1,763 matches
-
paese, natura, costumi, riți e religioni degli abitanti, con la tavola topografica di quella provincia, publicată în 1781. Memorialul sau este o lucrare personală (nu a cunoscut, spre exemplu, operă cronicarilor români), excelând prin bogăția de informații cu privire la geografia, istoria, etnografia, limba locuitorilor Țării Românești. Observator atent, autorul informează asupra așezării, hotarelor, vecinilor, florei, faunei, organizării administrative, bisericii Țării Românești. Da relații atât despre București, cu palatul domnesc (așezat lângă mitropolie și având o grădină în stil italian) și ceremonialul de la
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. A făcut parte din comisia de coordonare și revizie a Dicționarului general al literaturii române. Este doctor în filologie cu teza Balada românească (1979). Membru în colegiul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”, a primit Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru ediția critică Artur Gorovei, Literatură populară (I-II, 1977-1985), și este laureat al Fundației Culturale „Ethnos” cu Premiul pentru întreaga activitate editorială de restituire culturală a valorilor identitare ale spiritualității
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
edit., București, 1997; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, introd. edit., București, 1997; Mitologie românească, pref. edit., București, 2000; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine cronologică, I-II, introd. edit., București, 1998; Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc, II, coordonator și pref. Adrian Fochi, pref. edit., București, 2000; Ion Mușlea, Bibliografia folclorului românesc. 1930-1955, pref. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Ovidiu Papadima, „Literatură populară din Maramureș”, RITL, 1969, 2; I. Oprișan, Artur Gorovei, „Literatură populară
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
DIN TRADIȚIILE POPULARE ALE ROMÂNILOR DIN UNGARIA, publicație periodică apărută din anul 1975 la Budapesta, sub auspiciile Secției naționalităților conlocuitoare a Asociației Maghiare de Etnografie. Nu este definită ca un anuar aparte al subsecției românești, dar volumele, care ies mai întâi o dată la doi-trei ani, iar din 1993 anual, poartă același titlu, iar numerotarea este succesivă. Redactorul-șef al publicației a fost, la început, președintele
DIN TRADIŢIILE POPULARE ALE ROMANILOR DIN UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286785_a_288114]
-
cei ce redactează primul volum, următoarele fiind redactate de Gheorghe Mihăescu, Emilia Martin Nagy și Al. Hoțopan, ultimul redactând singur, din 1993, mai multe volume. Publicația asigură apariția în limba română a unor studii mai ample, referitoare la folclorul și etnografia românilor din Ungaria. Depășind stadiul de simplă colecționare a faptelor folclorice, colaboratorii pun accentul pe analiza obiceiurilor, credințelor și superstițiilor populare românești legate de nuntă și înmormântare (Ana Simion, Emilia Martin), de sărbătorile calendaristice (Elisabeta Magda, Mihaela Bucin), de jocul
DIN TRADIŢIILE POPULARE ALE ROMANILOR DIN UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286785_a_288114]
-
Facultatea de Litere și Filosofie din București (1923-1926), unde îi sunt profesori Ovid Densusianu, care îi devine mentor, N. Cartojan și Charles Drouhet. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Focșani (1929-1963). Aici înființează și conduce Muzeul de Etnografie și Istorie, este secretar al subsecției de conferințe Focșani a Fundației Culturale Regale (1934-1940), timp în care, în orașul de pe Milcov, conferențiază I. A. Bassarabescu, I. Cantacuzino, Mircea Eliade, C.C. Giurescu, Iorgu Iordan, S. Mehedinți, Leca Morariu, D. Murărașu, Cezar
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
redacție al revistelor focșănene „Milcovia” (1930-1936), „Școala Putnei” (1932), „Căminul” (1932-1933), „Crinul” (1937) și conduce singur revista „Ethnos” (1941-1943). D. este autorul unor importante culegeri de folclor românesc: Ținutul Vrancei (1930), Folklor din Râmnicul Sărat (I-III, 1933-1948), Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie (I-IV, 1969-1989). Adept al școlii lui Ov. Densusianu (care a pus un deosebit accent pe metoda monografică în studiul graiurilor), cercetătorul realizează una dintre cele mai complete monografii folclorice, zona Vrancei fiind investigată dintr-o perspectivă largă
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
