4,069 matches
-
Eului. Le vom analiza în continuare. Dependența în boală este reprezentată de faptul că, datorită bolii sale, bolnavul se află într-o stare de dependență față de medicul curant. Evaziunea. La unii bolnavi boala poate implica o stare de evaziune, de evadare, oferindu-le un mijloc eficace de a scăpa de propriile dificultăți. Aceasta se poate manifesta prin următoarele: retragere, îngustarea orizontului bolnavilor și ruperea legăturilor acestora cu mediul; introversiune, închiderea în sine, centrarea bolnavului asupra propriei sale persoane; regresiune, în cursul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai severă gravitate, a înstrăinării și epuizării interioare prin alienarea comunicării și a relațiilor interumane ale individului în societatea modernă; în acest caz, individul, complet depersonalizat, pierde sensul și rațiunea de a mai trăi; moartea apare ca o „soluție de evadare” dintr-o realitate în care el se simte străin, pe care nu o poate înțelege și în care nu mai poate trăi. Formele de alterare a stării de sănătate mintală ca o consecință a alienării individului prin tehnica modernă de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de devianțe împrumută caracteristici de la celelalte două, descrise anterior, prin faptul că refuză realitatea. Cauzele conduitelor de refugiu sunt reprezentate de: frustrări în copilărie, tensiuni urmate de revoltă, dorința de schimbare, izolare, căutarea unei noi realități, dorința de ieșire, de evadare de sub presiunea unei autorități (familie, grup social, grup școlar sau profesional). Mecanismul acestor conduite deviante este organizat tot după modelul unui scenariu în care sunt prezenți trei factori cu roluri bine determinate, așa cum se poate vedea în schema de mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoana inadaptată, cât și față de realitatea obiectivă; realitatea socială obiectivă prezintă o atitudine de opoziție față de realitatea imaginară; raporturile dintre persoana inadaptată și realitatea imaginară sunt exprimate prin tendințele de integrare proiectivă ale persoanei, având la baza lor tendința de evadare de sub presiunea grupului social prin negarea autorității acestuia și proiecția într-o lume imaginară. Remarcăm încă o dată faptul că, la fel ca în cazul conduitelor deviante de tip agresiv sau dependent, avem de-a face tot cu scenarii în care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și automutilări; - reacții de simulare; - stări de agitație psihomotorie. În afara celor mai sus enumerate, mai pot apărea manifestări de tip protestatar, în scopul obținerii unor „beneficii”, cum ar fi: automutilările, greva foamei, refuzul de a se supune regulamentelor, tentativele de evadare etc. Reacțiile patologice sau psihozele carcerale recunosc drept cauză factorii de risc morbigenetic generați de situația de claustrare penitenciară. Rolul terapeutic și cel psihoprofilactic ale psihiatrului și psihologului sunt foarte importante. Se vor urmări, în primul rând, ameliorarea condițiilor stresante
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
P. Pichot, elementele comportamentului modificat al bolnavului sunt următoarele: a) dependența în boală: slăbiciunea și suferința bolnavului fac ca alții să se ocupe de el, bolnavul găsindu-se într-o stare mai mult sau mai puțin pronunțată de dependență; b) evadarea sau evaziunea: unele boli favorizează apariția unor forme de evaziune, reprezentând pentru bolnavi modalități de rezolvare a unor dificultăți personale; aceste manifestări pot îmbrăca următoarele forme: retragerea - îngustarea orizontului bolnavului și suprimarea multora dintre legăturile sale cu mediul; introversia - închiderea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunicare. Instituția este percepută ca un „loc al reprimării”, iar personalul de îngrijire ca niște „persoane ostile”. Aceste persoane instituționalizate vor încerca permanent să „iasă” din instituție. Ele nu se pot adapta la modul de viață al acesteia. Formele de evadare sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție, fie de „ieșire simbolică”. Cea de-a doua formă de evadare se manifestă în mod frecvent prin acte de suicid (șantajul suicidar, tentative de suicid sau chiar acte de suicid realizat), automutilări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituționalizate vor încerca permanent să „iasă” din instituție. Ele nu se pot adapta la modul de viață al acesteia. Formele de evadare sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție, fie de „ieșire simbolică”. Cea de-a doua formă de evadare se manifestă în mod frecvent prin acte de suicid (șantajul suicidar, tentative de suicid sau chiar acte de suicid realizat), automutilări, greva foamei etc. Atât forma „pasiv-submisivă”, cât și forma „activ-reactivă” sunt modalități de manifestare a nevrozei de instituționalizare. Ele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
