina sufletului românesc, care a înrădăcinat în popor ce are el mai bun: Virgil Caraivan, Artur
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tradițiilor și evidenta preocupare pentru transformarea mentalităților și racordarea lor la modernitatea timpului. Astfel, economul stavrofor V. Ursăcescu semnează articole despre diverse sărbători creștine, despre trecerea unor obiceiuri și credințe din religiile păgâne în creștinism, despre originea unor proverbe și etimologia unor expresii sau oferă date istorice referitoare la Biserica și episcopia Hușilor. La rubrica „Documente sociale”, doctorul R. Chernbach scrie numeroase texte despre instruire și educație. Curând după lansare, odată cu numărul 5/1914, revista trece sub direcția Cercului „Gânduri bune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
bizantină și înainte de Palama. Maxim Mărturisitorul în veacul al VII-lea îi dă o uzanță importantă în scrierile sale. Maxim preia de la Aristotel triada substanță-putere-lucrare în contextul căreia va da altă dimensiune lui svspysia. Aristotel utilizează conceptul luând în calcul etimologia sa (provine din spyov, lucrare) și îl înțelege drept act privit ca proces în curs de înfăptuire. Alternativ cu acest termen, Aristotel folosește oarecum sinonim pe cel de evis^e^sta, înțeles ca act săvârșit, deci ca act care și-
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ale agricultorilor care ocupă cu tractoarele străzile unui oraș), reclame televizate etc. Lobbying-ul extern se folosește de obicei la faza de votare, pentru a schimba echilibrul electoral și deci preferințele politicienilor (Kollman, 1998). Lobbying-ul intern este cel mai apropiat de etimologia cuvântului lobby și constă în contacte directe între grupurile de interes sau reprezentanții lor și instituțiile ale căror decizii doresc să le influențeze. Contactele respective pot lua forma unor reuniuni în birourile politicienilor, convorbiri telefonice, scrisori, e-mail-uri, etc. Prin lobbying
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
unui presupus "deficit democratic" în Uniunea Europeană. În continuare vom încerca să facem lumină în această problemă, bazându-ne pe concluziile capitolelor precedente. Guvernarea poporului, de către popor, pentru popor Pentu a înțelege ce înseamnă cuvântul "democrație", trebuie să ne uităm la etimologia lui. "Democrație" vine din grecescul demos, care înseamnă "popor", și cratos, care înseamnă "guvernare". Așadar, putem spune că "democrație" înseamnă "guvernarea poporului". Dar relația dintre acești doi termeni este mult mai complexă, după cum a evidențiat și Abraham Lincoln în celebrul
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]