acest arhetip s-au altoit, în numeroase texte, teme din varianta Alecsandri: „însurătoarea alegorică” și „cadrul păstoresc”. Culegeri: Ținutul Vrancei, București, 1930; Folklor din Râmnicul Sărat, I-III, Focșani, 1933-1948; Reflexiuni despre cântecul și versul popular, Focșani, 1946; Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie, I-IV, București, 1969-1989; Cântăreți și povestitori populari. Câteva criterii asupra monografiei folclorice, București, 1980. Ediții: Tradiție și actualitate românească, I-III, Focșani, 1936-1937. Repere bibliografice: N. Iorga, Ion Diaconu, „Ținutul Vrancei”, RI, 1931, 1-3; Dan Simonescu, „Folklor
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
București), etnolog. Este fiul Doinei (n. Dobo) și al lui Paul Drogeanu, profesor universitar. După absolvirea Liceului „M. Eminescu” (1962-1966) și a Facultății de Limba și Literatura Română (1967-1972) a Universității din București, a lucrat ca cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București. Între 1991 și 1994 urmează o specializare postuniversitară la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris. Practica fericirii. Fragmente despre sărbătoresc (1985; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române și Premiul Uniunii Scriitorilor
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
Densusianu, cu subtitlul „Revista Institutului de Filologie și Folklor”. Având un caracter academic și un nivel științific cu adevărat remarcabil, revista publică rezultatele unor cercetări din diverse ramuri ale filologiei și ale folclorului: istoria limbii, romanistică, dialectologie, lingvistică comparată, semantică, etnografie, literatură populară. Sunt prezenți în mod constant, cu studii ample și temeinice, specialiști de renume din aceste domenii: Ovid Densusianu (Orientări nouă în cercetările filologice, Irano-romanice, Semantism anterior despărțirei dialectelor, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Limba descântecelor), Tache Papahagi (O
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
a studia folclorul în permanenta sa mutație, iar nu în „palida imagine” muzeală. Revista pe care a condus-o este atât de bogată în materiale prețioase, încât, scria Gheorghe Vrabie, „nu se poate face nici o cercetare” a vreunei probleme de etnografie fără consultarea ei. G. a publicat și literatură memorialistică și documentară, o literatură a faptului trăit, precum însemnările din lucrarea intitulată Cruzimi (1921), ce conține pagini tulburătoare despre represiunea răscoalei țărănești de la 1907. Cartea a fost apreciată de Mihail Sadoveanu
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
1932 urmează cursuri de doctorat în sociologie și filologie cu Dimitrie Gusti și Ovid Densusianu și lucrează la Institutul de Statistică. La sfârșitul anului 1932 pleacă la Paris cu o bursă de studii a statului francez. Urmează cursuri de lingvistică, etnografie și sociologie cu Marcel Cohen, J. Vendryès, Antoine Meillet și Marcel Mauss la Sorbona, la École Pratique des Hautes Études și la Collège de France. Obține în 1934 o diplomă în etnologie la Sorbona. Revenită în țară, își continuă între
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice ale lui C., accentul pare să cadă pe cercetarea obiceiurilor populare agrare și, în
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Deși au trecut peste 70 de ani de la apariția lucrării Tehnica monografiilor sociologice, actualitatea sa este aproape integrală. Există și părți din această lucrare care și-au pierdut caracterul de ghid de cercetare sociologică și au trecut în domeniul istoriei etnografiei, dar cele mai multe aspecte metodologice și tehnice pot fi încă folosite ca atare în cercetările actuale din colectivitățile rurale. Aceasta nu înseamnă că, timp de 70 de ani, satele din România nu s-au schimbat. Există însă elemente de cultură și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
puțin utilizat de istoricii români, care rămân încă foarte atașați de istoria evenimențială și de documentele istorice scrise. A scrie istoria pe baza „arheologiei sociale” nu este o metodă la îndemâna oricărui istoric. Este necesară o pregătire complexă de sociologie, istorie, etnografie, arheologie, drept pentru a putea reconstitui structurile sociale și politice din elementele materiale. În esență, profesorul Stahl susține că succesiunea modurilor de producție în teritoriile care formează România nu urmează schema clasică elaborată de istoricii francezi ai Restaurației și dezvoltată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