facă față cerințelor învățării unei teme noi, beneficiind și de propria experiență de viață. Învățătorului îi revine obligația de a imagina proceduri simple și ingenioase, de a-i trezi celui din bancă curiozitatea, propunându-i ieșirea din banal și chiar „evadarea prin aventuri la care visează copilul în timpul liber și pe care, un dascăl rigid i le poate spulbera cu dispreț”. Chiar dacă nu există reguli și nici „formule” pentru captarea atenției, putem apela, fiecare dintre noi, la un îndemn care ne
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
personaje care nu mor pur și simplu, ci dispar de cele mai multe ori. Rug și flacără (1977), într-o oarecare măsură singura excepție de la genul mitic-parabolic anticipat în nuvele și povestiri, este cel mai apropiat de romanul realist-istoric, dar permițându-și evadări utopice. Interpretând liber biografia revoluționarului pașoptist Alexandru Bujor (devenit aici Alexandru Bota), autorul urmărește cronologic evenimente cunoscute, fantazând însă pe marginea lor, ca în pasajul cel mai insolit al cărții, dedicat inițierii masonice. Patriot ardelean, plecat să se înroleze în
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
vrei și să pleci, ajungând, inevitabil, într-o Vale a Plângerii. Romanul este punctul cheie al creației scriitorului, care preia situații și personaje în Stăpânirea de sine și în Complotul sau Leonard Bâlbâie contra banditului Cocoș (1990), cu aceleași schizoide evadări în lumi imaginare și cu aceeași iluzie a (re)devenirii. În „La anii treizeci...” (1989) Alexandru Martin desăvârșește ideea din basm: revenind la Comana, loc echivalent cu trecutul de care se rupsese, în goana după „viață fără moarte” îmbătrânește brusc
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
sine captivă fosta curte imperială. Evenimente consemnate în cronici și documente istorice îi folosesc lui S. ca punct de pornire pentru a reveni la preocupările sale privind captivitatea, limitele, marja de libertate îngăduită insului în „prestabilit”. Pe aceeași linie cu evadările spectaculoase, paradoxale, din celelalte piese, este tragerea în țeapă - în același timp și înălțare simbolică - a voievodului Țepeș, prizonier al timpului istoric vitreg. În 1988 scriitorul începe să publice în „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. trei piese care s-ar putea
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
roman. Codul unor astfel de producții este transplantat pe terenul poetului, unde suportă o mutație. Naratorul (peste a cărui „figură” se suprapune aceea a autorului) se substituie poveștii. Epicul este în permanență deturnat, subminat, persiflat, ocolit. Romanul sorescian este o evadare din roman, devine un gen mixt, un compus în care intră digresiuni eseistice, paranteze, ocoluri, derapaje specifice poeziei în rețeaua unor jocuri de cuvinte. Metoda este a improvizației, într-un sens apropiat de cel din jazz. Romanul cu expunerea cel
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Psihiatrie, Chișinău, În baza unui studiu pe 16 pacienți depresivi cu tentative suicidare. Rezultate și discuții. Opțiunea suicidară este asociată cu existența unor nevoi neîmplinite, nerealizate, fiind expresia unor conflicte ambivalente Între supraviețuire și impasul existențial, dar și nevoia de evadare și sentimentul profund de neajutorare. Deseori aceste persoane emit semnale de avertisment, de multe ori neînțelese, minimalizate sau ignorate, prin care solicită Într-o modalitate proprie ajutorul. Conform teoriei lui Freud, suicidul este o agresiune orientată spre sine Împotriva unui
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
În practică, au făcut obiectul deciziilor judiciare situații precum lipsa informațiilor oferite familiei pentru a preveni riscurile legate de boală, abuzul de tratament cu neuroleptice și neurmărirea efectelor sale, neântreruperea tratamentului În cazul apariției simptomelor extrapiramidale, divulgarea confidențialității, externarea prematură, evadarea din spital sau inclaustrarea nejustificată. Pactul internațional privind drepturile civile și politice ratificat de România, legea sănătății mintale și legea pacientului prevăd că nimeni nu poate fi supus pedepselor și tratamentelor crude, degradante ori inumane și că oricine are dreptul
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
sifilisul. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea apar bolile de pletoră (apoplexia, obezitatea, guta). Epoca Romantică este legată de proliferarea ftiziei, „febra somatică”, dar și de începutul utilizării drogurilor stupefiante (eteromania, opiomania, hașișul) ca o expresie a evadării omului în „universurile imaginare”. Secolul XX schimbă complet modul de viață, felul de a gândi și de a acționa al omului, dar, odată cu acestea, și formele de manifestare ale sănătății și bolii. Apar noi forme de suferință, în majoritatea lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simt că trebuie să predea!”. Aceasta este teza pe care a susținut-o în 1984 în eseul Giving Teaching Back to Teachers. Altfel spus, „să dăm Cezarului ce e al Cezarului”. „Tăierea nodului gordian”, „fugă de metodă”, „abandonarea științei” sau „evadare în irațional”? Barrow nu a adoptat nici una dintre aceste variante. În 1984 a răspuns concis: „Fără îndoială, esența minții educate este perspectiva largă, deschisă”49. Dar a evitat să construiască o teorie curriculară centrată pe a breadth of understanding. Pare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
penitenciarului de drept comun. Universul concentraționar nu se limita la privarea de libertate. Unii dintre foștii deținuți vorbesc de existența a trei închisori: cea mare, cea mică și cea interioară. Închisoarea „mare” era reprezentată de perimetrul închisorii. Orice încercare de evadare sau doar simpla apropiere de gardul unității se pedepsea cu împușcarea fără somație. O a doua închisoare, cea „mică”, era constituită de celulă. Ea poate fi considerată astfel deoarece uneori era interzisă până și ieșirea în curte, astfel că celula
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dumneavoastră de început. Nicu Ioniță: Sunt născut în anul 1923 în comuna șivița, județul Covurlui (astăzi Galați), sat situat pe malul Prutului. Acolo mi-am petrecut primii 10 ani de viață. Peste Prut, satele din Basarabia constituiau pentru noi o evadare din obișnuit. A.N.: În 1923 era tot România... N.I.: Da, era tot România. Aveam cunoștințe, prieteni. Între cele două comunități au existat relații normale până în 1940, când Basarabia a fost ocupată de sovietici. Noi, copiii, am fost afectați pentru că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apoi, printr-un proces pervers de psihoinducție negativă, modelat cu ceea ce îți oferă regimul. și mulți, foarte mulți colegi și prieteni au căzut pradă acestui proces malefic. A.N.: Or, ei n-aveau nici o șansă... N.I.: Nu, nici o șansă de evadare din acest sistem diabolic. Ultimul asalt a fost dat asupra familiei, care a fost acuzată și condamnată pentru rolul nefast avut asupra lor, a colegilor. Cele mai abjecte insulte și acuzații, tot felul de necuviințe despre părinți, frați și surori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai ales al psihologiei acestuia. Ura față de individualismul elitist era o mascare a complexului vizavi de tendința profundă a identității și diferențierii de celălalt. Ce altceva a fost, de fapt, reacția de aderare la „Meditația Transcendentală” decât o dorință de evadare sau încercare de individualizare a eului sufocat de colectivismul excesiv și monoton? L.A.: O întrebare încă mă preocupă: cum a fost posibil ca intelectuali de o anumită mărime să se implice într-o aventură „transcendentală”? D.G.: Spuneam mai înainte că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt nu numai minți integrate superior, ci și oameni ce trebuiau să facă piața, dacă aveau cu ce și de unde, sau să caute disperați un dentist în miezul nopții. Putem sări granițele durerii corporale inevitabile? și care sunt costurile unei evadări din corp? O suferință organică ne poate „modifica” construcția universului lumii interne atunci când nu avem tratamentul sau explicația/soluția „potrivită”. Sub comunism se explica doar colectivul, nu individul, însă tocmai această atitudine a făcut ca sistemul să fie antisocial. Nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al trecerii treptate spre eternitate. Privit unitar, afirmația corectă este „Eu sunt corpul care vorbește”, spiritul și corpul cresc împreună și orice transcendere spre un alt nivel de spiritualitate implică a face abstracție de corp, însă „el simte” această „trădare/evadare” și poate reacționa „ciudat” sau refuza dezvoltarea sentimentelor de confort, mulțumire, fericire. Reprezentarea că trebuie să ajungi undeva unde nu s-a ajuns încă - sau la ceva „cenzurat/interzis” - poate fi și un protest, nu doar o explorare a teritoriilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Hocke, Manierismul în literatură, București, 1977; ed. pref. Nicolae Balotă, București, 1998; Martin Bocian, Dicționar enciclopedic de personaje biblice, pref. trad., București, 1996 (în colaborare cu Gabriela Danțiș); Carola Stern, Isadora Duncan & Serghei Esenin, postfața trad., București, 2003; Bernhard Schlink, Evadări din iubire, Iași, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Manierismul în literatură, LCF, 1977, 43, 44, 46. M. In.
SPUHN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289840_a_291169]
-
scopul ei este de a include mesaje într-un anumit mediu astfel încât să rămână insesizabil. Un model conceptual cunoscut, propus de Simmons 1, este următorul. Alice și Bob sunt în pușcărie și doresc să pună la cale un plan de evadare; comunicarea dintre ei este posibilă doar prin intermediul gardianului Willie, dar dacă acesta va afla ce uneltesc pedeapsa lor va fi și mai dură. Așadar, ei trebuie să găsească o modalitate de a ascunde mesajele secrete într-un inocent text care
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]