importantă și masivă redefinire științifică, intelectuală, culturală a diferitelor canoane disciplinare academice. Subdomenii noi sunt formate, criticate, extinse și contractate în atmosfera intelectuală extrem de fecundă a perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la granița sociologiei, geografiei, etnografiei, istoriei, a „studiilor identitare” etc., fiind uneori numit, după model german, antropogeografie sau geopolitică, sau, sub influență franceză, geografie umană. Un număr relativ important de savanți, oameni de știință și cultură, se află prinși, pentru perioade mai lungi sau mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Observatorul Social, București, IV. Schenk, Annemie. Die Nachbarschaft bei den Siebenbürger sachsen. Zum Inhalt von Nachbarschaftladen. În Krupa Andras, Eperjessy Ernö, Barna Gabor (Redigiert von). (1995). Treffen von Kulturen - Konflikte von Kulturen, Békéscsaba/Budapest. Schullerus, Adolf. (2003). Scurt tratat de etnografie a sașilor din Transilvania. București: Editura Meronia. Scott, W. Richard. (2004). Instituții și organizații. Iași: Editura Polirom. Sfârlog, Benoni. (2004). Aspecte teoretice privind investigarea procesului de normare socială, Anuarul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 3. Stahl, Henri, H. (1936
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al Universității din Baia Mare și de secretar al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „România literară”, „Dreptatea”, „22”, „Luceafărul” ș.a. I s-a acordat Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru contribuția la realizarea volumului Graiul, etnografia și folclorul zonei Chioar (1983). De formație lingvist, I. scrie și proză, dar scriiturii sale îi lipsește o anume ingenuitate a viziunii estetice, ceea ce face ca tonalitatea să nu diferențieze stilistic, bunăoară, o lucrare de specialitate a sa de un
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
afectează grandoarea reală a câtorva scene. SCRIERI: Italia posibilă, Cluj-NAPOCA, 1977; Limbaj cotidian și rostire literară, Timișoara, 1977; Pământ-cosmos și retur (în colaborare cu Dumitru Mureșan), Timișoara, 1980; Ursul câștigător la loto (în colaborare cu Dumitru Mureșan), București, 1981; Graiul, etnografia și folclorul zonei Chioar (în colaborare), Baia Mare, 1983; Întrebări în asfințit, Cluj-Napoca, 1983; Drum de piatră, Cluj-napoca, 1986; Pământul negru, Cluj-napoca, 1988; Pensiunea Barbagia, Cluj-Napoca, 1992; De la revoluție la restaurație, Cluj-Napoca, 1994; Dicționar de ortograme (în colaborare cu Săluc Horvat
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
prin colaborarea lui Iordan Datcu și Nicu Ploscariu. Publicistică și eseuri cu caracter istoric, etnografic, sociologic, religios, pe teme culturale și artistice, semnează Ion Ghinoiu, Victor Ernest Mașek, Narcisa Știucă, Elena Raicu. Revista mai conține un dicționar de termeni de etnografie și folclor, dezbateri, interviuri, calendare creștine, ilustrații. Alți colaboratori: Radu Bogdan, Anca Giurchescu, Vasile Vetișanu, Radu Stoian. M.W.
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1984), C. demonstrează, pe baza unei adânci prospecțiuni în istoria culturii, mergând până la Herodot, că în dipticul „pământ și apă
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
eminesciene, îngr. și pref. Gheorghe Drăgan, Iași, 1984; Studii de folclor, I-III, îngr. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnografie și folclor, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Dumitru Jompan, Folclorul și etnografia în „Foaia diecesană” (1902-1912). Bibliografie, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Vintilescu, Secvențe, 106-107. D.B.-D.
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Antoniu Brândaș, Corneliu Crăciun, Octavian Blaga, Aurel Bojan, Mihai Drecin, Ioan Derșidan, Avram Geoldeș, Petre Șandor, Barbu Ștefănescu ș.a. An de an, revista își reafirmă programul „de a reflecta viața culturală din ținuturile de Vest ale României - literatură, artă, istorie, etnografie și folclor, interferențe culturale și viața românilor din afara granițelor țării” (4/1991), prin modalități proprii „de racordare a «localismului creator» la spiritualitatea națională” (3-4/1994). Fără implicații directe în politică, publicația ține pasul cu evenimentele vremii, luând atitudine față de acestea
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
referitoare la scriitori clasici și contemporani (Edgar Allan Poe, Paul Morand, Maurice Carème, Cesar Pavese, John Hollander, Federico García Lorca ș.a.). Versiunile românești sunt semnate Octavian Blaga, Lucian Țion, Loredana Pirtea, Gheorghe Tileagă, Miron Blaga, Corneliu Crăciun ș.a. Folclorul și etnografia, la care s-ar putea adăuga și interesul pentru arhitectura tradițională a locului, constituie un capitol consistent în economia revistei, benefiicind de multe studii și texte ilustrative: Dumitru Colțea, Obiceiuri și credințe mitice în cultura populară bihoreană (4-5/1990), Crăciun
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]